Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

SUBSTANTELE TOPICE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




SubstanTeLE topice

In categoria substantelor topice sunt incadrate substantele care poseda actiune predominant locala.




Substante cu actiune emolienta

Substantele cu actiune emolienta au proprietatea de a diminua sensibilitatea pielii, de a suplini secretiile sebacee si de a impiedica uscarea si pierderea elasticitatii, aparand-o de actiunea nefavorabila a factorilor externi (frig, vant, raze solare, umiditate etc.).

In cazul unor inflamatii, substantele emoliente au actiune favorabila asupra tegumnentului afectat ajutandu-l sa-si recapete tonicitatea. Unele substante emoliente au capacitatea de a patrunde prin piele (axungia, lanolina), iar altele nu (vaselina, uleiul de prafina). Daca sunt administrate per os, unele emoliente au actiune lubrifianta, determinand instalarea efectului laxativ.

Substantele emoliente se folosesc ca atare sau ca vehicule (excipienti) pentru prepararea unor forme farmaceutice ce se aplica prin ungere, badijonare sau frictionare.

Untura de porc (axungia, Adeps suillus) este insolubila in apa, dar este miscibila cu aceasta (1:5 1:6). Pentru a se opri fenomenul de rancezire se adauga 1% acid benzoic si se obtine Axungie benzoica. Untura de porc penetreaza foarte bine pielea si de aceea se foloseste la prepararea unguentelor. Se conserva in recipiente bine inchise depozitate in locuri racoroase.

Lanolina anhidra (Adeps lanae ahydricus, Cera lanae ovis, Cera lanae) reprezinta secretia sebacee de la ovine (usuc) care se obtine prin purificare din apa de spalare industriala a lanii. Lanolina este formata din 95% esteri ai acizilor grasi cu alcooli alifatici superiori, steroidici si triterpenici si cantitati mici de acizi grasi si alcooli neesterificati. Se prezinta sub forma unei mase galbene vascoase si onctuoase, filanta si cu mniros caracteristic. Este insolubila in apa dar poate sa incorporeze 200-300% apa rezultand emulsii de tip A/U (apa/ulei). Lanolina hidratata contine 25% apa si 75% lanolina anhidra. Lanolina este grasimea cea mai apropiata de cea prezenta in structura pielii (contine colesterol si are o mare capacitate de emulsionare). De retinut ca lanolina are putere de penetrare mai mica comparativ cu axungia. Lanolina este excipientul de baza pentru unguentele in care trebuie sa se incorporeze si solutii sau suspensii medicamentoase apoase.

Cetaceul (Spermacet, Cetaceum) este oficinal si se obtine din cavitatea craniana si pericraniana a casalotului. Contine in principal palmitat si miristat de cetil. Intra in compozitia unor unguente la care ridica punctul de topire.

Ceara de albine (Cera) ceara galbena (Cera flava) este produsa de albine si este constituita din 70-75% esteri ai alcoolilor superiori cu acizi palmitic, hidroxipalmitic, dehidro-palmitic si cerotic, apoi 14% acizi grasi liberi, 12% hidrocarburi corespunzatoare alcoolilor de ceara si mici cantitati de sitosterina si alcooli liberi. Ca si ceara galbena, ceara alba (cera alba) neoficinala se prezinta sub forma unei mase solide sau sub forma de placi onctuoase, cu fractura fin granuloasa si uniforma, de culoare alba sau slab galbuie, cu miros caracteristic de miere si se obtine prin purificare si inalbire la soare sau cu peroxizi a cerei galbene. Intra in compozitia diferitelor unguente care au rol protector asupra pielii.

Untul de cacao (Oleum cacao, Butyrum cacao) este un ulei gras oficinal care se extrage la cald din semintele decorticate de Theobroma cacao din familia Sterculiaceae. Are in compozitia lui gliceride ale acizilor palmitic, stearic, oleic si mici cantitati de acizi grasi liberi. Se prezinta sub forma de fragmente neregulate sau ca placi de culoare galbuie cu miros si gust placut. Are punctul de topire cuprins intre 30oC si 35oC. Se utilizeaza ca excipient la prepararea supozitoarelor uretrale, vaginale, rectale sau a altor forme farmaceutice.

Uleiuri vegetale sunt uleiuri nesicative dintre care cel mai folosit este cel de floarea soarelui (Oleum helianthi) care este oficinal. Tot uleiuri nesicative sunt cele de arahide, migdale si susan. Uleiurile sicative sunt uleiul de in (oficinal), de nuca, de dovleac si de canepa. Uleiurile de floarea soarelui, migdale, piersici, masline, susan se folosesc si la prepararea de solutii injectabile uleioase.

Vaselina alba (Vaselinum album) este un amestec semisolid de hidrocarburi saturate obtinute din petrol, purificate si inalbite. Este oficinala. Nu rancezeste si este un foarte bun excipient pentru unguente si paste. Nu patrunde in piele dar are rol de protectie a pielii. Se comercializeaza sub forma de vaselina pura in tuburi a 17,5 g si vasellina parfumata (cu lavanda) in tuburi a 17,5 g. Intra ca excipient in compozitia multor unguente ex. unguentul cu tripaflavina, asocilin, mixocilin, unguent ichtiolat etc.

Parafina lichida (Ulei de parafina, Ulei de vaselina, Paraffinum liquidum) este un amestec de hidrocarburi saturate, lichide, obtinute de la distilarea petrolului. Este oficinala. Se amesteca cu uleiurile grase (nu si cu cel de ricin) si cu cele volatile. Ca excipient intra in compozitia unguentului oftalmic care se utilizeaza in tratamentul blefaritelor, conjunctivitelor, cheratitelor difuze etc. la toate speciile de animale.

Parafina solida se foloseste pentru cresterea consistentei unguentelor. Ea are punctul de topire cuprins intre 50oC si 57oC. Intra in compozitia preparatului Osmatin unguent care se utilizeaza in prevenirea infectiilor mamare, in interventii chirurgicale etc.

Stearina (Stearinum) este un amestec de acizi grasi solizi (acid octodecanoic sau stearic hexadecanoic sau palmitic si alti acizi grasi). Este oficinala. Se utilizeaza pentru cresterea consistentei unguentelor.

Glicerina (Glicerol, Propantriol, Glycerolum) se prezinta sub forma unui lichid siropos, dulce, incolor, higroscopic, practic insolubil in eter, cloroform si uleiuri grase. Este oficinal. Daca se aplica pe piele ca atare nediluata cu apa provoaca deshidratarea si iritarea acesteia. Se utilizeaza ca emolient numai dupa ce se amesteca cu 25% apa. Intra in compozitia glicerolatului de amidon care este oficinal si care contine 7g amidon de grau, 93g glicerina si 7g apa. Supozitoarele cu glicerina contin 87g glicerina, 2g carbonat de sodiu anhidru si 10g stearina. Se foloseste in calitate de emolient si protector pentru tegument si in scopul evacuarii continutului din rect. Se utilizeaza la prepararea glicerinei iodate si a glicerinei boricate.

Glicerina iodata (1 parte iod, 2 parti iodura de potasiu,  7 parti apa si 90 parti glicerina) se utilizeaza sub forma de pensulatii dupa detasarea falselor membrane din cavitatea bucala de la pasarile cu difterovariola. Pentru evacuarea rectului se foloseste o solutie formata din 50-100g glicerina la 1000ml apa la animalele mari si 5-20g la 1000ml la cele mici.

Substante mucilaginoase

Substantele mucilaginoase sunt substante care formeaza cu apa solutii coloidale. Ele se aseamana cu mucusul si au actiune de protectie la nivelul mucoaselor. Se utilizeaza in tratamentul anumitor intoxicatii deoarece ingreuneaza absorbtia toxicelor. Au actiune de protectie a mucoasei in gastroenterite si de lubrefiere a mucoasei in constipatiile usoare. Extern se utilizeaza sub forma de cataplasme pentru a realiza resorbtia exudatelor. Atentie! nu se aplica niciodata pe plagi deoarece sunt medii bune pentru dezvoltarea microbilor.

Guma arabica (Gumi arabicum) se obtine prin exudatie naturala din ranile provocate in tulpina si ramurile plantei Acacia Senegal (L) Wild din familia Leguminosae care in contact cu aerul se usuca si se intareste. Este oficinala. Exista si o guma arabica la care s-au inactivat enzimele si care este tot oficinala. Se utilizeaza ca adjuvant al unor medicamente mai mult sau mai putin iritante pentru mucoasa gastrointestinala deoarece nu se digera in tractusul digestiv. Se administreaza in doze de 5-20g la animalele mari si de 1-3g la caine. Oficinale sunt si mucilagul de guma arabica 30% si mucilagul diluat de guma arabica.

Guma tragacanta (Tragacantha) se obtine ca si guma arabica dar de la planta Astragalus gummifer din familia Leguminosae.

Semintele de in (Lini semen) sunt oficinale. Se utilizeaza ca mucilag 4%. Semintele de in contin cantitati mari de substante mucilaginoase, un ulei gras si o albumina.

Amidonul (Amyllum) sunt oficinale trei tipuri de amidon: de grau, de porumb si de cartof. De retinut ca nu se amesteca intre ele. Oricare din aceste trei tipuri de amidon in amestec cu apa fierbinte da nastere unui mucilag care se utilizeaza in tratamentul gastroenteritelor. Extern se utilizeaza in tratamentul eczemelor, dermatitelor etc., singur sau in asociere cu oxid de zinc sau acid boric. Are marele dezavantaj ca fermenteaza usor. Se mai utilizeaza si ca antidot in caz de intoxicatii cu iod in doza de 10-200g la animalele mari si de 0,2-0,5g la caini.

Gelatina (Gelatinum) este o substanta oficinala care se obtine prin hidroliza partiala a tesuturilor de origine animala care contin colagen. Se prezinta sub forma de foi subtiri, flexibile, lucioase si transparente, sub forma de granule sau de pulbere alb galbuie fara miros sau gust. Este solubila in apa calda cu care da un lichid lipicios transparent. Este solubila in acid acetic si in glicerina 85% la cald. Este insolubila in apa rece dar se imbiba cu apa.

Teiul (Tilia species) se utilizeaza forile de tei cu care se fac infuzii 36% si din care se administreaza sub forma de breuvaj cald 1-2 litri/zi la animalele mari si 200ml de 1-3 ori/zi la cele mici.

Lumanarica (Verbascum sp.) se utilizeaza florile cu care se fac infuzii 2-5% si se administreaza caldute in doza de 200ml/zi la animalele mari si 50ml/zi la cele mici.

Patlagina (Plantago lanceolata, Plantago majo, Plantago media) se utilizeaza frunzele cu care se prepara infuzii 1-3% din care se administreaza per os in doza de 200 ml/zi la animalele mari si 50 ml/zi la cele mici.

Nalba mare (Althaea officinalis) se utilizeaza radacina cu care se prepara macerate in concentratie de 1-3%. Se administreaza per os in doza de 500 ml/zi la animalele mari si 50-200 ml/zi la animalele mici.

Agar-agar (geloza) se obtine din alge marine din genul Gelidium. Aceste alge contin un polizaharid al galactozei si hemiceluloza. Este un reactiv oficinal.

Mucilagiu din carrageen contine metilpentoze, galactani, fructozani si pentozani. Se utilizeaza preparatul fabricat pe cale industriala denumit Galcorin care se prezinta sub forma de granule in flacoane de 100g.

Substante dulci

Se utilizeaza pentru a masca gustul neplacut al unor medicamente, pentru a modifica tensiunea osmotica din tesuturi, ca plastice medicamentoase etc. unele droguri din acest grup contin si substante mucilaginoase.

Radacina de licviritie (lemn dulce, Liquiritiae radix, Glycyrrhizae radix). Planta de la care se recolteaza radacina se numeste Glycyrhiza glabra si face parte din familia Leguminoase. Drogul este oficinal si contine glicirizina (care spumifica in contact cu apa), glucoza, zaharoza etc. si se utilizeaza ca excipient, laxativ, corector de gust si expectorant. Extractul uscat de licviritie contine 20% acid glicirizic. Intra in compozitia formelor farmaceutice oficinale: Pulvis liquiritiae compositus (laxativ) si Species pectorali (linistitor al tusei).



Zaharul (Zaharoza, Saccharum) este o substanta care se topeste la 160oC, iar peste aceasta temperatura se caramelizeaza. Este higroscopic si solubil in apa in proportie de 1:5. Este greu solubil in alcool. Este oficinal. Siropul simplu este format din 640 parti zahar si 360 parti apa. Administrat intern este plastic, energetic, laxativ, expectorant si corector de gust (corrigens). Aplicat pe plagi sub forma de pulbere fina determina granularea ulcerelor corneene sau laringiene.

Lactoza (Saccharum lactis) se prezinta sub forma de pulbere alba, inodora, cu gust dulce, usor solubila in apa (1:6), dar nu este higroscopica. Este practic insolubila in alcool, eter si cloroform si este mai putin dulce decat zaharul. Este o substanta oficinala. Se intrebuinteaza ca excipient pentru pulberi in calitate de corector de gust si diuretic. Se absoarbe greu din tractusul digestiv si inhiba dezvoltarea microbilor de putrefactie din tractusul intestinal. La vitei si manji se administreaza in doza de 20-50g, iar la purcei 10-15g. Intra in compozitia preparatului Manis care contine nitrofuran 0,5g, magnezium sulfuricum 10g si lactoza 89,5g. Se utilizeaza in tratamentul plagilor cutanate, musculare si podale la toate speciile de animale. Se utilizeaza in profilaxia infectiilor plagilor operatorii suturate sau nesuturate.

Glucoza (Dextroza, Glucosum) se prezinta sub forma de pulbere alba, cristalina, higroscopica, inodora, cu gust dulce, solubila in apa 1:1 si in alcool 1:200. Substanta este oficinala si se utilizeaza in calitate de corector de gust, diuretic si plastic. Se comercializeaza sub forma de solutie injectabila apirogena izotona 5% sau hipertona 10%, 20%, 33% si 40% si sub forma de pulbere in pungi de 1kg in concentratii cuprinse intre 20 si 40%.

Fructoza (Levuloza, Fructosum). Se prezinta sub forma de pulbere alba, inodora, cu gust dulce intens, care se topeste la 106oC. Este foarte usor solubila in apa, solubila in alcool si practic insolubila in eter. Substanta este oficinala si se intrebuinteaza ca si glucoza. Se comercializeaza sub forma de solutie injectabila 20% si se utilizeaza pentru perfuzii energizante.

Melasa este un produs secundar care rezulta in procesul de fabricare a zaharului. Se prezinta ca un lichid siropos, inchis la culoare si dulce. Se utilizeaza ca laxativ, vehicul si corector de gust.

Mierea de albine (Mel) contine glucoza, fructoza, uleiuri eterice, acid formic, diverse vitamine etc. Se intrebuinteaza ca excipient, corector de gust si laxativ.

Zaharina (Saccharinum) este o imida a acidului ortosulfo-benzoic. Se prezinta ca o pulbere cristalina de culoare alba, inodora, cu gust foarte dulce, foarte putin solubila in apa, este de 350-500 ori mai dulce decat zaharul. Este oficinala. Se prezinta sub forma de comprimate a 0,02 g. Se foloseste pentru a imbunatati gustul unor medicamente. Se foloseste ca inlocuitor de zahar la diabetici.

Ciclamatul de sodiu (Natrii cyclamas) din punct de vedere chimic este ciclohexilsulfamat de sodiu. Se prezinta sub forma de cristale albe sau pulbere cristalina alba, fara miros sau acesta este slab aromatic, cu gust dulce, solubile in 5 parti apa. Substanta oficinala inlocuieste zaharina avand un gust mai placut, fiind totodata termostabila. Se comercializeaza sub forma de comprimate a 0,1g.

Substante adsorbante si protectoare pulverulente

In acest scop se folosesc o serie de substante care se prezinta sub forma de pulberi inerte, cu suprafata mare, capabile sa retina fizic sau chimic acidul clorhidric, sarurile biliare, toxinele, gazele sau alte produse nocive si sa acopere mucoasele formand un strat protector (pansamente gastrice si intestinale). In acest grup intra o serie de substante insolubile in apa, dar care pe piele sau pe mucoase exercita o actiune de protectie prin fenomenul de adsorbtie, prin concentrarea sau fixarea pe suprafata lor a altor substante solide, lichide si gazoase (microbi, toxine, coloranti etc.). Fenomenul este de natura fizica si se datoreaza tensiunii superficiale a particulelor de adsorbant, fiind cu atat mai intens cu cat pulberea activa este mai fina (astfel suprafata adsorbanta este mai mare). Adsorbtia depinde de concentratia si proprietatile fizico-chimice ale lor, temperatura la care are loc procesul.

In general, adsorbantele se folosesc intern in tratamentul gastroenteritelor, in intoxicatii cu alcaloizi si glicozizi, in procese fermentative etc., insa se va retine ca intotdeauna, ulterior se apeleaza la un purgativ salin in scopul eliminarii complexului format in intestin. In caz contrar datorita reversibilitatii complexului format pot sa se separe din nou componentele de baza, situatia nerezolvandu-se in detrimentul animalului bolnav.

Carbune medicinal (Carbune activat, Carbo medicinalis). Se obtine prin arderea incompleta in cuptoare speciale a lemnului, cojilor de fructe, samburilor, deseurilor de la fabricile de celuloza, cocenilor de porumb si altor materiale vegetale si purificat prin tratare cu vapori de apa sub presiune, spalare cu acizi minerali (HCl, HNO3) si apoi cu apa. Carbunele medicinal este o pulbere de culoare neagra, fina, afanata, fara miros, fara gust, insolubila in apa si in solventi organici, oficinala. Produsul are o mare valoare practica care este data de puterea sa de adsorbtie. Puterea de adsorbtie a carbunelui medicinal se verifica fata de solutia 0,15% albastru de metilen. Are o putere mare de adsorbtie a gazelor, toxinelor microbiene, alcaloizilor si altor compusi toxici. Are si putere decoloranta. Se foloseste pentru adsorbtia gazelor care rezulta din fermentatiile si putrefactiile microbiene intestinale, in balonari, colite, diarei fetide, precum si in intoxicatii cu metale grele, alcaloizi, glicozizi si ciuperci. Este incompatibil cu substantele oxidante. Se comercializeaza sub forma de comprimate a 0,5g. Se administreaza in doza de 50-250g la animalele mari si 0,5-2g la caine. Intra in compozitia preparatelor Carbocif, Gastrisan, Gastrosedol. Produsul antidiareic este constituit din 60g carbune medicinal, 20g caolin si 20g carbonat de calciu. Se administrteaza per os in doza de 20-200g la animalele mari, 5-10g la cele mijlocii si 0,5-3g la pasari.

Caolin (Kaolinum, Bolus alba) farmaceutic este un silicat de aluminiu hidratat care se obtine prin purificare cu acid clorhidric diluat din cel natural urmat de spalare cu apa. Este de culoare alba sau cenusie, amorf, afanat, onctuos la pipait, aderent, aproape fara miros, cu gust usor astringent, insolubil in apa si acizi diluati, putin solubil in solutii de hidroxizi alcalini. Este un reactiv oficinal. Se utilizeaza ca antiacid, adsorbant, protector al mucoaselor. Produsul sterilizat se administreaza in hiperclorhidrii, dizenterii, enterite, toxiinfectii alimentare si ca pansament gastric.

Talc (Talcum) din punct de vedere chimic este hidrosilicat de magneziu. Produsul este natural se purifica si sterilizeaza. Se foloseste numai pentru aplicatii externe in asociere cu oxidul de zinc, acidul boric, sub forma de unguente sau pulberi compuse in tratamentul eczemelor, ulcerelor. Intra in compozitia preparatului Jecozinc.

Oxid de zinc (ZnO, Zinci oxydum) se prezinta sub forma de pulbere alba, fina, amorfa, inodora, insipida, practic insolubila in apa si alcool, oficinala. Se utilizeaza numai extern ca atare sau sub forma de unguente 10% sau de pulberi compuse cu acid boric in tratamentul eczemelor si arsurilor. Dupa ce isi exercita actiunea adsorbanta se solubilizeaza lent in mediul acid al inflamatiilor si devine usor astringent.

Preparatul Jecozinc contine 12g untura de peste, 12g lanolina, 38g oxid de zinc, 4g talc si excipient pana la 100g. Uleiul de peste are actiune emolienta, cicatrizanta si protectoare asupra epiteliilor, iar prin oxidul de zinc si a celorlalti excipienti exercita actiune izolanta si adsorbanta, avand efect favorabil in dermatite, eczeme, arsuri. Oxidul de zinc intra in proportie de 15% si in compozitia produsului Cutaden.

Substante protectoare cu actiune mecanica

Colodiul (Collodium) este o solutie 4% de nitroceluloza in eter si alcool. Acest lichid aplicat pe piele da o pelicula elastica, aderenta, protectoare, insolubila in apa. Prin adaos de ulei de ricin 3% colodiul devine elastic. Se foloseste pentru protejarea mecanica a unor mici leziuni (ex. la ureche, uger) sau pentru fixarea pansamentelor. De retinut ca formeaza o pelicula care rezista la umezeala.

Gipsul (Calcii sulfas ustus) este sulfat de calciu deshidratat, foarte greu solubil in apa. In proportie de 2:1 cu apa da o pasta care se intareste in 4-10 minute. Are largi utilizari in chirurgie pentru prepararea bandajelor inamovibile in vederea imobilizarii in caz de fracturi, fisuri osoase, luxatii etc.

Solutia de silicat de sodiu (Liquor natrii silicis) lichid siropos, incolor sau usor galbui, care contine silicat acid de sodiu 35%. Desi se intareste dupa mai multe ore este totusi preferabila pentru animale mici cu fracturi care trebuie imobilizate, deoarece bandajele sunt mai usoare comparativ cu cele de gips.

Vata hidrofila (Gossypium depuratum) este constituita din perii tectori (constituiti din celuloza) unicelulari, de pe semintele de la diverse specii de Gossipium (bumbac) din familia Malvaceae, separati de impuritati, degresati, prelucrati la carda (o masina de destramate si orientare paralela a fibrelor) si albiti. Din punct de vedere chimic perii sunt de natura celulozica, lungi de aproximativ 14 mm si grosi de aproximativ 140μm. Daca vata hidrofila este depusa pe suprafata apei ea trebuie sa se umecteze si sa se scufunde. Vata hidrofila este oficinala ca si vata hidrofila BC care este un amestec de vata hidrofila si celofibra (fibra textila artificiala celulozica) hidrofila in proportie de cel mult 57%. Vata se impacheteaza in PVC si se pastreaza la loc uscat. Se utilizeaza mult in chirurgie.

Tifonul hidrofil (Tela hydrophyla) este oficinal. Este constituit dintr-o tesatura din fibre de bumbac trecut prin carda in amestec cu 33% celofibra albita, degresata, neapretata, cu margini intarite prin fibre de urzeala. Tifonul trebuie sa fie alb, moale, sa nu prezinte luciu, fara pete, fara miros, cu o anumita rezistenta mecanica si lat de 82-88 cm.

Substante astringente

Substantele astringente au actiune de precipitare a proteinelor, reversibila la concentratii mici, scazand secretiile mucoase si permeabilitatea capilarelor si membranelor celulare. Dupa administrarea pe cale orala influenteaza in mod deosebit mucoasa diferitelor segmente ale tubului digestiv. Se utilizeaza si in intoxicatii cu alcaloizi si metale grele cu care formeaza precipitate greu solubile.

Sarurile de plumb

Derivatii plumbului au actiune predominant astringenta. Prezinta dezavantajul ca se pot absorbi din intestin si de pe suprafata plagilor, producand intoxicatii (saturnism). In cavitatea bucala apare pe gingii o liziera de culoarea gresiei, considerata ca unul din primele simptome ale intoxicatiei cronice cu plumb.

Solutia de acetat bazic de plumb (Hidroxiacetat de plumb, Solutio plumbi subacetici) se prepara din acetat de plumb, oxid de plumb si apa. Se prezinta sub forma de lichid limpede, incolor, cu gust dulceag, astringent care contine 14% plumb. Cu aceasta solutie se prepara apa de plumb (solutia Goulard) care se compune din 2ml solutie 14% plumb la 100ml apa. Se aplica sub forma de comprese antiflogistice pe contuzii, vezigoane, inflamatii etc.

Apa de plumb se prezinta ca o solutie opalescenta care se agita inainte de utilizare. Se prepara la nevoie. In cazul in care se tulbura nu se mai intrebuinteaza deoarece acetatul bazic de plumb s-a transformat partial in carbonat de plumb care este insolubil si inactiv.



Saruri de bismut

Sarurile de bismut au efect adsorbant, dar actioneaza si prin legarea hidrogenului sulfurat. In mod obisnuit hidrogenul sulfurat care se formeaza in intestin prin fermentarea florei microbiene saprofite, reprezinta o spina iritativa care stimuleaza peristaltismul intestinal contribuind astfel la propulsarea bolului fecal. De retinut ca legarea hidrogenului sulfurat sub forma de sulfuri insolubile are ca efect intarzierea tranzitului intestinal.

Azotatul bazic de bismut (Subnitrat de bismut) produsul care se utilizeaza in farmacie sub aceasta denumire este de culoare alba, microcristalin, fara miros, fara gust, insolubil in apa si alcool, solubil in acizi minerali. Este oficinal. Se obtine prin hidroliza azotatului de bismut. Contine 71-74% bismut. Se foloseste ca protector al mucoasei gastrice, absorbant, astringent, antiseptic intestinal si antidiareic. Se administreaza in doze de 10-25g la animale mari si 0,5-2g la animalele mici. Pe cale externa se utilizeaza sub forma de unguente sau pudra izolanta in tratamentul arsurilor si al diverselor dermatoze. Intra in componenta produsului Ulcerotrat. Produsul Bismut subnitric se prezinta sub forma de pulbere si este constituit dintr-un amestec de azotat bazic de bismut, azotat de bismut si oxid de bismut. Se comercializeaza in pungi de polietilena a 1000g produs.

Carbonatul bazic de bismut (Bismuthi subcarbonas) contine 80,2-83% bismut. Este de culoare alba sau foarte slab galbuie, pulverulent, fara miros, fara gust, insolubil in apa si alcool si se dizolva in acizi producand actiune efervescenta. Substanta este oficinala. Se foloseste ca antiacid, adsorbant si pansament gastric in tratamentul gastritelor si pentru actiunea sa antidiareica si antiseptica in tratamentul infectiilor intestinale. Intra in compozitia produsului Gastrosedol.

Galatul bazic de bismut (Dermatol, Bismuthi subgallas) se prezinta sub forma de pulbere fina, de culoare galbena, inodora, insipida, aproape insolubila in apa. Se recomanda ca atare sau sub forma de unguente 5-20% in dermatologie, ca astringent si antiseptic. Intra in componenta preparatului Terapentan T pulvis.

Sarurile de aluminiu

Sarurile de aluminiu au actiune predominant astringenta, sicativa si oarecum bacteriostatica. In concentratii mari sarurile de aluminiu devin iritante. Indiferent cum se aplica sau se administreaza aceste saruri nu se absorb.

Sulfatul de aluminiu si potasiu (Alaun de potasiu, Alumen, Piatra acra, Aluminii kalii sulfas). Se prezinta sub forma de cristale incolore, fara miros, cu gust acru astringent. Substanta este oficinala. Se intrebuinteaza sub forma de solutie 1-2% care se prepara ex tempore. Se foloseste sub forma de solutie rece pentru irigatii in caz de prolaps vaginal si/sau uterin care asigura micsorarea volumului organului ce trebuie repus in pozitie normala. Intra in compozitia preparatului Burovin comprimate, care actioneaza ca decongestionant, antiflogistic, astrigent si usor antiseptic. Se utilizeaza in tratamentul unor leziuni cutanate acute lipsite de exudate, in entorse, tendinite, arsuri de gradul 1 si traumatisme externe.

Solutia de acetotartrat de aluminiu (Solutio aluminii acetico tartarici) este limpede, cu miros de acid acetic. Se utilizeaza in amestec cu apa 1:4-1:8 ca antiinflamator in tratamentul contuziilor, tendinitelor si in caz de eforturi articulare. Se comercializeaza sub forma de comprimate de Burovin cate doua intr-un pachetel: unul contine sulfat de aluminiu si amoniu g si acid tartric 0,02g, iar celalalt acetat de calciu 2,2g. Fiecare comprimat se solubilizeaza separat in cate 25ml apa, apoi se amesteca cele doua solutii, se decanteaza si se aplica sub forma de compresii pentru actiunea sa antiflogistica.

Saruri de fier

Substantele din acest grup actioneaza astringent, iritant sau caustic in functie de concentratie. Derivatii fierului trivalent sunt mai activi decat cei ai fierului bivalent.

Sulfatul feros (Calaican, Ferri sulfas, Ferrum sulfuricum oxydulatum). Se prezinta sub forma de cristale de culoare verde eflorescente, fara miros, cu gust metalic-astringent, usor solubile in apa. Este un reactiv oficinal. Local actioneaza ca astringent si chiar bactericid si dezodorizant. Se administreaza pe cale orala sub forma de solutii 0,5-1%, in doza de 10-25g la animalele mari, 2-5g la animalele mijlocii, 0,1-0,5g la caine si 0,01-0,2g la pasari in tratamentul gastroenteritelor. Pe cale externa se utilizeaza pentru actiunea sa sicativa si moderat caustica in podologie. Pentru pensulatii pe mucoasa gingivala se folosesc solutii 1-2% in tratamentul stomatitelor. Este si substanta plastica.

Clorura ferica (Perclorura de fier, Ferri chloridum) contine fier trivalent si se prezinta sub forma de bucati cristaline, galben portocalii sau galben brune, foarte usor solubile in apa (1:0,2) foarte higroscopice (din acest motiv substanta se pastreaza ca solutie apoasa 1:1). Este un reactiv oficinal. Actioneaza local mai rapid decat sulfatul feros. In solutie concentrata clorura ferica este usor caustica. Obisnuit se foloseste ca astringent, hemostatic si dezinfectant in solutii 1-5% sub forma de badijonari, comprese sau irigatii.

Saruri de zinc

La fel ca si in cazul derivatilor anteriori sarurile de zinc au actiune astringenta, iritanta sau caustica in functie de concentratie.

Sulfatul de zinc (Zinci sulfas) se prezinta sub forma de pulbere microcristalina, de culoare alba, inodora usor eflorescenta, cu gust metalic astringent, usor solubila in apa (1:0,75), oficinala. Se recomanda in oftalmologie sub forma de solutie 0,5-1%. Solutia 0,25% este si ea oficinala (Oculoguttae zinci sulfatis). Efectul astringent apare prompt si dureaza 1-2 ore. In solutii 20-50% devine iritant si caustic. Intern se foloseste ca vomitiv in solutii 1-2%.

Oxidul de zinc are actiune adsorbanta si protectoare. Pentru efectul astringent se utilizeaza sub forma de unguent cu oxid de zinc care este oficinal (Unguentum Zinci oxydi 10%).

Clorura de zinc (Zinci chloridum) se prezinta sub forma cristalina, de culoare alba, higroscopica, cu gust arzator-caustic, solubila in apa in proportie de 1:0,4 si este oficinala. In concentratie mica are actiune astringenta, iar in concentratie mare caustica.

Saruri de cupru

Sarurile de cupru au actiune antiseptica, astringenta, iritanta, caustica in functie de concentratie si tesuturile asupora carora actioneaza.

Sulfatul de cupru s-a prezentat si la antiseptice. El are si actiune astringenta in concentratie de 1-3% in special pentru plagi si pe mucoase. Peste 3% are actiune iritanta, iar la 10-30% sigur caustica. Se poate administra si pe cale orala pentru actiunea sa hemostatica locala in doze de 2-10g la animalele mari si 0,03-0,1g la porc si caine. Extern se recomanda sa se utilizeze in tratamentul plagilor cauzate de arme de foc. Se poate folosi si sub forma de creion cu actiune caustica. Intra in compozitia preparatului Cresogal unguent: acid salicilic, ichtiol, formaldehida 40%, ulei de ricin, sulfat de cupru si emoliente si are actiune astringenta. Se utilizeaza in tratamentul inflamatiilor si infectiilor tesuturilor podale (pododermatite) la oi si capre favorizand formarea invelisului cornos.

Saruri de argint

Azotatul de argint (AgNO3) s-a mai prezentat si la antiseptice. In solutii 0,5-1% se utilizeaza in tratamentul stomatitelor ulceroase. In oftalmologie si urologie se utilizeaza solutii slabe 0,05-0,2%.

Alte substante cu actiune astringenta

Hidroxidul de calciu in solutie saturata 1,5 care este denumita si apa de var sau apa de calciu se utilizeaza ca astringent si protector. In contact cu aerul si secretiile din plaga formeaza o pelicula protectoare.

Linimentul oleo-calcar este compus din 45g ulei de in, 5g lanolina anhidra si 50g apa de var. Se prezinta sub forma de emulsie vascoasa de culoare galbuie de tip A/U (apa/ulei). Este oficinal si se utilizeaza in tratamentul arsurilor.

Astringente de origine vegetala

Principiile active de origine vegetala sunt substantele tanice care sunt usor hidrolizabile sub influenta acizilor si a enzimelor de tipul tanazei si catehinelor care contin mai multe cicluri aromatice (flavonoide).

Taninul (Acidul tanic, Tanninum, Acidum tanicum) este componentul principal al drogurilor de origine vegetala. Este un reactiv oficinal. Se extrtage din gogosile de ristic -Gallae turcicae- formatiuni patologice aparute pe frunzele de stejar intepate de himenopterul Cynips tinctoria. Taninurile se gasesc in numeroase droguri: coaja de stejar (Cortex quercus) contine 10-20% tanin, ghinda de stejar, frunzele de nuc, de jales, ceaiul chinezesc si afinele.

Se prezinta sub forma de pulbere galbuie, amorfa, solubila in apa. Precipita cu usurinta proteinele din care cauza se foloseste pentru tratamentul arsurilor. Actioneaza prin tabacirea terminatiilor nervoase si diminua astfel durerea si fixeaza toxinele la locul in care s-au format. Taninul se aplica prin pensulatii repetate sub forma de solutii 2-5% sau sub forma de comprese. Asupra mucoaselor produce acelasi efect. Se utilizeaza ca astringent si hemostatic in tratamentul hemoragiilor capilare. Intern se administreaza cu sonda nasoesofagiana in tratamentul gastroenteritelor sau ca antidot in caz de intoxicatii cu alcaloizi sau saruri ale metalelor grele in doza de 5-20g la animalele mari si 0,1-0,5g la caine. De retinut ca nu se administreaza pe cale orala sub forma de breuvaj pentru ca produce spasm faringian. Se poate administra si sub forma de electuarii. Printre substantele cu actiune astringenta care contin tanin amintim si Tanigenul, Tanalbinul (tanatul de albumina) si Tanoformul (tanin tratat cu formaldehida). Aceste substante elibereaza lent tanin in intestin. Toate succedaneele taninului se administreaza per os la fel ca taninul, in doza de 5-20g la animalele mari si 0,3-0,5g la cele mici.

Droguri cu actiune astringenta

Gogosile de ristic contin 35-60% tanin si aprox. 2% acid galic.

Scorta de stejar (Qercus cortex) contine 10-20% tanin din care se prepara decocturi 10%, mixturi si boluri care se utilizeaza in tratamentul gastroenteritelor in doze de 15-50g la animalele mari, 5-10g la cele mijlocii si 1-5g la cele mici de 2-3 ori/zi.

Frunzele de salvie (Salviae folium) se culeg in timpul antezei si se folosesc sub forma de infuzii in doze de 30-60g la cal, 36g la caine intern si extern sub forma de cataplasme.



Frunzele de strugurii ursului (Uvae ursi folium) contin arbutina si 30% tanin si se folosesc sub forma de decocturi.

Frunzele de nuc (Juglandis folium) se recolteaza vara se usuca si din ele se prepara decocturi cu actiune astringenta.

Sunatoarea (Hyperici herba) drog oficinal care se utilizeaza sub forma de infuzii astringente.

Scoarta de salcie (Salicis cortex) se usuca si se foloseste sub forma de decoct pentru actiunea sa astringenta.

Fructele de afin (Myrtilli fructus) se utilizeaza sub forma de macerate alcoolice sau decocturi care au actiune atringenta.

Substante iritante, revulsive, derivative

Substantele cu actiune iritanta aplicate local produc asupra pielii o usoara inflamatie. Actiunea lor se datoreaza atat excitarii receptorilor cutanati care determina aparitia reflexelor tonice la distanta, cat si eliberarea de substante active de tipul histaminei. Medicamentele care produc o hiperemie a pielii sunt cunoscute sub denumirea de iritante. Daca actiunea iritanta se intensifica, capilarele sanguine se dilata mult si devin mai permeabile, iar plasma sanguina extravazata ocupa spatiile extracelulare, lichidul se acumuleaza sub epiderma si se formeaza mici vezicule care apoi se contopesc si dau nastere la bule sau flictene. Atunci cand un medicament cu actiune iritanta locala produce si modificari reflexe cu repercusiuni generale asupra organismului este denumit revulsiv.

Mecanismul de actiune al substantelor revulsive: impulsurile nervului senzitiv de la nivelul pielii sunt transmise in axul cerebrospinal, de unde prin sistemul vegetativ produce vasodilatatia locala si totodata influenteaza activitatea marilor functii ale organismului.

Acidul acetic in solutie calduta 6-9% se utilizeaza sub forma de frictiuni pe anumite regiuni corporale.

Unguent cu oxid galben de mercur

Vezicatoare cu iod compusa din 10g iod metalic, 20g iodura de potasiu si vaselina ad 100 g.

Tinctura de iod a fost prezentata la antiseptice si dezinfectante.

Uleiul de terebentina (Esenta de terebentiuna, Aetheroleum terebenthinae). Aplicat local produce iritatie manifestata prin vasodilatatii, inflamatie, exudatie si caderea parului. Datorita faptului ca actioneaza prea energic se recomanda sa se dilueze cu alcool sau ulei de floarea soarelui in proportie de 1:5-1:20.

Daca se injecteaza pe cale subcutranata uleiul de terebentina produce abces de fixatie. Se formeaza un puroi aseptic ca urmare a hiperleucocitozei locale care este o consecinta a hiperleucocitozei generale. Abcesul de fixatie este si un mijloc de a stabili capacitatea de reactie a organismului (daca se formeaza abcesul de fixatie prognosticul este favorabil, daca nu este nefavorabil). Inocularea se face pe cale subcutanata in regiunea pectorala inferioara cu 3-5ml la cal, 5-6ml la bovine, 0,5-1ml la caine, 0,02-0,25ml la pisica specii la care se produce in mod obisnuit abcedarea. De retinut ca la porc se inoculeaza 2-4ml si produce numai o tumefactie fara abcedare. Dupa 4-7zile abcesul se deschide in punctul cel mai decliv fara a se mai trata local. In mod asemanator actioneaza si spanzul (Helleborus purpurascens). De retinut ca uleiul de terebentina imprima miros carnii si laptelui.

Camforul (Camphora) este o cetona terpenica. Se prezinta sub forma de cristale aromate, greu solubile in apa rece. Se extrage prin distilarea lemnului de Cinnamomum camphora sau de Ocimum canum, medicamentul fiind oficinal. Se foloseste extern ca revulsiv, sub forma de unguent 10% oficinal, spirt camforat 10% (camfor 10 g, alcool 70g si apa distilata ad 100g), liniment camforat saponat si ca ulei camforat 10% si 20%.

Samanta de mustar negru (Sinapis nigrae semen) este vorba de semintele maturate de Sinapis nigra din familia Cruciferae. Drogul este oficinal. Se utilizeaza sub forma de faina proaspata care se trateaza cu apa calduta, la 35-40oC. datorita mediului apos, caldurii si sub actiunea fermentului denumit mirozina sinigrina (mironatul de potasiu) se descompune in izotiocianat de alil si rodanat de alil care sunt principii active iritante si dau si mirosul caracteristic. Se foloseste sub forma de sinapisme care se aplica pe torace in scopul tratarii congestiilor pulmonare. Produc vasodilatatie externa si determina derivatia sangelui de la nivelul pulmonului congestionat la nivelul pielii.

Amoniacul diluat (Solutio ammonii hydroxydi diluta) este un reactiv oficinal si este format din 40 ml amoniac solutie 25% si apa ad 100ml (deci 10% amoniac gazos). Se utilizeaza ca revulsiv sub forma de liniment volatil si se prepara din 74g ulei de floarea soarelui, 1g stearina si 25g amoniac diluat. Se prezinta sub forma unei emulsii vascoase de tip U/A. Se aplica sub forma de frictiuni in tratamentul tendovaginitelor. Tot pentru frictiuni se utilizeaza si linimentul amoniaco-camforat (2 parti amoniac diluat, 3 parti ulei camforat si 5 parti ulei de floarea soarelui) sau linimentul saponato-amoniacal (alcool saponat, amoniac diluat si apa).

Ardeiul iute (Capsici fructus) este fructul de la Capsicum annuum var. acuminatum din familia Solanaceae. Contine ca substanta actia capsicina care este inrudita cu camforul. In terapeutica se utilizeaza Tinctura capsici care se aplica sub forma de frictiuni pe pile pentru a obtine efectul iritant.

Cantarida (Cantharis) se prezinta sub forma de pulbere cenusie bruna, cu particule verzui si lucioase (provenite din elitre) care se obtin prin triturarea coleopterului Lytta vesicatoria (gandacul de frasin). Contine un principiu activ denumit cantarida, asemanatoare structural cu camforul dar nu este volatila. Cantarida se foloseste numai extern sub forma de unguente (vezicatori) 1:6-1:4 (16,6-25%). Se frictioneaza o singura data, timp de 5-15 minute, in jurul plagilor, fistulelor, deasupra abceselor, exostozelor etc. Atentie nu se face o noua aplicare decat dupa 2 saptamani. Efectul vezicant dutreaza 4-6 zile, iar crustele formate se desprind dupa 4-7 zile. Daca se administreaza pe cale interna in doze foarte mici produce poliurie si excitatii genezice datorate unei substante cu actiune estrogena.

Uleiul de croton (Oleum crotonis) se obtine din semintele de Croton tiglium din familia Euphorbiaceae. Contine rezina crotonica care are actiune puternic vezicanta. Se foloseste la prepararea unguentului cu cantarida 1:30 (la cabaline) si 1:10 (la bovine) are si actiune purgativa drastica.

Biiodura de mercur (Iodura mercurica, Hydrargyri dijodidum, Hydrargyri bijodatum rubrum). Pulbere fina, grea, de culoare rosie, inodora, insipida, insolubila in apa (solubila doar in prezenta iodurilor). Se conserva in vase colorate. Este un reactiv oficinal. Actioneaza energic determinand supuratii sau chiar efecte caustice. Unguentele se numesc vezicatori rosii si se prepara in concentratii de 1:8-1:4 (12,5-25%), obisnuit 1:5 (20%). Se aplica la fel ca si celelalte vezicatori, in special la cabaline (mai putin la bovine deoarece acestea sunt foarte sensibile la mercur). Actioneaza in profunzime (se poate aplica la locul respectiv si un pansament compresiv). Bulbul pilos nu este decat foarte putin atacat, la locul de aplicare raman numai mici depilatii. Pentru uz veterinar se prepara un unguent vezicant cu biiodura de mercur si ulei de terebentina (10g biiodura de mercur, 5g ulei de terebentina, 10g lanolina, 75g vaselina care se comercializeaza in tuburi a 75g).

Substante caustice

Substantele cu actiune caustica precipata ireversibil albuminele si produc necroza tesuturilor. In anumite concentratii, poseda actiune caustica urmatoarele grupe de substante: unii halogeni, acizi, baze si saruri ale metalelor grele.

Cele cu actiune intens caustica produc cauterizari profunde, difuze, iar escarele sunt umede. Cele cu actiune superficiala dau nastere la escare uscate. Escarele se elimina dupa mai multe zile datorita unor reactii inflamatorii care se produc in tesuturile inconjuratoare. De retinut ca substantele caustice saline nu actioneaza asupra pielii decat daca vin in contact cu locul umectat anterior.

Substantele caustice se utilizeaza in tratamentul fistulelor, javartului cartilaginos, plagilor cu granulatie patologica, ulcerelor, pentru indepartarea neoformatiilor, pentru ecornarea viteilor, uneori ca hemostatice locale etc. Cauterizarea cu ajutorul substantelor caustice este dureroasa (exceptie face fenolul), vindecarea dureaza mai mult timp si este insotita de obicei de formarea unei cicatrice. Causticele lichide se aplica cu ajutorul unei baghete subtiri de sticla, iar cele solide se aplica sub forma de paste, solutii concentrate sau creioane.

Substante caustice acide. Intensitatea actiunii acizilor este in functie de disocierea lor in ioni. In general, acizii aplicati in concentratii mari precipita albuminele, distrug tesuturile vii cu pierdere de substanta si au actiune caustica. Acest mod de actiune este propriu acizilor anorganici puternici (acid clorhidric, acid azotic, acid sulfuric, acid fosforic oficinal) si celor organici inferiori (formic, acetic, lactic etc.), nu si acizilor organici superiori (palmitic, stearic, oleic etc.). Substantele acide caustice produc in general escare uscate, superficiale si circumscrise. In chirurgie si podologie se folosesc in special acidul azotic care produce escare de culoare galbena si acidul acetic care produce escare de culoare alba. Acidul tricloracetic sub forma de solutii 0,5-2% se poate injecta intraparenchimatos. Acidul salicilic in concentratie de 10-20% are actiune cheratolitica lenta. Acidul sulfuric carbonizeaza tesuturile moi si actioneaza foarte profund. Acidul cromic si bicromatul de potasiu produc escare de culoare brun-galbuie, dure, uscate si profunde.

Substante caustice bazice actioneaza in principal prin a dizolva albumina tisulara si da nastere la albuminati alcalini solubili. Escarele sunt umede, difuze si profunde. In terapeutica se folosesc creioanele cu hidroxid de sodiu pentru ecornarea viteilor. Tot din acest grup mai amintim hidroxidul de potasiu, oxidul de calciu (arsuri accidentale cu var nestins care se combat cu solutii zaharate sau zaharat de calciu inactiv) si amoniacul. Aceste substante se folosesc pentru actiunea lor caustica in concentratii de 15% sau ca atare (per se), sau in asociere cu oxidul de calciu si alcool pentru cauterizari in crapod, neoformatii etc.

Substante caustice saline. Multe antiseptice saline, in anumite concentratii au actiune caustica. In contact cu tesuturile vii si in prezenta lichidelor tisulare dau nastere la albuminati metalici, insolubili si elibereaza acidul respectiv. Escarele care se formeaza sunt de obicei uscate si putin profund. In acest grup intra clorura mercurica (sublimatul corosiv), clorura de zinc (Zinci chloridum) oficinala, azotatul de argint, sulfatul de cupru, sulfatul de zinc si clorura ferica.

Clorura de zinc se utilizeaza sub forma de solutii 10-40%, pasta 1:3 sau de creioane pentru cauterizari in crapod, furcuta putreda, fistule etc.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4335
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site