Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Teste optometrice

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEHNICA FARMACEUTICA
CORPUL VITROS Sl CAMERA POSTERIOARA A OCHIULUI
Sistemul receptor vestibular
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SANULUI
STARILE DE HIPERSENSIBILITATE IMEDIATA (SHI)
BOLILE INFECTIOASE LA SFARSITUL SECOLULUI XX
Ingrijirea bolnavilor - ASPECTE DEONTOLOGICE
Crioglobulinemiile
Glomerulonefritele din cursul infectiilor virale
INFLAMATSA


Teste optometrice

Examenul analitic functional al ochiului uman trebuie sa includa atat evaluarea procesului de focalizare cat si a proceselor de binoculizare si identificare. Acest examen trebuie sa se faca intr+un loc rezervat in acest scop.




Formularea instructiunilor si intrebarilor trebuie sa fie clara, simpla, fara sa se sugereze un anumit raspuns.

Este important sa se noteze toate comportamentele observate, chiar daca par sa fie in raport imediat cu determinarea formulei optice de compensare. Fiecare test se realizeaza, fara a cauta in mod sistematic o valoare a compensarii. Aceasta valoare va fi stabilita numai in momentul in care se compara comportamentele notate fata de diferite teste.

In cabinetul de optometrie se pot realiza 44 de teste optometrice. Din acestea, se aleg in functie de caz, aproximativ trei, pana la cinci teste.

Testul nr. 1 – Oftalmoscopie – rolul acestui test este observarea transparentei mediilor optice oculare, starea structurilor, aranjamentul optic al acestor structuri; se folosesc ca dispozitive oftalmoscopul electric, tinta departe, eventual oftalmoscop binocular indirect; iluminarea trebuie sa fie slaba in laborator. Pentru un ochi sanatos, structurile trebuie sa fie normale, mediile optic transparente, alinierea foveala stabila si centrata pentru fiecare ochi.

Testul nr. 2 – Keratometria – scopul acestui test este evaluarea gradului de toricitate al corneei; se utilizeaza autokeratometrul, iluminarea ambientala trebuie sa fie normala.

Testul nr. 3 – Forie obisnuita in vederea aproape – are ca scop evaluarea heteroforiei cu care s-a obisnuit subiectul.

Testul nr. 3a – Forie obisnuita in vederea aproape – are ca scop evaluarea heteroforiei cu care s-a obisnuit subiectul in vederea aproape.

Testul nr. 4 – Skiascopie pentru vederea departe – are ca scop evaluarea obiectiva a refractiei ochilor.

Testul nr. 5 – Skiascopie pentru vederea aproape – testul are ca scop evaluarea capacitatii de punere la punct pe obiecte din planul apropiat.

Testul nr. 6 – Skiascopia la 1 m – testul evalueaza punerea la punct la distanta de 1 m.

Testul nr. 7 – Testul subiectiv (formula de baza) – are ca scop determinarea subiectiva a compensarii pentru vederea departe.

Testul nr. 8 – Foria indusa in vederea la distanta, de compensarea determinata la testul nr. 7 – testul evalueaza foria, daca se foloseste compensarea data de testul nr. 7.

Testul nr. 9 – Aductie reala la distanta (convergenta relativa pozitiva la distanta) – se evalueaza latitudinile si rezervele de fuziune in vederea la distanta.

Testul nr. 10 – Convergenta la distanta (spargerea fuziunii in baza ex si recuperare) – testul are ca scop evaluarea latitudinilor si reyervelor de fuziune.

Testul nr. 11 – Abductie la distanta – testul are ca scop evaluarea latitudinii si rezervei de fuziune in vederea la distanta, in abductie.

Testul nr.12 – Forie verticala la ductiuni verticale la vederea la distanta – testul are ca scop evaluarea latitudinilor si rezervelor de fuziune pe verticala, in vederea la distanta.

Testul nr. 13b – Forie indusa de tinta apropiata, in cazul in care subiectul poarta compensarea data de testul nr.7 - scopul testului este evaluarea foriei in vederea aproape.

Testul nr. 14a – Cilindrii cruce (cil X), in vederea monoculara aproape – testul are ca scop determinarea compensarii in vederea disociata, folosind cilindrul in cruce.

Testul nr. 14b – Cil X binocular in vederea aproape (test de fuziune) – are ca scop evaluarea compensarii cilindrice.

Testul nr. 15b – Forie indusa de compensarea stabilita la testul nr.14b – scopul testului este de a evalua foria indusa la testul anterior.

Testul nr.16a – Convergenta relativa pozitiva – scopul testului este evaluarea convergentei relative pozitive.

Testul nr. 16b – Rezerva pozitiva de fuziune – evalueaza rezerva pozitiva de fuziune.

Testul nr. 17a – Convergenta relativa negativa – testul are ca scop evaluarea convergentei relative negative, folosind compensarea „control”.

Testul nr. 17b – Rezerva negativa de fuziune – testul evalueaza rezerva negativa de fuziune.

Testul nr. 18 – Forie si ductiune verticala in vederea aproape – scopul testului este evaluarea foriei si ductiunii pe verticala.

Testul nr. 19 – Amplitudinea de acomodare – scopul testului este evaluarea amplitudinii de acomodare.

Testul nr. 20 – Acomodarea relativa pozitiva – scopul testului este evaluarea acomodarii relativ pozitive.



Testul nr. 21 – Acomodarea relativa negativa – scopul testului este evaluarea acomodarii relative negative

Testul nr. 22 – Reflexul pupilar – testul are ca scop verificarea echilibrului orto si para-simpatic la nivelul irisului.

Testul nr. 23 – Reflexul de compensare a miscarilor corpului – cu ajutorul acestui test se evalueaza independenta miscarilor oculare fata de miscarile capului si corpului.

Testul nr. 24 – Reflexul de versiune – scopul testului este evaluarea capacitatii de a mentine fixarea pe un obiect in miscare.

Testul nr. 25 – Urmariri oculare – testul evalueaza calitatea miscarilor de versiune, in directiile principale.

Testul nr. 26 – Miscarea ochilor in vederea aproape – se evalueaza tendintele posturii binoculare, in absenta sustinerii vederii binoculare, in vederea aproape.

Testul nr. 27 – Miscarea ochilor in vederea departe - scopul testului este sondarea tendintelor posturii binoculare in absenta sustinerii vederii simultane, in vederea la distanta.

Testul nr. 28 – Testul Worth – evalueaza performanta vederii simultane in vederea aproape si departe.

Testul nr. 29 – Perimetrie – testul are ca scop evaluarea limitelor de sensibilitate ale campului vizual.

Testul nr.30 – Campimetrie – scopul testului este determinarea sensibilitatii retinei, pe o zona de 25 de grade, in jurul foveei.

Testul nr. 1 – Oftalmoscopie

- Rolul acestui test este observarea transparentei mediilor optice oculare, starea structurilor, aranjamentul optic al acestor structuri;

- Se folosesc ca dispozitive oftalmoscopul electric, tinta departe, eventual oftalmoscop binocular indirect; iluminarea trebuie sa fie slaba in laborator;

- Se testeaza ochiul drept cu ochiul drept, ochiul stang cu ochiul stang. Se aranjeaza in oftalmoscop o lentila convexa de 20 dpt. Se observa corneea, conjunctiva, pleoapele. Se schimba lentila cu alta de putere mai mica si se observa succesiv umoarea apoasa, irisul, cristalinul, corpul vitros. Se schimba lentila si se pune la punct un vas din zona pupilei. Se extinde examenul pe o suprafata cat mai mare a retinei deplasand instrumentul si schimband orientarea ochiului. Se cere subiectului sa priveasca in oftalmoscop si se observa foveea si regiunea maculara. Apoi se cere subiectului sa fixeze centrul reticulului din oftalmoscop.

Se observa pozitia foveei, in raport cu reticulul si stabilitatea ei;

- Comportamentele observabile sunt structurile normale sau anormale, mediile optice transparente sau tulburi; Compensarea este cea necesara punerii la punct pe retina. Centrarea poate fi stabila, instabila, descentrat stabil sau instabil;

- Se noateaza starea structurilor, adancimea cupei papilare, valoarea compensarii pentru punere la punct;

- Pentru un ochi sanatos, structurile trebuie sa fie normale, mediile optic transparente, alinierea foveala stabila si centrata pentru fiecare ochi.

Observatie: Daca s-a realizat inspectia vizuala preliminara se pot considera rezultatele acesteia. Pentru controlul partii anterioare a ochiului se poate utiliza biomicroscopul cu lampa cu fanta.

Testul nr. 2 – Keratometrie

- Scopul acestui test este evaluarea gradului de toricitate al corneei;

- Se utilizeaza autokeratometrul, iluminarea ambientala trebuie sa fie normala;

- Se determina puterile dioprtice in sectiunile principale si orientarile acestor sectiuni;

- Se observa calitatea imaginilor mirelor, orientarea sectiunilor principale, diferenta intre puterile si sectiunile principale;

- Se noteaza puterile dioptrice in sectiunile principale si orientarea lor sau diferenta puterilor si orientarea sectiunii cu puterea dioptrica cea mai mica in valoare algebrica;

- Normal este un astigmatism nul sau mixt, astigmatism fiziologic de 0,50 dpt cu axa inclinata la 0s.

Testul nr. 4 – Skiascopie pentru vederea departe

- Testul are ca scop evaluarea obiectiva a refractiei ochilor; se foloseste skiascopul electric, tinta este asezata departe la aproximativ 5-10m, foropter sau trusa pentru testare subiectiva, rigla de skiascopie, mediul ambiental este iluminat atenuat;

- Subiectul examinat fixeaza tinta cu ambii ochi. Examinatorul pastreaza ambii ochi deschisi si ochiul drept controleaza ochiul drept, ochiul stang controleaza ochiul stang.

- Distanta examinator – pacient se recomanda sa fie 0,50m sau 0,67m. Se incepe cu ochiul drept; se neutralizeaza deplasarea reflexului retinian in toate meridianele. Se procedeaza la fel pentru ochiul stang. Se revine la ochiul drept apoi la cel stang. Pentru distanta examinator pacient de 0,50m, se scade din compensarea gasita +2,00dpt, iar pentru 0,67m se scade +1,50 dpt;



- Se pot observa: neutralizare sferica in convex, plan sau concav; neutralizare cilindrica : plan la „X” dpt ax de la 0 grade la 180 de grade; o singura valoare de neutralizare, valoare de neutralizare variabila; efect Jello sau de foarfece; efect Jello imposibil de determinat sensul deplasarii umbrei, efect foarfece imposibil de determinat axele si puterile dioptrice (astigmatism variabil).

Testul nr. 11 – Abductie la distanta

- Testul are ca scop evaluarea latitudinii si rezervei de fuziune in vederea la distanta, in abductie; se folosesc aceleasi dispozitive ca la testul nr. 9; modul de testare este asemanator cu testele nr. 9 si 10, cu diferenta ca prismele sunt orientate cu baza inspre tampla. Se creste lent valoarea prismei la cele doua disporometre, pana la neclaritate, se continua pana la spargerea fuziunii, se depaseste aceasta valoare, se revine pana la recuperare si la 0. Valorile prismelor pentru fiecare din punctele caracteristice se noteaza;

- Subiectul poate vedea doua linii de litere sau o linie de litere;

- Se noteaza suma valorilor prismelor pentru punctul de neclaritate (daca exista), punctul de spargere si punctul de recuperare;

- Normal spargerea fuziunii este la 9 pdpt, recuperarea la 5 pdpt (1/2 din spargere).

Testul nr. 22 – Reflexul pupilar

- Testul are ca scop verificarea echilibrului orto si para-simpatic la nivelul irisului; Se foloseste lampa stilou, testele optotip situate la 5m, iluminatul ambiental trebuie sa fie atenuat; se cere subiectului sa fixeze tinta cu ambii ochi. Pentru testarea reflexului fotomotor se aseaza lampa stilou stinsa la 2cm in centrul pupilei. Se protejeaza de lumina cu mana celalalt ochi. Se aprinde lampa. Se repeta testul in acelasi mod pentru celalalt ochi. Pentru testarea reflexului consensual se ilumineaza OD si se observa OS si invers. In timpul observatiei se pastreaza lampa stilou aprinsa;

- Se pot observa urmatorele: a) reflexul fotomotor: contractie, largire(dilatare), oscilatii, fara reactie; b) reflexul consensual: contractia ambelor pupile sau unei singure pupile;

- Se noteaza comportamentul observat ca amplitudine si viteza de raspuns;

- Normal este o contractie consensuala.

Comportamentele definite de teste pot determina in urma analizei problemele vederii, metodele si mijloacele de ameliorare. Realizarea tuturor testelor cere mult timp chiar si unui optometrist experimentat. Ca sa nu oboseasca pacientul, se programeaza testarea in doua sau trei sedinte.

Preferabil ca pacientul sa ramana clientul cabinetului; astfel se poate urmari evolutia vederii sale in timp si nu este necesar sa se refaca toate testele, ele fiind pastrate in dosarul sau

Pentru pacienti ocazionali nu este necesar sa fie facute toate testele pentru ca de cele mai multe ori problemele lor sunt simple si pot fi analizate contand pe un numar restrans.

1.3. MTSM si PSI in cabinetul de optometrie: descrierea masurilor de tehnica securitatii muncii si paza si stingerea incendiilor in cabinet, modul de intretinere al aparatelor de testare folosite.

Legislatia privitoare la protectia muncii prevede:

A) Conducerea persoanei juridice precum si persoana fizica angajatoare au urmatoarele obligatii:

- sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii;

- sa asigure instruirea si sa controleze modul de insusire si aplicare de catre salariati si persoanele care participa la procesul de munca, a prevederilor legale in domeniul protectiei muncii si a masurilor tehnice, sanitare si organizatorice stabilite;

- sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;

- sa asigure obligatoriu si gratuit dotarea cu echipament de protectie a salariatilor si altor categorii de persoane care desfasoara activitati la persoane juridice sau fizice, potrivit criteriilor stabilite in Normativul Cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

B) Salariatii si ceilalti participanti la procesul de munca sunt obligati:

- sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;

- sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidente sau imbolnavire profesionala atat persoana proprie, cat si celelalte persoane participante al munca;

- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de persoana proprie sau si de alte persoane participante la procesul de munca;

- sa opreasca lucrul la apritia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informenze deindata conducatorul locului de munca;

- sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat;

- sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii.

Lege securitatii si sanatatii in munca, nr. 319 din 14 iulie 2006 descrie aceste masuri, si ca urmare voi enumera cateva drepturi si obligatii ale angajatorilor si ale angajatilor:






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2240
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site