SISTEMUL REPRODUCATOR FEMININ

Este constituit din ovare, trompe uterine, uter, vagin si organe genitale externe.

Ovarul prezinta doua zone: corticala si medulara. Zona medulara contine vase sangvine care hranesc ovarul. Zona corticala contine foliculi ovarieni, de patru tipuri majore: primordiali, primari, secundari si tertiari.

Foliculul primordial prezinta un ovocit primar inconjurat de un rand de celule turtite, numite celule foliculare. Pana la pubertate ovarul contine numai foliculi primordiali.

La pubertate, sub influenta hormonilor feminini, celulele foliculare incep sa se multiplice, devin cubice, apoi prismatice, apoi bistratificate. Astfel, foliculul primar este constituit dintr-un ovocit primar, inconjurat de unul sau mai multe randuri de celule foliculare. In acest stadiu, celulele foliculare se numesc celule granuloase. Intre ovocit si celulele granuloase se secreta o membrana de protectie a ovocitului, numita membrana pellucida.

Celulele granuloase secreta lichid folicular care se dispune intre ele, in cavitati foliculare, care se unesc si rezulta o cavitate unica, numita antru folicular. La periferia foliculului se organizeaza teaca interna si teaca externa. Teaca interna este formata din celule poligonale care produc hormoni estrogeni. Teaca externa este formata din celule alungite, cu nucleu alungit, si capilare sangvine, cu rol de protectie si nutritie a foliculului. Rezulta foliculul secundar, care contine:

-ovocit primar, inconjurat de membrana pellucida,

-celule granuloase

-antru folicular plin cu lichid folicular

-teaca interna

-teaca externa.

Celulele granuloase continua sa produca lichid folicular, care se acumuleaza sub tensiune in interiorul folicului, impinge la periferie ovocitul si o parte din celulele granuloase. Cateva celule granuloase sunt dispuse radiar in jurul ovocitului si membranei pellucida, si formeaza corona radiata. Celulele coronei radiata sunt unite de restul celulelor granuloase printr-o aglomerare de celule ce constituie discul proliger. Teaca interna si externa sunt mai groase decat in foliculul secundar. Rezulta foliculul tertiar, care contine:

-ovocit primar, inconjurat de membrana pellucida

-corona radiata, formata dintr-un rand de celule granuloase

-discul proliger, format dintr-o aglomerare de celule granuloase care unesc celulele coronei radiata de celulele granuloase periferice

-o cavitate unica, mare, plina cu lichid folicular sub presiune

-doua-trei randuri de celule granuloase dispuse periferic

-teaca interna

-teaca externa.

Foliculul tertiar ajunge in portiunea superficiala a corticalei ovarului, lichidul folicular sub presiune rupe suprafata ovarului, rupe randurile de celule granuloase, teaca interna si externa si arunca spre trompa uterina: ovocitul, inconjurat de membrana pellucida si corona radiata.

Din foliculul tertiar celulele granuloase restante si teaca interna prolifereaza si formeaza corpul progestativ, care produce progesteron pentru mentinerea sarcinii. Daca timp de doua saptamani nu apare sarcina, corpul progestativ se transforma intr-o cicatrice fibroasa (tesut conjunctiv dens neordonat) denumit corp albicans.

In momentul eliminarii inspre trompa uterina, ovocitul primar se divide si rezulta ovocitul secundar. Daca ovocitul intalneste un spermatozoid, acrozomul spermatozoidului perforeaza corona radiata, membrana pellucida si membrana ovocitului. Acum are loc a doua diviziune, din ovocitul secundar rezulta ovulul matur, citoplasma si nucleul spermatozoidului se unesc cu citoplasma si nucleul ovulului si rezulta o celula unica denumita ou (zigot). Celula-ou incepe imediat sa se divida si sa se deplaseze spre uter. In cateva zile ajunge in uter si se fixeaza in endometru, unde continua sa se divida si sa creasca.

Trompa uterina este un conduct care uneste ovarul de uter. Este format din trei tunici: mucoasa, musculara si seroasa peritoneala. Tunica mucoasa contine epiteliu si corion. Epiteliul este simplu prismatic. Corionul contine tesut conjunctiv lax. Mucoasa formeaza falduri foarte ramificate, are capteaza ovocitul dupa expulzia din ovar si il dirijeaza spre uter. Tunica musculara contine celule musculare netede organizate in doua straturi: intern, circular si extern, longitudinal. Seroasa peritoneala contine tesut conjunctiv lax si epiteliu simplu pavimentos.

Uterul prezinta trei tunici: mucoasa (numita endometru), musculara (numita miometru) si seroasa peritoneala.

Endometrul are aspect diferit pe parcursul unei luni (28 zile) si trece prin trei faze: proliferativa (10-14 zile), secretorie (10-14 zile) si menstruala (3-5 zile).

Endometrul in faza proliferativa este format din epiteliu si corion. Epiteliul este simplu prismatic. Epiteliul formeaza din loc in loc glande endometriale, subtiri si drepte. Corionul contine tesut conjunctiv lax cu vase sangvine si numeroase celule stelate, cu nucleu alungit. In aceasta faza, endometrul prezinta doua straturi: bazal si functional. Stratul bazal contine baza glandelor endometriale si corionul din jur. Prin multiplicarea (proliferarea) acestor celule, din glande si corion, rezulta stratul functional situat deasupra, care contine restul endometrului (glande si corion).

In faza secretorie, celulele glandelor endometriale produc o secretie bogata in glucide, care se acumuleaza in interiorul glandelor, sub presiune, si le modifica forma. Glandele capata aspect de tirbuson sau de dinti de ferastrau. Celulele stelate ale corionului se incarca cu glucide si lipide, devin poligonale, se acumuleaza in portiunea superioara a endometrului, si se numesc celule deciduale. In aceasta faza, endometrul prezinta tot doua straturi: bazal si functional. Stratul bazal contine baza glandelor endometriale si corionul din jur. Stratul functional prezinta doua zone:

-zona compacta superficiala, care contine gatul glandelor, si celulele deciduale din jur

-zona spongioasa, care contine corpul glandelor, in forma de tirbuson, impreuna cu corionul din jur, care prezinta vase de sange numeroase.

Stratul functional este nutrit de vase sangvine cu traiect sinuos, diferite de vasele sangvine care nutresc stratul bazal.

La sfarsitul fazei secretorii, daca nu apare sarcina, vasele sangvine care hranesc stratul functional se inchid brusc, celulele stratului functional mor, apoi vasele se deschid brusc, sangele sub presiune desprinde stratul functional mort, si acesta se elimina la exterior impreuna cu o cantitate de sange. Astfel se produce faza menstruala. La sfarsitul fazei menstruale, din endometru ramane doar stratul bazal, adica baza glandelor si putin corion in jur.

Din acest strat bazal, pe parcursul urmatoarei faze proliferative, se formeaza un nou strat functional.

Daca a aparut sarcina, adica daca in trompa uterina s-a format o celula-ou, aceasta se divide si se deplaseaza spre uter, unde distruge epiteliul de la suprafata endometrului si se fixeaza in stratul functional. Din diviziunile celulei-ou rezulta un embrion care se hraneste, in primele doua saptamani, cu glucidele din secretia glandelor endometriale si cu celulele deciduale. Dupa circa doua saptamani, statul functional este consumat, embrionul distruge peretii vaselor sangvine si este invadat de catre sangele matern, care il va hrani in restul perioadei de sarcina.

Treptat, intre embrion si mama se formeaza placenta, vasele ombilicale, iar in jurul embrionului se acumuleaza lichid amniotic. Prin cresterea dimensiunilor embrionului, stratul functional de deasupra sa se uneste cu stratul functional de pe peretele opus al endometrului, si rezulta o cavitate unica in interiorul uterului, cavitate care contine:

-embrionul, ce creste si se va numi fat

-lichid amniotic in jur

-vase ombilicale care unesc fatul de placenta

-placenta, care separa sangele matern din peretele uterin de sangele fetal din vasele ombilicale

-membrane amniotice, care separa lichidul amniotic de peretele uterin.

Pe tot parcursul sarcinii, dimensiunile uterului cresc foarte mult, prin cresterea numarului si cresterea lungimii celulelor musculare netede din miometru. Pe masura ce sarcina ajunge aproape de nastere, in cavitatea uterina membranele amniotice ajung deasupra orificiului colului uterin, se rup aceste membrane, lichidul amniotic este eliminat la exterior, uterul se contracta si elimina fatul, apoi elimina placenta si membranele amniotice. Ramane doar stratul bazal al endometrului din care, treptat, se formeaza un nou strat functional. In momentul nasterii se secreta, de catre hipotalamusul din sistemul nervos central, un hormon denumit oxitocina. Oxitocina determina contractia celulelor musculare netede din miometru si micsorarea volumului uterin, astfel incat in cateva zile dupa nastere uterul ajunge la volumul normal, dinaintea sarcinii.

Sub endometru se gaseste miometrul, format din celule musculare netede, dispuse pe trei staturi: intern, mijlociu si extern. Stratul intern, subtire, are celulele dispuse oblic. Stratul mijlociu, cel mai gros, are numeroase celule musculare netede dispuse ca o retea, pe mai multe directii. Stratul extern, subtire, contine celule dispuse longitudinal. Printre celulele musculare netede se gasesc numeroase vase sangvine. In mod caracteristic uterului, aceste vase nu prezinta tunica adventice, astfel incat celulele musculare netede ale miometrului se continua direct cu celulele musculare netede ale tunicii medii a vaselor sangvine. Aceasta adaptare permite inchiderea vaselor sangvine din miometru odata cu contractia miometrului dupa nastere, si opreste pierderea de sange generata de eliminarea placentei.

Seroasa peritoneala contine tesut conjunctiv lax si epiteliu simplu pavimentos.