Starea de sanatate a populatiei varstnice

Starea de sanatate a populatiei varstnice

In decursul timpului, Bucurestiul a dobandit anumite caracteristici economice, sociale, ecologice, culturale si demografice care il evidentiaza ca o entitate bine definita, avand insa si o serie de particularitati.

O atentie deosebita se va acorda imbatranirii populatiei, fenomen specific nu numai Bucurestiului sau Romaniei, ci si majoritatii tarilor dezvoltate, dar cu intensitati diferite.

Atat timp cat societatea se straduieste sa evite decesele prea timpurii sau premature, este de asteptat ca speranta de viata sa creasca, si tot mai multi batrani sa atinga o varsta cat mai avansata. Un factor semnificativ in determinarea acestei tendinte il reprezinta declinul simultan al fertilitatii.

Dintre cele 30 de orase europene ale caror aglomerari urbane depaseau 2.000.000 de locuitori in 1995 (tabelul 1), Bucurestiul se situa pe locul patru (in ierarhia crescatoare a populatiei).

Reducerea numarului de locuitori in Bucuresti a urmat tendinta existenta si la nivel de tara, si anume depasirea de catre mortalitate a nivelului natalitatii. Acest fenomen s-a concretizat intr-un spor natural negativ, ca urmare a schimbarii comportamentului demografic fata de propria reproducere si a deteriorarii starii de sanatate a populatiei. Daca la nivelul intregii tari sporul natural a devenit negativ incepand cu anul 1992, in Bucuresti, acest fenomen s-a instalat ceva mai devreme, in 1990.

Abrogarea decretului 770/1966 de interzicere a avortului a dus imediat la o reducere drastica a numarului de nascuti vii. Consecintele demografice, sociale si economice ale acestei scaderi vor fi resimtite in timp si vor determina schimbari la nivelul diferitelor subpopulatii (scolara, fertila, activa, varstnica). In acelasi timp baby-boom-ul, inregistrat dupa al II lea razboi mondial si dupa aparitia decretului 770/1966, este reprezentat de persoane care in prezent au ajuns la varste cuprinse intre circa 40-50 ani, in primul caz, si intre 19-33 ani, in al doilea. Aceste grupe de populatie vor trece in urmatorii ani la grupele de varsta avansate si vor exercita o presiune imensa asupra serviciilor de sanatate necesare a fi furnizate.

Structura pe grupe de varsta a locuitorilor orasului Bucuresti reflecta un proces constant de imbatranire demografica determinat de efectul conjugat al natalitatii, la care se adauga contributia migratiei. Cresterea ponderii populatiei de 65 de ani si peste insotita de scaderea celei tinere sub 15 ani, face ca procesul de imbatranire demografica sa cunoasca o evolutie rapida. Tabelul 2 prezinta aceasta evolutie intre 1994-1996, comuna ambelor sexe.

Asistam la o scadere a populatiei de 0-14 ani de la 18,41% in 1994 la 16,67% in 1996, si la o crestere a populatiei de 65 de ani si peste, de la 12,18% la 12,79% in perioada analizata. Tendintele divergente in evolutia populatiei tinere si varstnice au facut ca raportul de dependenta (tabelul 3) sa fie descrescator de la 44,06% in 1994, la 41,75% in 1996. Aceasta insemna ca intre 1994 si 1996 in sarcina unui adult sunt tot mai putine persoane inactive de sustinut. Aceasta scadere se realiza pe seama reducerii tinerilor, reducere care este mult mai rapida decat cresterea inregistrata la varstnici.

Ponderea populatiei de 0-14 ani in totalul celei active a scazut cu aproape 3% in intervalul de timp analizat. Cresterea ponderii persoanelor varstnice in totalul celei active este ceva mai lenta cu 0,58%, fata de cresterea drastica a tinerilor cu 3% in 3 ani.

Pe sexe, luate fiecare separat, se remarca aceeasi tendinta de reducere a ponderii populatiei de 0-14 ani si de crestere a celei varstnice de 65 de ani si peste.

Implicatiile sociale, economice, sanitare ale acestei grupe de varsta sunt foarte importante. In timp ce grupele 'tinere' de varstnici mai pot fi economic active, fiind capabile sa se intretina singure, cei foarte batrani sunt tot mai dependenti de terte persoane, fie ele rude sau prieteni, necesitand suport social si medical special.

In tabelul 4 este prezentata distributia populatiei stabile pe grupe de varste si pe sectoare in municipiul Bucuresti in anii 1992, 1997 si 2000. Populatia cea mai imbatranita se prezinta in sectorul 1 al capitalei, cu un procent de 26% - 28% din total, iar ponderea cea mai scazuta de varstnici in sectoarele 4,5 si 6 ale capitalei, intre 14% - 17%.

Problemele medicale cu care se confrunta populatia varstnica in prezent si cu atat mai mult in viitor, este foarte posibil sa-i aduca in situatie de a-si privi longevitatea mai curand ca o apasare decat ca o binecuvantare. Trecerea in modelul de morbiditate de la bolile acute la cele cronice face ca tratamentul necesar sa fie de lunga durata si nu exclusiv medical ci si social.

TABELUL 1 - POPULATIA CU AGLOMERARI URBANE DIN EUROPA, de peste 2 milioane de locuitori in 1995, 1975, 2015

TABELUL 2 - PONDEREA POPULATIEI TINERE SI VARSTNICE IN MUNICIPIUL BUCURESTI, PE GRUPE DE VARSTA

TABELUL 3 - EVOLUTIA RAPORTULUI DE DEPENDENTA TOTALA SI A CELOR DOUA COMPONENTE ALE SALE, IN MUNICIPIUL BUCURESTI - ANII 1994 - 1996

TABELUL 4. EVOLUTIA POPULATIEI STABILE IN MUNICIPIUL BUCURESTI, IN ANII: 1992, 1997, 2000, AMBELE SEXE

Bibliografie:

1. Anuarul statistic al Romaniei 1998, Comisia Nationala de Statistica, 1999.

2. Unele date statistice sanitare in Romania in anii 1980-1999, Ministerul Sanatatii, centrul de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala, 2000.