Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

TEHNICA MASAJULUI LA REGIUNEA LOMBO-SACRATA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SUBSTANTE SEDATIVE
Examinarea nou-nascutului
FUNCTII FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
Bioetica si Deontologie in Medicina Legala
CIROZA HEPATICA ATROFICA LAENNEC
Intoxicatiile acute exogene
Sindromul nefrotic
Masajul
BIOCHIMIE CLINICA
PRIMUL AJUTOR IN URGENTELE LEGATE DE MEDIUL INCONJURATOR


TEHNICA MASAJULUI LA REGIUNEA LOMBO-SACRATA

Regiunea sacrala este formata din cinci vertebre sudate intre ele (osul sacru) si regiunea coccigiana formata din patra-cinci vertebre, care sunt rudimentare, formand osul coccis (coada). Regiunea lombo-sacrata este acoperita de o masa de muschi puternici, care au rolul de mentinere a stabilitatii verticale a corpului, aici fiind centrul de greutate al corpului si sediul a foarte multe boli datorita faptului ca omul prin activitatile sale de zi cu zi solicita foarte mult aceasta regiune.




Osul sacru se articuleaza cu osul coxal, care este formnat din:

ilion

ischion si pubis

MUSCHII - masa comuna spinala din care deriva marii dorsali, iliocostahi catre creasta iliaca, muschiul psoas iliac, patratul lombar care vine in jurul osului sacru. Nervii sacrali, nervii coada de cal, nervii rusinosi, cel mai mare nerv fiind sciaticul, care provine de la nivelul vertebrelor L5-S1, continua pe mijlocul muschilor fesieri, mijlocul coapsei posterioare, gambei si se insera pe calcaneu.

Muschii fesieri care acopera articulatia coxofemurala se insera si pe oasele bazinului.

Tehnica masajului

Pacientul se aseaza pe o canapea de masaj in pozitie ventrala, intotdeauna cu o perna sub abdomen, datorita faptului ca uneori, curburile fiziologice ale coloanei vertebrale, pot sa fie accentuate sau coloana poate fi deviata lateral, dand afectiuni numite deformari de coloana vertebrala ca: cifoze, lordoze (cade burta inainte) sau scolioze.

In lordoze sau discopatii, in hernii de disc se va pune obligatoriu o perna sub abdomen.

Se va descoperi numai regiunea dorsolombara, iar pe celelalte (regiuni) punem un cearsaf.Mascurul incepe masajul cu netezirea cu ambele palme pornind de la partea inferioara a feselor pe muschii paravertebrali sacrali si lombari pana la regiunea dorsala (T 12), unde face terminatia pe laterale in aer.A doua forma de netezire, tot cu ambele palme, se executa pe partile laterale ale feselor si ale muschilor dintati, facand terminatia cu mana peste mana pe T12 in unghi ascutit.Se mai face netezirea pe coloana cu doua degete departate de la coccis pana la T12.O alta forma de netezire se face cu cele doua police urmarind traiectul coccis, santul superior al muschilor fesieri, creasta iliaca si trohantere Pe muschii fesieri se face netezirea cu pumnul, derulandu-1 de la radacina catre varful degetelor de 3 - 4 ori.


Netezirea romb este cea mai importanta forma a regiunii lombo-sacrate, care se face tinand mana stanga peste mana dreapta pornind de la coccis, santul superior al muschilor fesieri, pana la creasta iliaca, dupa care ne mulam bine mainile pe coastele false tragand catre coloana vertebrala, iar la T12 rasucim mainile la 180 de grade dupa care ne mulam din nou pe coastele false si de la creasta iliaca, iarasi tragem palma pe santul superior al muschilor fesieri pana la coccis.





Aceasta netezire romb urmareste forma aponevrozei lombare. Este foarte importanta datorita faptului ca exista pe acest traiect insertii musculare care prin activitatea de efort a omului produc contracturi musculare sau noduli si tot in aceasta zona se produc radiculite, inflamatii, iritari cu retractii, iritari ale nervului sciatic.




Aceasta netezire romb urmareste forma aponevrozei lombare. Este foarte importanta datorita faptului ca exista pe acest traiect insertii musculare care prin activitatea de efort a omului produc contracturi musculare sau noduli si tot in aceasta zona se produc radiculite, inflamatii, iritari cu retractii, iritari ale nervului sciatic.





Frictiunea este cea mai importanta manevra a acestei regiuni si se executa pe coloana lombo-sacrata cu doua degete departate, cu directia coccis - T12, avand grija sa insistam cu mai multe frictiuni la nivelul gaurilor sacrale, mai ales acolo unde isi are originea nervul sciatic. O alta forma este cu deget peste deget, pornind de la coccis cu directia: santul superior al muschilor fesieri, creasta iliaca si trohantere. Pe muschii fesieri care sunt foarte dezvoltati, frictiunea se face cu pumnul, circular si cat mai profund posibil






rasucind pumnul din interior spre exterior.


Tapotamentul se executa numai pe muschii bine dezvoltati (muschii fesieri) sub forma de caus, cu partea cubitala a degetelor si cu pumnul.

Tinand cont de anumite boli care nu permit traumatizare, nu se executa masaj in:

lombalgii

discopatii

hernii de disc

nevralgii sciatice

Vibratia se executa cu palma intreaga pe toata suprafata musculara, pornind de la partea inferioara a feselor pana la coastele false. Se executa de la dreapta spre stanga ori invers

Urmeaza netezirea de incheiere cu toate formele ei, si apoi kinetoterapia (mobilizarea articulatiilor), care poate fi pasiva si activa.Pentru kinetoterapie miscarile sunt:

Miscari:

-pasive;

- active.

Miscarile pasive

Pentru miscarile pasive, punem pacientul sa-si incruciseze mainile la spate, dupa care mascurul cu mana stanga asezata pe regiunea lombo-sacrata, trage cu mana dreapta mainile pacientului cu vibratie, facand in acelasi timp, extensia coloanei.

Aceasta extensie o mai putem executa punand mana dreapta sub articulatia genunchilor, iar cealalta transversal pe regiunea lombo-sacrata si facem extensia coloanei lombare cu vibratie, continuand cu flexie laterala stanga si dreapta din aceeasi pozitie.

Miscarile active

Miscari active pe care le face pacientul: Invitam pacientul sa stea in sezut in pat, dupa care ii spunem sa se aplece cu mainile intinse catre varful degetelor de la picioare, apoi cu mainile in solduri sa se aplece catre stanga si catre dreapta pentru flexie laterala stanga si dreapta, dupa care isi roteste corpul din coloana lombara, facand circumductia de 3 - 4 ori intr-un sens si de 3 - 4 ori in celalalt sens.

BOLI PENTRU CARE ESTE INDICAT MASAJUlT

LA REGIUNEA LOMBOSACROCOCCIGIANA

spondiloze lombare

lombalgii

lumbago (cadere de muschi)

nevralgii

toate bolile posttraumatice si anume:

-o fracturi de bazin

-o spondilita anchilozanta, unde se acorda o mare atentie musculaturii intregii regiuni lombo-sacrate, impreuna cu centura pelviana pentru a o opri din evolutie sa nu se ajunga la anchiloze O coxoze

Tehnica masajului la articulatia soldului (coxofemurala)



Delimitare si descrierea anatomica a regiunii soldului.

A. Oasele centurii pelviene - centura pelviana este formata din doua oase coxale care, impreuna cu osul sacru si coccisul formeaza bazinul, ale carui piese sunt bine ar­ticulate intre ele. Centura pelviana leaga oasele membrului inferior de scheletul trunchiului. B. Articulatia coxofemurala - apartine clasei de diartroze si genului de anartroza. Ea reuneste membrul inferior de centura pelviana, capul femural patrunzand in cavitatea acetabulara, constituind cel mai perfect tip de anartroza. Capul femural are o suprafata sferica convexa, iar cavitatea cotiloida (sau cetabulara) a osului coxal este de asemenea sferica, dar concava. Mijloace de unire: femurul si osul coxal sunt reunite prin doua ligamente, unul periferic (ligamentul scapular), care inconjoara articulatia si care este dublat la exterior de un numar de fascicole, numite fascicole de intarire ale corpului, si altul uitraarticular (ligamentul rotund). Fascicolele de intarire ale capsulei sunt in numar de trei si se descriu sub numele de ligament ilio-femural, liga­mentbulbo-femural si ligament ischio-femural. Epifiza superioara a osului femur prezinta capul femurului, gatul femurului (colul femural), trohanterul mare, trohanterul mic si creasta intertrohanteriana. Capul femural este o formatiune osoasa de forma sferica, prevazuta cu o suprafata articulara. El intra in acetabulul osului coxal, formand articulatia coxofemurala. Gatul sau colul femural are o forma aproape cilindrica si masoara aproximativ 5 cm2. Trohanterul mare si trohanterul mic sunt doua proeminente osoase situate la locul de unire dintre col si capul femurului, intre cele doua trohantere se gaseste o creasta osoasa numita creasta intertrohanteriana. C. Delimitarea regiunii muschilor bazinului.Regiunea fesiera este delimitata la partea superioara de creasta iliaca, iar in partea inferioara de plica fesiera. Forma rotunjita este data de muschiul marele fesier, care are rol de ridicare a bazinului pe femur pentru mentinerea pozitiei verticale.Tegumentul este suplu si sub tegument se gaseste un strat bogat in tesut adipos. Prin acest tesut trec vasele si trunchiurile nervoase importante care ies din bazin: marele si micul sciatic, nervii rusinosi interni, artera fesiera cu venele si nervul ei si artera ischiatica. Aceste formatiuni fragile trebuie menajate la un masaj profund al regiunii. De asemenea, in regiunea antero-superioara a coapsei, masajul trebuie sa respecte triunghiul lui Scarpa prin care trec: artera si vena femurala, nervul crural, cvadricepsul si artera femurala profunda, precum si numerosi ganglioni si vase limfatice din regiunea inghinala deosebit de importanta. Pe partea interna a coapsei trece vena safena interna, iar prin regiunea posterioara nervul sciatic. D. Muschii bazinului

Ei iau nastere pe bazin si se termina pe femur (trohanterul mare).

l. Fesierul mare - ia nastere pe micul camp osos situat inapoia liniei semicirculare posterioare a fosei iliace externe si pe portiunea respectiva a crestei iliace, pe marele ligament sacro-sciatic, pe partile laterale ale sacrului si coccisului, pe appnevroza dorso-lombara, terminandu-se pe creasta fesiera si pe tuberculul numit trohanterul al treilea, care este extensor, adductor si rotator in afara al coapsei.

2. Fesierul mijlociu - se insera pe campul osos cuprins intre cele doua linii semicirculare ale fosei iliace si creasta iliaca, pe fata profunda a fasciei care il acopera si se termina pe fata externa a trohanterului mare. Este abductor si rotator inauntru.

3. Fesierul mic - pleaca de pe campul osos al fosei iliace externe, dinaintea liniei semicirculare anterioare si se termina pe marginea anterioara a trohanterului mare. Este abductor si rotator inauntru.

4. Piramidalul bazinului - pleaca din interiorul bazinului, de pe fata anteriora a sacrului, iese din bazin prin marea scobitura sciatica si se termina pe marginea superioara a marelui trohanter. Este rotator in afara al coapsei.

5. Gemenii pelvieni - unul este posterior, celalalt infe­rior. Cel superior ia nastere pe spina sciatica, cel in­ferior pe tuberozitatea ischionului intern. Ambii sunt rotatori in afara.

6. Obturatorul intern - pleaca de pe fata interna a membranei obturatoare, de pe periferia osoasa a gaurii obturatoare, merge inapoi si in afara spre mica scobitura sciatica, unde formand un unghi aproape drept, se indreapta inainte, terminandu-se pe partea cea mai ridicata a cavitatii digitale a marelui trohanter. Este un puternic rotator in afara al coapsei.

7. Obturatorul extern - pleaca de pe fata externa a membranei obturatoare si cadrul osos si se termina in fundul cavitatii digitale a marelui trohanter. Este un rotator in afara.

8. Patratul crural - pleaca de pe tuberozitatea ischiatica si se termina pe creasta intertrohanteriana. Este un rotator in afara al coapsei.

9. Tensorul fasciei lata - este o dependenta a fesierului mijlociu. El pleaca de pe spina iliaca antero-superioara si scobitura de sub ea; de aici merge in jos si inapoi, continuandu-se la unirea treimii mijlocii cu treimea inferioara a coapsei, cu fascicolele tendinoase ce se duc intr-o formatiune numita tractul ilio-tibial situata in fascia de invelis a coapsei sau fascia lata. El trage fascia coapsei ducand coapsa in afara (abductor), imprima coapsei o miscare de flexiune si de rotatie inauntru, are rol in stabilitate atunci cand se staintr-un singur picior.Muschii regiunii anterioare a coapsei sunt:

-tensorul fasciei lata

-croitorul

- cele patru portiuni ale cvadripcesului

-dreptul intern

- pectineul

- adductorii

Tegumentul acestei regiuni este mai gros pe partea laterala, decat pe cea interna si este foarte mobil.

Muschii regiunii posterioare ai coapsei sunt:

- lunga portiune a bicepsului crural

-semimembranosul

- scurta portiune a bicepsului crural

Tehnica masajului la articulatia soldului

Pacientul se aseaza cu fata in jos (pozitie ventrala) uneori cu o perna sub abdomen, tinand mainile relaxate pe langa corp.Se executa masajul partii posterioare a regiunii, incepand cu netezirea cu presiune bimanuala (cu ambele palme) de la jumatatea superioara a coapsei urcand pe muschii fesieri, cu o mana mergand catre creasta iliaca, iar cu cealalta catre coccis.Pe musculatura fesiera se executa netezirea cu pumnul, unde mainile se inchid pentru a lua forma pumnului cu policele in interiorul acestuia, deruland pumnul de la radacina catre varful ultimelor falange. Dupa netezirea de introducere, de 5 - 6 ori, se continua cu toate formele de framantare pe trei - patru directii, pornind de la partea superioara a coapsei pana sus la creasta iliaca, cu o mana, cu doua maini, in contratimp si geluirea cu netezirea de intrerupere.

Ca forma secundara de framantare importanta este ciupitul care se executa foarte mult in cazul musculaturii flasce.Frictiunea este cea mai importanta manevra a acestei regiuni, care se face in felul urmator:

-pe partea posterioara a articulatiei se face mai intai netezirea cu partea cubitala a mainii -pe plica fesiera, dupa care incepem frictiunea deget peste deget din interior spre exterior pe plica fesiera, pana catre creasta iliaca, avand grija sa o repetam in jurul trohanterului mare.Pe muschii fesieri se face frictiunea cu pumnul sau

coatele degetelor. Iar catre partea superioara a regiunii mai putem executa frictiunea deget peste deget, de la cpccis, partea superioara a muschilor fesieri pana pe creasta iliaca.Dupa care urmeaza tapotamentul cu toate formele lui pe muschii fesieri. Apoi vibratia cu palma intreaga pe toata suprafata musculara.Intoarcem pacientul cu fata in sus (decubit dorsal) si continuam cu masajul regiunii anterioare a articulatiei, incepem masajul pornind cu neteziri cu ambele palme de la jumatatea superioara a coapsei, facand terminatia tot catre creasta iliaca.Netezirea cu pumnul pe muschii cvadriceps si fascialata. incepem framantarile cu o mana pe 2 - 3 directii, atat pe cvadriceps, cat si pe fascialata. Urmeaza geluirea care se executa pe aceleasi directii.La copiii care au coapsa subtire, putem face mangaluirea flectand usor coapsa pe bazin. De asemenea, uneori cvadricepsul poate fi subtire si facem ciupitul, iar la adulti se face in cazul obezitatii.

Si aici frictiunea este foarte importanta si se face in plica inghinala, dupa ce in prealabil am facut netezirea cu partea cubitala a degetelor, coapsa pacientului fiind putin flectata pe bazin.Avem grija sa o executam usor in zona triunghiului lui Scarpa, dupa care continuam cu frictiunea iarasi injurai trohanterului mare de mai multe ori.

Tapotamentul il executam pe muschiul cvadriceps si fascialata cu toate formele lui, vibratia cu palma intreaga pe toata suprafata musculara, netezirea de incheiere a masajului si kinetoterapia (mobilizarea articulatiilor).

Pentru kinetoterapie avem:

Miscari

- pasive

- active








-se executa cand pacientul este asezat

Miscarile.pasive 

Flexia coapsei pe bazin tinand o mana contrapriza pe creasta iliaca, iar cu cealalta priza pe articulatia genunchiului, facem flexia coapsei pe bazin cu vibratie, apoi facem extensia tinand mana priza pe articulatia genunchiului, apasand cu vibratie.

O alta miscare pasiva este abductia, tinand contrapriza tot pe creasta iliaca, iar cu cealalta mana priza pe partea interna a genunchiului, departam coapsa de corp tot cu vibratie.Pentru adductie punem mana priza pe partea externa a genunchiului si apropiem coapsa de corp tot prin vibratie.Dupa care facem circumductia, tinand mana contrapriza tot pe bazin, iar cu cealalta pe articulatia genunchiului, facem rotirea coapsei trecand prin cele patru puncte:

- flexia coapsei pe bazin

- abductia

- extensia

- adductia si in sens invers de 2 - 3 ori.

La copii mai putem face elongatia sau la adulti in cazul cand capul femural este infundat in cavitatea acetabulara.

Miscarile active

Le face pacientul la comanda maseurului si sunt aceleasi ca la pasive.

Miscarile active cu rezistenta

Flexia coapsei pe bazin, tinand o mana contrapriza pe creasta iliaca, iar cealalta mana o punem pe partea anterioara a coapsei, unde ar fi cvadricepsul, spunand

pacientului sa-si aduca cat poate coapsa catre bazin si noi opunem rezistenta.

Pentru extensie, opunem rezistenta' pe partea posterioara a coapsei, spunand pacientului sa impinga coapsa inmana noastra.Pentru abductie, opunem rezistenta pe partea externa a coapsei, spunand pacientului sa-si departeze coapsa impingand in mana noastra.

Pentru adductie, opunem rezistenta pe partea interna a coapsei, spunand pacientului sa apropie coapsa, impingand in mana noastra.Se mai pot face miscari mecanice la articulatia soldului cu scripeti in cazul bolilor posttraumatice.

BOLILE PENTRU CARE ESTE INDICAT MASAJUL LA ARTICULATIA

Cel mai des intalnite sunt coxartrozele care fac parte din reumatismul degenerativ.

Inflamatii ale articulatiilor soldului numite coxite sau periartrita coxofemurala (inflamatie cu contractia insertiilor musculare din jurul articulatiei, a tendoanelor articulare si musculare, inflamatia bursei seroase numite busite nevralgii (sciatica)

mialgii

Este indicat in toate bolile posttraumatice si anume

-fracturi de bazin

- fracturi ale ilionului

- fracturi ale diafizei

- luxatii de sold (mai putin entorse)

- luxatii congenitale la copii.

Tehnica masajului

Aceeasi forma se executa pe partile laterale ale coapsei unde facem terminatia cu mana peste mana in aer.Se mai face netezirea cu pumnul atat pe muschii fesieri, cat si pe coapsa posterioara, mai ales cand musculatura este flasca, dupa care incepem framantarea cu o mana pe doua-trei directii, atat pe muschii coapsei posterioare, cat si pe muschiul tensorul fasciei late, care este asezat lateral extern.Pe aceleasi directii se face framantarea cu doua maini si in contratimp. Geluirea se face pe santurile intramusculare ale muschilor posteriori, cat si pe cel lateral.Daca musculatura este flasca, se poate executa siciupitul.Frictiunea se executa pe santurile intramusculare, cu deget peste deget si in plica fesiera dupa ce in prealabil am facut netezirea cu partea cubitala a degetelor.Tapotamentul se executa cu toate formele: caus, cu-bital si pumn, dupa care urmeaza vibratia, care se face pe toata suprafata musculara cu palma intreaga si netezirea de incheiere a masajului de 6 - 7 ori. Apoi pacientul se aseaza cu fata in sus (pozitie dorsala), unde se face masajul coapsei anterioare pe muschii adductori.Se incepe tot cu netezirea cu palma intreaga de jos in sus, care se termina la creasta iliaca si plica inghinala. Forma se executa si pe partile laterale ale coapsei. Se mai fac neteziri cu pumnul pe muschiul cvadriceps si fascialata.

Apoi framantarile cu o mana cu doua maini si in contratimp pe trei - patru directii, pe muschii coapsei anterioare adductori si abductori.Geluirea o executam pe santurile intramusculare ale cvadricepsului si croitorului, pe muschii adductori si abductori.


Frictiunea se executa pe aceleasi trasee ca si geluirea cu pozitia deget peste deget, tapotamentul pe toata suprafata musculara cu toate formele: caus, cu partea cubitala a degetelor si cu pumnul.

Urmeaza vibratia si netezirea de incheiere a masajului.

BOLl PENTRU CARE ESTE INDICAT MASAJUL NUMAI LA COAPSA

nevralgia sciatica (masaj sedativ pe tot membrul in­ferior).

posttraumatic, in cazul - fracturilor de:

- femur

-diafiza

- epifiza - rupturilor muscul

-coxartroza

-paraplegii  se lucreaza intreg membrul inferior (m.

sedativ).

-hemiplegii

-obezitate.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5765
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site