Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

STOPURILE OCLUZALE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



STOPURILE OCLUZALE

Sub actiunea muschilor ridicatori, mandibula efectueaza o miscare de apropiere de maxilar, miscare care este oprita de contactul dintre cele doua arcade dentare.

Contactele care se stabilesc intre cele 2 arcade se numesc stopuri ocluzale, clasificate dupa importanta in 3 grupe.

Primul grup:




se realizeaza intre cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari care intra in contact cu fosetele centrale si fosetele dintre crestele marginale ale dintilor laterali maxilari.

Stopurile ocluzale (cuspid – foseta antagonista) se stabilesc la acest grup intre cuspizi si numai 2 fosete centrale, majoritatea stopurilor stabilindu-se cu fosetele dintre crestele maxilare, loc in care procesele carioase si abraziunea au efecte distructive mai reduse, de unde si clasificarea acestor stopuri ocluzale pe primul loc ca importanta.

Al doilea grup:

Realizat intre marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata palatinala a dintilor frontali maxilari infracingular.

La foarte multi pacienti care au pierdut stopurile ocluzale din zonele laterale, acest grup al doilea, reuseste sa “sustina ocluzia”, fapt care nu rezizta o perioada lunga de timp, abraziunea si imbolnavirea parodontala modificand aceste stopuri ocluzale.

La 21,7 % din populatie marginea libera a dintilor frontali mandibulari articuleaza cu fata palatinala a antagonistilor in alta zona decat strict cea infracingulara, nerealizandu-se practice adevarate stopuri ocluzale

Al treilea grup:

Realizat intre cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari care articuleaza cu fosetele centrale si fosetele intre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari.

Cunosterea importantei fiecarui grup de stopuri ocluzale isi gasete ratiunea in faptul ca, atunci cand se impune indepartarea prin slefuire a unor contacte defectuoase, se recomanda protejarea cuspizilor “de sprijin”, retusul ocluzal interesand fosetele antagoniste.

Atunci cand exista un “conflict” intre un cuspid de grupul 1 si unul de grupul 3, retusul se va adresa in primul rand cuspidului de grupul al 3-lea.

IMPORTANTA STOPURILOR OCLUZALE

  1. Prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza una dintre pozitiile esentiale ale mandibulei: pozitia de intercuspidare maxima
  2. Stopurile ocluzale au importanta in functionalitatea ATM, pentru triturarea alimentelor
  3. Stopurile ocluzale au, poate cel mai imprtant rol in, mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie DVO

In pozitia de intercuspidare maxima, cand dintii celor 2 arcade sunt in contact (in ocluzie), se vorbeste despre DVO.

In afara momentelor scurte de contacte dento dentare, intre cele 2 arcade nu exista contacte dento-dentare (free way space – spatiu de inocluzie fiziologica), madibula plasandu-se in pozitia de repaus, stabilindu-se DVR, pozitie in care exista un echilibru intre contractia muschilor ridicatori si muschilor coboratori ai mandibulei (contractie tonica)

Pentru ca stopurile ocluzale sa-si poata indeplini rolul multiplu, este necesar ca aceste contacte dintre dintii antagonisti sa fie stabile (mandibula sa nu faca nici o deplasare, sa nu derapeze) si eficiente (triturarea alimentelor cu minim de effort) rezultand contacte dento-dentare functionale.

SCHEME DE ARTICULARE INTERDENTARA

Exista autori dupa care cuspizii de sprijin articuleaza in fosetele antagoniste dupa 2 scheme:

  1. Preponderent in spatiile interproximale

2. Preponderent in fosetele proximale – situatie rara la arcadele naturale

CONTACTE OCLUZALE

CONTACTE FUNCTIONALE

CONTACTUL VARF CUSPID – FUND FOSETA

Varful cuspidului trebuie sa fie mai putin voluminos decat foseta

 
Se poate adapta cu usurinta prin slefuire selectiva

Permite alunecarea mandibulei in Long Centric

CONTACTUL VERSANT CUSPID – VERSANT FOSETA

  • Se realizeaza cel putin in 3 puncte = ‘tripodic”
  • Volumul cuspidului este mai mare decat spatiul oferit de foseta
  • Este cel mai functional din punct de vedere al eficientei masticatorii
  • Este foarte greu de realizat si, mai ales, de corectat la lucrarile protetice fixe


CONTACTUL DINTRE MARGINEA LIBERA A DINTILOR FRONTALI MANDIBULARI SI FATA PALATINALA A DINTILOR FRONTALI MAXILARI, INFRACINGULAR

= stopurile ocluzale de gradul 2

CONTACTE NEFUNCTIONALE

Cand contactele dento-dentare se realizeaza pe pante inclinate = nu pot fi stabile.

Daca nu se realizeaza cu usurinta triturarea alimentelor = stopurile ocluzale nu sunt eficiente


 
CONTACTELE OCLUZALE NU SUNT FUNCTIONALE

CONTACTUL VARF CUSPID – VERSANT FOSETA

  • provoaca deraparea mandibulei (1)

CONTACTUL VERSANT CUSPID – VERSANT FOSETA

  • provoaca deraparea mandibulei (2)

CONTACTUL VARF CUSPID – VARF CUSPID

  • este instabil
  • are eficienta masticatorie redusa
  • se poate produce ranirea mucoasei jugale
  • solicitarile receptionate de cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari sunt transmise nefunctional, in afara axului lung al dintilor

CONTACTUL IN SUPRAFATA

in urma uzurii accentuate a dintilor, relieful fetelor ocluzale se transforma in suprafata plana, zonele de contact interdentar se maresc in suprafata si se produce o deplasare catre mezial a intregului grup lateral

desi, de obicei, sunt stabile, nu sunt eficiente (pentru triturarea alimentelor)

prin abraziune, distanta dintre fata ocluzala si ecuatorul anatomic se micsoreaza, in timp ce suprafata ocluzala se mareste

cand modelarea fetelor ocluzale ale lucrarilor protetice se face, de catre tehnicianul dentar, prin imprimarea modelului din gips al arcadei antagoniste in ceara de macheta moale, apar obstacole de dinamica mandibulara iar retusul este foarte greu de efectuat

ABSENTA CONTACTELOR OCLUZALE

= inocluzia sagitala (anomalie clasa a II-a Angle)

stopurile ocluzale de grupul al doilea nu se realizeaza

Cauze:

inghesuri dentare care impiedica eruptia completa a dintilor frontali mandibulari (mai ales a incisivilor)

o deglutitie atipica (deglutitie infantila)

un fenomen compensator un contact dento-dentar defectuos ce determina interpunerea limbii

Atitudine:

  • neinterventie
  • tratamente ortodontice
  • restaurari protetice
  • restaurari chirurgicale complexe, in functie de etiologia disfunctiei si gradul de compensare functionala a ADM





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7168
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site