Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


ADITIVI ALIMENTARI

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Graul germinat impotriva colesterolului
Dieta daneza - pentru schimbarea metabolismului
Regimul alimentar in colopatiile functionale
PARGHIILE DE CONTROL IN DIABETUL ZAHARAT
IGIENA ALIMENTATIEI SI IMPORTANTA EI ASUPRA SANATATII
REGIM PENTRU COLICISTITELE ACUTE (DUPA 3 ZILE), DISKINEZII BILIARE HIPERTONE, HIPERKINETICE
Alimentele si importanta lor
Alcatuirea dietei in boala ulceroasa
NOTIUNI DE CONSERVARE A ALIMENTELOR
LISTA ADITIVI ALIMENTARI - CONSERVANTI (E200 - E290)

CUPRINS




I.          INTRODUCERE ………………………………………………………………………..2

II.               DEFINITIA ADITIVILOR ALIMENTARI …………………………………………3

III.             CLASIFICARE. CODIFICARE……………………….………………………………..3

IV.            SURSELE ADITIVILOR ALIMENTARI……..…………………………………… .. 5

V.              LEGISLATIA IN VIGOARE…………………………….……………………………7

VI.            EFECTUL ADITIVILOR ALIMENTARI ASUPRA SANATATII………………….11

VII.         ROLUL MASS-MEDIA IN INFLUENTAREA

CONSUMATORILOR……………………………..…………………………….17

BIBLIOGRAFIE

ANEXA

I. INTRODUCERE

Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor inca din cele mai vechi timpuri. Insa, in ultimul secol, odata cu dezvoltarea fara precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol primordial in procesarea alimentelor. Datorita cererii foarte mari de produse alimentare prelucrate, a crescut si cererea de substante care sa faciliteze prelucrarea materiei prime, conservarea pe o perioada mai mare timp a produselor alimentare, etc. Din aceasta cauza substantele naturale, folosite pana atunci, au fost inlocuite cu substante sintetice, mai usor de produs si deci mai ieftine.

Aditivii alimentari, notati cu litera E – datorita alinierii la normele Uniunii Europene –sunt continuti in majoritatea produselor alimentare. Utilitatea acestor aditivi alimentari este ca ei mentin calitatea si siguranta produselor o perioada mai mare de timp, mentin sau imbunatatesc gustul produselor, asigura controlul aciditatii si alcalinitatii produselor, mentin consistenta produselor, de asemenea mai mentin aroma sau culoarea produselor alimentare. In absenta acestora, populatia nu ar mai cumpara cu placere foarte multe produse uzuale: bauturi racoritoare, produse de patisserie si cofetarie, bomboane de tot felul, gemuri, marmalade, mezeluri, multe preparate culinare realizate in unitatile de alimentatie publica.

Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici , consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. De aceea normele pentru utilizarea aditivilor alimentari prevad cantitatile maxime de substanta care pot fi folosite in diversele categorii de produse alimentare. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole Statele Unite ale Americi si Uniunea Europeana au interzis o parte din E-uri. Tarile Uniunii Europene fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatorilor.

In Romania, in ultimul timp, mass-media a acordat o atentie deosebita aditivilor alimentari, in majoritatea cazurilor prezentandu-se numai aspectele negative ale utilizarii acestora, si de prea putine ori luandu-se in considerare si beneficiile lor. Aceasta atitudine negativista a mass-media poate fi inteleasa prin prisma “particularitatilor” de utilizare a aditivilor alimentari in tara noastra, si anume:

laboratoarele de la noi nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

- in multe din produsele de pe piata romaneasca se gasesc E-uri interzise, si pentru care nu ia nimeni atitudine.

Prezenta lucrare isi propune o analiza calitativa a aditivilor alimentari, tratand obiectiv atat importanta utilizarii cat si efectele nedorite ale acestor substante controversate.

II. DEFINITII ALE ADITIVILOR ALIMENTARI

substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.

orice substanta naturala sau sintetica, pe care producatorul o introduce in aliment in cantitate foarte mica, cu scopul de a prelungi durata de pastrare a produsului sau pentru a-i conferi insusiri senzoriale (organoleptice) atragatoare, asa cum doreste consumatorul: aspect, consistenta, culoare, miros, aroma, gust, fragezime etc.

III. CLASIFICARE. CODIFICARE

Aditivii alimentari se clasifica in urmatoarele categorii:

a)      coloranti E 100 – E 182 (orice substante care redau sau intensifica culoarea produselor alimentare si pot fi constituenti naturali ai produselor alimentare si/sau alte surse naturale, care in mod normal nu sunt consumati ca alimente in sine sin u sunt utilizati ca ingrediente caracteristice in alimentatie; de asemenea colorantii sunt preparatele obtinute din produsele alimentare si alte materiale naturale obtinute prin extractie fizica si/sau chimica conducand la o extractie selective a pigmentilor in raport cu constituentii nutritive sau aromatici)

b)      conservanti E 200 – E 297 (substante care prelungesc durata de conservare a produselor alimentare, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de microorganisme)

c)      antioxidanti E 300 – E 390 (substante care prelungesc durata de conservare a produselor alimentare, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de oxidare, cum ar fi rancezirea grasimilor si modificarea culorii)

d)      emulgatori E 400 – E 496 (substante care permitformarea sau mentinerea unui amestec omogen de doua sau mai multe faze imiscibile cum ar fi uleiul si apa din produsele alimentare)

e)      saruri de topire E 400 – E 496 (substante care disperseaza proteinele din branzeturi si distribuie astfel omogen grasimile si alte componente)

f)       agenti de ingrosare E 400 – E 496 (substante care maresc vascozitatea unui produs alimentar)

g)      gelifianti E 400 – E 496 (substante care confera produsului alimentar consistenta prin formarea unui gel)

h)     stabilizatori      E 400 – E 496 (substante care permit mentinerea starii fizico-chimice a unui produs alimentar; stabilizatorii contin substante care permit mentinerea unei dispersii omogene a doua sau mai multe substante nemiscibile intr-un produs alimentar, care stabilizeaza, conserva sau intensifica culoarea existenta a unui produs alimentar)

i)        stimulatori de arome E 600 – E 640

j)        acidifianti E 300 – E 390 (substante care maresc aciditatea unui produs alimentar si/sau ii confera un gust acru)

k)      corectori de aciditate E 300 – E 390 (substante care modifica sau limiteaza aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar)

l)        antiaglomeranti E 500 – E 580 (substante care reduce tendinta de aglomerarea particulelor dintr-un produs alimentar)

m)   amidon modificat E 1400 – E 1450 (substanta obtinuta cu ajutorul unuia sau mai multor tratamente chimice ale amidonului alimentar, care a fost supusa unui tratament fizic sau enzimatic si care poate fi fluidificata prin tratament acid sau alcalin sau de albire)

n)     indulcitori E 900 – E 999

o)      agenti de afanare E 400 – E 496 (substante sau combinatii de substante care elibereaza gaze si maresc astfel volumul aluatului)

p)      antispumanti E 500 – E 580 (substante care previn sau limiteaza formarea soumei)

q)      agenti de glazurare E 900 – E 999 (substante care aplicate pe suprafata produsului alimentar ii confera un aspect stralucitor sau iiasigura un strat protector)

r)       amelioratori de faina E 500-E 580 (substante care adaugate la faina sau aluat ii imbunatateste calitatile panificabile)

s)       agenti de intarire E 500 – E 580 (substante care permit formarea sau mentinerea ferma sau crocanta a tesuturilor fructelor sau legumelor sau care in contact cu gelifiantii formeaza sau intaresc un gel)

t)        agenti de umezire E 1200 – E 1202 (substante care previn uscarea produselor alimentare, compensand efectul unei umuditati atmosferice scazute, sau favorizeaza dizolvarea unui praf intr-un mediu apos)

u)     agenti de sechestrare (de blocare) E 400 – E 496 (substante care formeaza complexe chimice cu ioni metalici)     

v)      enzime E 1100 – E 1105

w)    agenti de incarcare

x)      gaz propulsor si gaz de ambalare E 900 – E 999 (prin gaze propulsoare se intelege gaze, altele decat aerul, care au ca efect expulzarea unui produs alimentar din recipient; prin gaze de ambalare se intelege gaze, altele decat aerul, care sunt introduse intr-un recipient inainte, pe parcursul sau dupa introducerea produsului alimentar in recipient).

Pentru a avea o reglementare forte precisa in acest domeniu si pentru a facilita informarea consumatorilor, Uniunea Europeana a decis, in anul 1979, prin intermediul Comisiei Codex Alimentarius, ca fiecare aditiv autorizat sa fie semnalat pe etichete sau pe ambalaje prin litera E, urmata de trei sau patru cifre. Clasificarea Codex Alimentarius in cazul aditivilor si auxiliarilor coincide cu clasificarea Comisiei Economice Europene (CEE). Aceasta masura a fost preluata si de multe state din afara Uniunii, inclusive tara noastra.

Aceasta codificare alocata fiecarui aditiv alimentar indica faptul ca:

  1. a fost testat pe animale si s-a dovedit sigur pentru consum
  2. a fost inregistrat ca un aditiv permis la forurile de specialitate
  3. este un mijloc de identificare al unui aditiv. De exemplu prima cifra indica natura aditivului.

IV. SURSELE ADITIVILOR ALIMENTARI

Aditivii alimentari sunt substante mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori fiind de sinteza.

Intre aditivi, aromatizantii alimentari cuprind substante naturale sau sintetice foarte variate.

Aromele naturale provin din diverse materii prime, putandu-se recupera in timpul proceselor tehnologice. Exista si substante ce pot fi folosite prin incapsulare.

Aromatizatii sintetici sunt admisi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patierie, inghetata, ciocolata, margarina, bauturi alcoolice distillate si altor produse conform nornelor in vigoare.

In ceea ce priveste colorarea produselor alimentare, aceasta se poate realiza prin trei modalitati:

folosirea de materii prime colorate: legume si fructe colorate sau sucurile lor, galbenus de ou, cacao, cafea, etc;

utilizarea de coloranti naturali extrasi din alimente: carotenoizi, xantofile, rosu de sfecla, pigmenti antocianici, etc;

adaugarea de coloranti sintetizati din materii prime nealimentare.

informarea consumatorilor trebuie sa fie clara si precisa, cand se ofera un produs colorat artificial.

Exemple de coloranti:

in categoria colorantilor galbeni intalnim:

E100, Curcumina, are o sursa naturala si anume sofranul de India, din familia ghimbirului

E 101, Riboflavina

E 102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo

E 104, Quinolina, are o sursa artificiala si anume gudronul sintetic de huila

E 107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul de huila, cat si colorantul Azo

E 110, Galben Sunset, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul sintetic de huila, cat si colorantul Azo

In familia colorantilor rosii, intalnim:

E 120, acidul carminic,obtinut din surse naturale

E 122,Azorubina,

E 123, Amarant

E 124, Rosu Ponceau

E 127, Eritrozina, toate acestea avand ca sursa gudronul de huila sau colorantu Azo

In categoria colorantilor albastri:

E 131 (Albastru Patent), E 132 (Indigotina), E 133 (Albastru Brilliant) au ca sursa gudronul de huila

In ceea ce priveste antioxidantii si conservantii, acestia sunt naturali sau sintetici in cazul antioxidantilor, si numai sintetici in cazul conservantilor. Pentru indulcirea produselor alimentare se pot folosi doua grupe de compusi:

- indulcitori naturali, care la randul lor, se impart in indulcitori naturali cu valoare energetica: zaharul, zaharul invertit, glucoza, fructoza, sorbita, xilitolul, etc. si indulcitori naturali fara valoare energetica: dehidrocalconele, acidul gliceric, monelina, etc.

- indulcitori sintetici: zaharina, ciclamatii, aspartamul.

Indulcitorii se utilizeaza:

pentru a conferi un gust dulce produselor alimentare

ca indulcitori de masa

Agentii de intarire sunt de trei tipuri: naturali, modificati si sintetici. Cei mai importanti agenti de intarire sunt: gelatina, pectinele (E440),agar-agarul (E406), guma guar (E412), tragacanta (E413), esterii de celuloza(E460), amidonul modificat(E1400-E1450).

V. LEGISLATIA IN VIGOARE

1. Standardele generale pentru aditivi alimentari - General Standard for Food Additives/GFSA

Standardele generale pentru aditivi alimentari stabilesc pe plan international regulile de utilizare a aditivilor alimentari. Aici se gaseste raspunsul clar la intrebarea: Poate fi folosit sau nu un aditiv in prelucrarea alimentelor?
'Codex Alimentarius' este insa autoritatea de referinta in ceea ce priveste elaborarea standardelor de calitate, standardelor din domeniul sanatatii, securitatii, standardelor de nutritie, metodelor de standardizare uniforma.

'Codex Alimentarius' a fost pentru prima data intocmit in 1962 ['UN’s Food & Agriculture Organization' (FAO) si 'World Health Organization' (WHO)].

Exista in prezent aproximativ 270 de Codexuri pentru standarde in diferite domenii.

Standardele generale pentru aditivi alimentari (GFSA) au fost adoptate in martie 1997, de catre guvernele membre ale Codexului in scopul utilizarii lor de catre producatorii de alimente, in conformitate cu 'Good Manufacturing Practice'.

In 1970 Uniunea Europeana a decis ca fiecare aditiv autorizat sa fie semnalat, pe etichete sau ambalaje, prin binecunoscutul cod E. Decizia a fost luata in ideea de a avea o legislatie si o reglementare foarte precise a aditivilor si pentru a facilita informarea consumatorilor.
De asemeni un aditiv trebuie sa fie aprobat de comitetul mentionat mai sus.

In legislatia Uniunii Europene, cerintele privind aditivii alimentari sunt specificate mai exact prin intermediul Directivelor:

pentru indulcitori: Directiva Parlamentului si Consiliului European 94/35/EC din 30 iunie 1994

pentru coloranti: Directiva Parlamentului si Consiliului European 94/36/EC din 30 iunie 1994

pentru alti aditivi: Directiva Parlamentului si Consiliului European 95/2/EC din 20 februarie 1995.

2. Legislatia romana in vigoare

Toti aditivii autorizati de Ministerul Sanatatii si Familiei prin Ordinul nr. 975/1998, sunt preluati din “Codex Alimentarius”. Acesta contine un numar de aproximativ 250 de aditivi alimentari ce pot fi folositi cu aprobarea MSF in functie de grupa alimentara in care e inclus acesta. De asemeni, FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura) si OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii)impreuna cu specialisti si experti ai Uniunii Europene organizeaza periodic studii analizand daca o substanta este permisa sau respinsa ca aditiv si in ce conditii se poate folosi. Acest comitet recomanda si cantitatile maxime.

In ultimii ani, specialistii din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei care lucreaza la proiectele de armonizare a legislatiei cu statele membre ale Uniunii Europene au facut eforturi sa convinga oficialii Comunitatii Europene de faptul ca se pot gasi in timp scurt solutii pentru existenta unui sistem riguros de control al aditivilor din alimente si in special al celor noi.

Potrivit art. 2 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998 pentru alimente: “ Orice produs alimentar fabricat pentru consum uman sau dat in consum uman (din tara sau din import) trebuie sa respecte cerintele prezentelor norme.

Produsele alimentare care se obtin sau sunt fabricate dupa retete noi, dupa tehnologii noi sau care contin materii prime, aditivi alimentari sau adjuvanti tehnologici noi, sub aspectul folosirii lor pentru prima data intr-un produs alimentar, vor fi supuse Ministerului Sanatatii spre avizare sanitara.”

Deci pentru fiecare aditiv alimentar propus spre folosire este necesara obtinerea avizului sanitar. Aceasta implica o verificare a dozei utilizate si a compozitiei preparatului recomandat de producator. Conform unui raport trimis recent Ministerului Sanatatii de catre specialistii Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, laboratoarele de profil din Romania nu au o dotare tehnica suficient de avansata pentru a determina cu exactitate daca aditivul folosit este sau nu inclus in lista celor aprobate.

In cazul amestecurilor de aditivi importati, care au diferite denumiri comerciale, acestea se vor aviza sanitar pentru a verifica daca atat compozitia, cat si doza de utilizare recomandata sunt corespunzatoare.

Avizul sanitar pentru aditivii alimentari folositi in Romania este valabil timp de 3 ani de la data emiterii. In cadrul perioadei de 3 ani el poate fi retras, daca se constata ca este folosit necorespunzator sau daca aditivul avizat are efecte asupra sanatatii sau mediului, necunoscute la data emiterii avizului.

Aditivii care sunt folositi in hrana animalelor trebuie sa fie avizati de Ministerul Sanatatii.

Potrivit art. 3 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998 pentru alimente: “Este interzisa comercializarea sau utilizarea pentru consum uman a alimentelor care :
f) contin aditivi alimentari neavizati de Ministerul Sanatatii sau peste limitele admise de prezentele norme igienico-sanitare
l) sunt falsificate. Se considera falsificare: - adaosul oricarei substante naturale sau sintetice in produse, in scopul mascarii unor defecte ale acestora, precum si in scopul modificarii sau conferirii de proprietati pe care produsele nu le justifica prin compozitia lor naturala sau prin retetele de fabricatie; - schimbarea compozitiei fara a se schimba specificatiile de pe eticheta.”
Pentru aditivii alimentari-neprevazuti in prezentele norme igienico-sanitare, precum si pentru utilizarea oricarui aditiv in produsele alimentare dietetice si in preparatele pentru copii se va cere avizul Ministerului Sanatatii.

De asemeni productia, importul, vanzarea sau folosirea aditivilor alimentari care nu sunt cuprinsi in prezentul ordin este interzisa.

Ordonanta 99/2000 stabileste principiile generale privind desfasurarea activitatii comerciale si urmareste dezvoltarea echilibrata a retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata, cu respectarea principiilor liberei concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si a mediului. Dar potrivit rdonantei de Urgenta nr. 21/2001 a fost suspendata aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata pana la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament.

Prin reorganizarea Oficiului pentru Protectia Consumatorilor care s-a desfiintat, potrivit H.G. 166/2001 s-a organizat Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Printre atributiiile sale principale se regasesc si urmatoarele:
1. propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative in domeniul protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul si comercializarea produselor, precum si cu privire la prestarea serviciilor, astfel incat acestea sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa afecteze drepturile si interesele lor legitime;
2. propune spre adoptare Guvernului proiecte de acte normative in domeniul protectiei consumatorilor cu privire la avizarea speciala pentru fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul si comercializarea anumitor produse;
3. efectueaza analize si incercari in laboratoarele acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate, efectueaza sau finanteaza studii si teste comparative cu privire la calitatea produselor si serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;
4. desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor; editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor;
5. informeaza permanent consumatorii asupra produselor care prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lor;

H.G> 166/2001 a fost abrogata de HG nr.755/2003 privind privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Potrivit acestei noi hotarari a guvernului (H. G. nr. 755/2003) sunt atributii ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor in domeniul aditivilor alimentari: a. propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative in domeniul protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul si comercializarea produselor, precum si cu privire la prestarea serviciilor, astfel incat acestea sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa afecteze drepturile si interesele lor legitime;
b. efectueaza analize si incercari in laboratoarele acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate;
c. efectueaza sau finanteaza studii si teste comparative cu privire la calitatea produselor si serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;
d. desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor; editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor;
e. sprijina asociatiile de consumatori in vederea atingerii obiectivelor prevazute de lege;
f. sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de infiintare si functionare a centrelor de consultanta, informare si educare a consumatorilor;
g. informeaza permanent consumatorii asupra produselor si serviciilor care prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;
h. prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei publice centrale interesate, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor si intereselor consumatorilor;
i. controleaza respectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor si serviciilor, precum si la apararea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de controale pe piata la producatori, importatori, distribuitori, vanzatori, prestatori de servicii si in unitatile vamale, avand acces la locurile in care se produc, se depoziteaza ori se comercializeaza produsele sau in care se presteaza serviciile, precum si la documentele referitoare la acestea;
j. constata contraventii si dispune masuri de limitare a consecintelor producerii, prestarii, importului, comercializarii sau oferirii gratuite a unor produse si servicii care nu respecta dispozitiile legale din domeniile de activitate ale Autoritatii, prin aplicarea sanctiunilor contraventionale principale si complementare prevazute de lege, sesizeaza organele de urmarire penala ori de cate ori constata incalcari ale legii penale;
k. solicita organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare, a licentei de fabricatie ori a certificatului de clasificare, in conditiile legii;
l. coordoneaza schimbul rapid de informatii cu institutiile si organele competente, nationale si internationale, privind produsele si serviciile care reprezinta risc pentru sanatatea si securitatea consumatorilor;
m. controleaza daca mijloacele de masurare folosite pe piata sunt insotite de documentele prevazute de lege care atesta verificarea acestora din punct de vedere metrologic;
n. sesizeaza factorii de decizie si operatorii implicati in sistemul de certificare a calitatii produselor si serviciilor, in baza constatarilor proprii si a informatiilor primite de la organismele neguvernamentale si de la consumatori, cu privire la neconformitatile produselor si serviciilor destinate consumului populatiei in raport cu documentele de certificare si propune imbunatatirea sau elaborarea de reglementari in domeniu;
o. primeste si rezolva sau, dupa caz, transmite spre solutionare celor in drept, potrivit competentelor, sesizarile asociatiilor pentru protectia consumatorilor, precum si sesizarile persoanelor fizice sau juridice cu privire la incalcarea drepturilor consumatorilor, in conditiile legii;
p. desfasoara activitati de pregatire a specialistilor in domeniul protectiei consumatorilor;
r. acorda consultanta de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor pentru persoane juridice;
s. stabileste si percepe taxe si tarife pentru efectuarea de analize, incercari, expertizari, certificari de laborator, autorizari, consultanta, cursuri de pregatire, specializare sau perfectionare, alte servicii prestate in conditiile legii;
t. fundamenteaza si propune in proiectul de buget resursele financiare necesare in vederea realizarii politicilor in domeniul sau de competenta;
u. urmareste, potrivit legii, legalitatea publicitatii pentru produsele si serviciile destinate consumatorilor; autorizeaza operatiunile cu metale pretioase, aliajele acestora si pietre pretioase;
v. stabileste si aproba marcile utilizate de producatorii interni, importatori sau, dupa caz, de comercianti, pe baza de tarife proprii, precum si marca proprie de certificare;
Pentru aplicarea eficienta si unitara a legislatiei in domeniu, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a elaborat peste 90 de proceduri specifice de control pe grupe de produse si servicii.

VI. EFECTUL ADITIVILOR ALIMENTARI ASUPRA SANATATII

Oamenii de stiinta afirma ca aditivii alimentari utilizati in doze mici nu sunt nocivi organismului uman. Asociatia pentru Pritectia Consumatorilor din Romania a realizat un amplu studiu prin care incearca sa demonstreze atat partea pozitiva, cat si cea negativa a E-urilor.

Efectele aditivilor alimentari asupra sanatatii consumatorilor sunt inca insuficient cunoscute mai ales in ceea ce priveste efectul in timp. Numai studii de lunga durata si experiente efectuate pe un numar mare de subiecti ar putea aduce date precise. Totusi cercetatorii au reusit in buna parte sa puna in evidenta relatii intre cauza si efecte.

In Romania se poate vorbi si de o lipsa de educatie in domeniul alimentatiei. In momentul in care populatia ar avea cunostinte de nutritie, legislatie sau cum functioneaza etichetarea alimentelor, ar putea alege un produs cu ingredientele dorite. “ Educatia unei alimentatii sanatoase ar trebui facuta in familie, la gradinita, scoala si prin mass-media. Starea de sanatate a populatiei este o problema nationala. Statul ar trebui sa intervina mai mult in problema alimentatiei, sa nu se ajunga la o imbolnavire in masa, pentru ca atunci statul cheltuie mai mult in sistemul sanitar. Iar costurile de tratare sunt mult mai mari decat cele de preventie”, argumenta directorul Institutului de Chimie Alimentara.

Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.

Riscuri pe care le presupune folosirea necontrolata a aditivilor alimentari:

iritarea mucoaselor tubului digestive (mai ales unii conservanti au acest efect)

obliga organismul sa foloseasca unii nutrienti (ex. glicocol, metionina, cisteina, glutation, acid glicuronic) pentru transformarea unor aditivi in produsi nenocivi si usor de eliminate pe cale renala

modificari enzimatice in tubul digestive si pe “ piata metabolica” (ex. acidul formic, acidul boric, urotropina)

inactivarea unor vitamine (ex. bioxidul de sulf si generatorii de bioxid de sulf inactiveaza vitamina B1)

modificari ale florei intestinale (ex. unii conservanti cu efecte antiseptice sau antibiotice)

stari alergice (ex: tartrazina, colorant sintetic, poate produce asemenea stari)

efect methemoglobinizant si formare de nitrosamine (azotatii, azotitii)

posibile efecte cancerigene si teratogene (au fost suspectati colorantii sintetici)

hiperconsum alimentar datorita insusirilor senzoriale atragatoare, conferite alimentelor ( acestea sunt consummate nu numai pentru a potoli foamea , ci si din placere; consecinte: risc de obezitate, dislipidemii, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, diabet, accidente vasculare, etc)

Ultima lista a aditivilor alimentari (a E-urilor) a fost publicata recent in revista franceza “Villejuif”. In aceasta figureaza E-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decat cel estimate initial. Unele dintre ele sunt cancerigene, iar altele doar periculoase pentru sanatate. Acestea sunt:

E-100

nepericulos

E-170

nepericulos

E-240

tulburari

E-101

nepericulos

E-174

nepericulos

E-241

tulburari

E-102

periculos

E-175

nepericulos

E-250

periculos

E-103

nepericulos

E-180

nepericulos

E-251

periculos

E-104

nepericulos

E-181

nepericulos

E-252

periculos

E-105

nepericulos

E-200

nepericulos

E260E268

nepericulos

E-110

nepericulos

E-201

nepericulos

E-300

nepericulos

E-111

nepericulos

E-202

nepericulos

E301E309

nepericulos

E-120

periculos

E-203

nepericulos

E-311

periculos

E-121

nepericulos

E-210

cancerigen

E-312

periculos

E-122

nepericulos

E-211

cancerigen

E-320

colesterol

E-123

foarte cancerigen

E-212

cancerigen

E-321

colesterol

E-124

periculos

E-213

cancerigen

E-322

nepericulos

E-125

nepericulos

E-214

cancerigen

E325E327

nepericulos

E-126

nepericulos

E-215

cancerigen

E-330

cel mai cancerigen

E-127

nepericulos

E-216

cancerigen

E331E337

nepericulos

E-130

nepericulos

E-217

cancerigen

E338E341

modificari gastrice

E-131

cancerigen

E-220

distruge B12

E400E404

nepericulos

E-132

nepericulos

E-221

modificari gastrice

E-406

nepericulos

E-140

nepericulos

E-222

modificari gastrice

E-407

modificari gastrice

E-141

nepericulos

E-223

modificari gastrice

E-408

nepericulos

E-142

cancerigen

E-224

modificari gastrice

E-410

nepericulos

E-150

nepericulos

E-226

modificari gastrice

E-411

nepericulos

E-151

nepericulos

E-230

periculos

E-413

nepericulos

E-152

nepericulos

E-232

periculos

E-414

nepericulos

E-153

modificari gastrice

E-233

periculos

E-420

nepericulos

E-160

nepericulos

E-236

nepericulos

E-421

nepericulos

E-161

nepericulos

E-237

nepericulos

E-422

nepericulos

E-162

nepericulos

E-238

nepericulos

E-440

nepericulos

E-163

nepericulos

E-239

cancerigen

E-450

modificari gastrice

Astfel acesti aditivi ar putea produce urmatoarele simptome si afectiuni:

E 102 – Tartrazina - Se cunoaste ca provoaca atacuri de astm si urticarie la copii, modifica perceptia si comportamentul, produce agitatie si confuzie; inhiba metabolismul zincului si interfera cu digestia enzimatica. Sensibilitatea la tartrazina se asociaza cu sensibilitatea la aspirina; probabil implicat si in producerea cancerului. Este interzis in Norvegia, Austria si Finlanda. Restrictii in utilizare in Suedia si Germania.

E 104 – Galben de chinolina- Poate produce astm, rash-uri cutanate. Persoanele cu sensibilitate la aspirina trebuie sa-l evite. Interzis in Norvegia, Japonia, USA.

E 110 – Galben Sunset - poate provoca reactii alergice cum ar fi: dureri abdominale, congestie nazala, bronhoconstrictie, tumori renale, modificari cromozomiale si alterarea gustului pentru alimente. Potential cangerigen si astmatic; persoanele cu rinite trebuie sa-l evite. Este asociat cu incetinirea cresterii si severe pierderi in greutate la animalele testate si crestere incidentei tumorilor la animalele de laborator.

E 120 – Cosenila – este periculos

E 122 – Azorubina- poate fi cancerigen; poate produce reactii neplacute la astmatici si la persoanele cu alergie la aspirina; Interzis in Austria, Norvegia, Suedia, Japonia si SUA.

E 123 – Amarant - poate provoca astm, eczema, urticarie si afectiuni hepatice; de asemenea poate produce cancer. Interzis in Austria, Rusia, Norvegia, Suedia, Japonia, SUA.

E 124 – Rosu Ponceau – colorant artificial, periculos

E 131- Albastru Patent - Este interzis in Australia, SUA si Norvegia. Din testele pe animalele de laborator este asociat cu cancerul. Poate cauza dermatite si purpura.

E 132 – Indigotina –poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii adverse

E 142 – Verde S - poate cauza astm, rash cutanat si agitatie; la animalele testate a avut si un efect mutagen

E 153 – Carbune vegetal- poate provoca tulburari gastrice

E 155 – brun HT –poate produce reactii adverse in special la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Poate produce sensibilitate dermica

E 210 – acidul benzoic- si derivatii sai ( E211- E 219), pot produce crize de astm, in special la pacientii dependenti de medicatia steroidiana antiastmatica, tulburari neurologice, si pot reactiona cu E222 (sulfit acid de sodiu), provocand hiperreactivitate la copii;

E 220, 221, 222, 223, 224, 226- Se cunoaste ca produc dureri de cap, gastrite, diaree, rash cutanat, atacuri de astm, disfunctionalitati renale, distrugerea vitaminei B; trebuie evitat de pacientii care sufera de conjunctivite, bronsite, emfizem, astm bronsic sau afectiuni cardiovasculare;

E 230 – bifenil, difenil – cu acest conservantsunt tratate fructele. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide

E 233 – conservant artificial interzis in UE

E 239 – conservan artificial cancerigen

E 250 – nitritul de sodiu- in alimente poate duce la formarea de mici cantitati de substante cu potential cancerigen

E 312 – Galat de dodecil – poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimentele pentru sugari si copii mici deoarece produce tulburari hematologice; este asociat de asemenea cu tulburari nervoase;

E 420 – Sorbitol si sirop de sorbitol – poate produce tulburari gastrice

E 555 – Silicatul de aluminiu si potasiu- se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si potasiu este asociat cu boala Alzheimer

E 621 – glutamatul monosodic - O serie de autori au pus in evidenta faptul ca GMS poate exercita un efect toxic asupra sistemului nervos central. Un sindrom specific , cunoscut sub denumirea “sindromul restaurantelor chinezesti”, a fost descris in literatura si se manifesta prin febra si cresterea tensiunii dupa consumarea unor produse cu continut mare de GMS. Alte efecte: obezitate, boala Alzheimer, dureri de cap, insomnii, cancer, fibromialgie.

E 952 – Ciclamatul – poate produce migrene si alte reactii adverse; unee testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA si Anglia din cauza potentialului cancerigen

Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.

Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp nu are efect daunator.
Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor din cele mai vechi timpuri. Insa, in ultimul secol, odata cu dezvoltarea fara precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol primordial in procesarea alimentelor. Ei nu au si nu cresc valoarea energetica sau cea nutritiva a alimentelor in care sunt adaugati. Rolul lor este de a prelungi perioada de pastrare a alimentelor si de a imbunatati anumite calitati ale alimentelor, dintre care predomina cele senzoriale.

Lista aditivilor autorizati difera de la tara la tara si este in permanenta schimbare. De-a lungul anilor multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive asupra sanatatii care nu au fost cunoscute in momentul autorizarii lor si au fost scosi de pe lista. De asemenea, mereu apar substante noi care sunt autorizate a fi folosite in industria alimentara.

Margarina Margarina a aparut in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs cu consistenta si culoare asemanatoare untului, dar cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat 'margarina'. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au 'darul' sa incurce o multime de procese naturale:

  • sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer.
  • iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu.
  • favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.
  • solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.

Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.

Inlocuitori naturali ai margarinei

  • Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import, deoarece este mult mai putin procesat si denaturat.
  • Uleiurile obtinute prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susan s.a. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.

Zaharul
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind un aliment foarte concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie in scurt timp instalandu-se o stare de hipoglicemie. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de de excitare fizica si nervoasa;
Organismul uman are o mare capacitate de adaptare, asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp, abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar:

  • pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu, normalizand tot mai greu glicemia, ceea ce duce la diabetul zaharat.
  • sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale complexe, ceea ce duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale, rinita, sinuzita etc.
  • lipsa de calciu
  • caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului). Cauza este perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
  • obezitatea - Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede, dar are 'darul' de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.

Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi.
E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Inlocuitorii naturali ai zaharului
Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. In perioada de vara, un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete, care acum se gasesc din abundenta. Sucurile, salatele de fructe, fructele consumate ca atare duc la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor), dar sunt usor suportate de organism.

Supele concentrate si boala Alzheimer E 621 (glutamat monosodic), permis in Romania, continut in exces in supele concentrate, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul monosodic se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer.

VII. ROLUL MASS-MEDIA IN INFLUENTAREA CONSUMATORILOR

Mass-media a fost deseori considerata “a patra putere in stat “ ( alaturi de executiv, legislativ si justitie), datorita influentei pe care o poate exercita asupra maselor. Mass-media ocupa un rol central in cadrul sistemului intermediar, intre STAT si POPOR.

Desi se doreste impartiala, rareori reuseste sa–si atinga acest obiectiv. In spatele articolelor sau emisiunilor radio sau tv se afla oameni care-si exprima parerea in legatura cu subiectul pus in discutie.

Asa se face, ca in cadrul subiectului despre aditivii alimentari, mass-media a prezentat in majoritatea cazurilor numai efectele negative ale utilizarii acestora si de prea putine ori facand-se referire si la beneficiile lor. Aceasta tendinta de a prezenta numai aspectele nedorite ale utilizarii aditivilor rezida din aspectele particulare din Romania pe aceasta tema :

lipsa laboratoarelor care sa detecteze prezenta aditivilor si concentratiile in care sunt folosite;

prezenta unor aditivi alimentari interzisi in Romania sau utilizati necorespunzator in produse alimentare in care nu sunt admisi;



absenta unor masuri coercitive severe pentru producatorii care nu respecta legislatia in vigoare cu privire la folosirea aditivilor si la etichetarea produselor;

absenta informarii consumatorilor cu privire la acest subiect de catre factorii legislativi.

O contributie esentiala in informarea populatiei a avut-o Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor care , in cadrul emisiunilor radio sau tv, si-a prezentat foarte clar obiectivele generale, si anume: * realizarea unui inalt nivel de protectie a consumatorilor, *aplicarea efectiva a legislatiei in domeniul protectiei consumatorului, *intarirea activitatilor de informare, consiliere si educare a consumatorilor .

Desi multe din articolele si emisiunile realizate pe tema aditivilor alimentari au exagerat in prezentarea efectelor adverse ale acestora, s-a constatat o sensibilizare a populatiei cu privire la acest subiect, sporirea atentiei cumparatorilor asupra produselor pe care le achizitioneaza, o constientizare a pericolului pe care il reprezinta o parte din acesti aditivi asupra sanatatii. Acest efecte sunt imbucuratoare in conditiile absentei unei educatii alimentare corespunzatoare in Romania.

BIBLIOGRAFIE

Sebastian Dumitrache, Gavrila Popa - Toxicologia produselor alimentare, Editura Academiei. Bucuresti 1986

Sebastian Dumitrache – saptamanalul Viata Medicala, mai 2004

Alfred Bulai - Focus-grupul in investigatia sociala, Editura Paidea, Bucuresti 2000

GreenMedia.info – Lista E-urilor, 15 februarie 2005

Food and Drug Administration – Food Additives Guide, 2005

www.europeana.ro – Propuneri privind aditivii alimentari

www.dreptonline.ro – Legislatia in vigoare cu privire la aditivii alimentari – avocat Magdalena Popeanga

ANEXA – GHIDUL ADITIVILOR ALIMENTARI

COLORANTI (E 100-E 181)

Nr.

Numele

Comentarii

E 100

Curcumina

Culoare galben-portocaliu; provine din radacina plantei curcuma,dar este sintetizata artificial. Este utilizata in branza, margarina, fish fingers. Efecte benefice: scade glicemia la diabetici, poate creste secretia de bila, protejand ficatul de substante toxice.

E 101

Riboflavina

Vitamina B2 si colorant; se gaseste in vegetalele verzi, in oua, lapte, ficat si rinichi; utilizat in margarine si branzeturi.

E 102

Tartrazina

Este un colorant azoic galben. Se utilizeaza in colorarea bauturilor, dulciurilor, gemurilor, cerealelor, supelor instant.

E 104

Galben de chinolina

E 110

Galben Sunset FCF

Galben Orange S

Utilizat in cereale, patiserie, dulciuri, snack food, inghetata, bauturi; produs sintetic;

E 120

Cosenila, Acid carmic, Carmin

Culoare rosie; produsa de insecte; rar folosita

E 122

Azorubina, Carmoizina

Culoare rosie; se utilizeaza in martipan , jeleuri.

E 123

Amarant

Produs in natura de planta cu acelasi nume; se utilizeaza produsul sintetic. Este o hidrocarbura policiclica aromata. Este cunoscut si sub alte denumire: bordeau S, red 2, rosu naftol SB. Face parte din categoria colorantilor azoici. In dozele utilizate in experimentari s-a constatat ca nu are efectecancerigene. Din punct de vedere al efectelor toxice, unele cercetari au aratat lipsa de toxicitate (administrat o perioada scurta de timp), altele au aratat ca la consumul indelungat apar modificari in strucura ficatului si splinei. Folosit in prajituri, jeleuri;

E 124

Rosu Ponceau 4R, Rosu Cosenila A

Culoare rosie artificial obtinuta; cancerigen la animale; poate produce reactii neplacute la astmatici si in caz de alergie la aspirina

Interzis in Canada, Norvegia, USA. Restrictii in Suedia

E 127

Eritrozina

Hidrocarbura policiclica aromata; culoare rosie artificiala, utilizata in cirese, fructe conservate, dulciuri, patisserie, snack food; poate produce sensibilitate la lumina, dificultati de invatare; poate creste nivelul hormonilor tiroidieni si de aici hipertiroidie; un studio din 1990 a aratat ca produce cancer tiroidian la sobolani.

Interzis in Norvegia

E 128

Rosu 2G

Are ca sursa colorantul Azo. Trebuie evitat de persoanele cu astm si sensibilitate la aspirina. Interzis in Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Elvetia, Australia, Noua Zeelanda, USA.

E 129

Rosu Allura AC

Culoare artificiala rosu- oranj, utilizata in dulciuri, bauturi si condimente. A fost asociat cu aparitia cancerului. Interzisa in toata Comunitatea Economica Europeana.

E 131

Albastru Patent V

Colorant artificial.

E 132

Indigotina, Carmin indigo

Utilizat in inghetate, dulciuri, biscuiti; poate provoca voma, hipertensiune arteriala, roseli ale pielii, probleme de respiratie, tumori cerebrale si alte reactii alergice.

E 133

Albastru Brilliant FCF

Hidrocarbura policiclica aromatica.utilizata in dulciuri si bauturi. Poate produce agitatie, roseate pielii, bronhoconstrictie ( combinata cu E127 si E132), modificari genetice.

E 140

Clorofile Clorofiline

Culoare verde produsa de catre plante, in mod normal. Excesul poate provoca sensibilitate la lumina.

E 141

Complexe de cupru ale clorofilelor si clorofinelor

Culoare oliv; produsa in mod natural de plante; nu se cunosc reactii adverse cand sunt folosite in alimentatie

E 142

Verde S

Culoare verde; produsa sintetic; folosite in conservele de mazare si fasole, prajituri, jeleuri.

E 150a

Caramel simplu

Culoare maro inchis avand ca sursa sucroza; se recomanda evitarea utilizarii lui deoarece produce agitatie. Poate produce incetinirea cresterii, distrugerea vit.B. Utilizat in fructe conservate, bere, whiskey, biscuiti, stridii.

E 150b

Caramel de sulfit de sodium

A se vedea E 150a.

E 150c

Caramel amoniacal

A se vedea E 150a

E 150d

Caramel cu sulfite de amoniu

A se vedea E 150a

E 151

Negru Brilliant BN, Negru PN

Culoare sintetica; poate fi carcinogenetic; utilizat in sosurile maro si in prajituri; poate provoca astm, urticarie si acutizari la pacientii cu rinite. Interfera cu actiunea unor enzime digestive.

E 153

Carbune vegetal medicinal

Culoare neagra;utilizat in gemuri, jeleuri, lichioruri

E 154

Brun FK

Colorant sintetic; se sintetizeaza pornind de la culoarea Azo

E 155

Brun HT

Culoare maro; produs sintetic de la culoarea Azo; utilizat in ciocolata; poate produce acutizari ale bolii la astmatici si la pacientii cu sensibilitate la aspirina. Interzis in Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Norvegia, Elvetia, Suedia, USA

E 160a

Caroteni

Culori naturale portocaliu/galben;organismul uman ii transforma in Vit. A in ficat; se gasesc in morcovi si alte fructe si legume galbene sau portocalii

E 160b

Annatto, bixina, norbixina

Culoare rosie; derivate de la copacul numit Bixa Orellana; utilizat la colorarea branzeturilor, untului, margarinei, cerealelor; determina producerea de urticarie, astmsi agitatie. Se recomanda evitarea lui

E 160c

Extract de ardei rosu,capsatina, capsorubina

CONTIN VIT a, b, c SI MINERALELE Zn. Cu, Se, Co,Mo; se recomanda evitarea lui

E 160d

Rubixantina

Se recomanda evitarea lui

E 160e

Beta-apocarotenal-8 (C 30)

Culoare portocalie naturala; nu se cunosc reactii adverse

E 160f

Ester etilic al acidului beta-apocarotenotic-8 (C30)

Culoare portocalie naturala; nu se cunosc reactii adverse

E 161b

Luteina

Culoare galbena derivate din plante, natural se gaseste in frunzele verzi, galbenusul de ou, etc

E 161g

Cantaxantina

Culoare galbena , obtinuta din surse animale (retinol); pigmentul se gaseste si in anumite ciuperci, crustacee, pesti.

E 162

Rosu de sfecla, betaina

Culoare rosie obtinuta di sfecla rosie; nu are efecte adverse cunoscute, dar este de preferat a se evita la nou-nascuti si copii.

E 163

Antociani

Violet, rosu, albastru – culori obtinute din floti, muguri si plante; nu au efecte adverse

E 170

Carbonat de calciu

Sare minerala; poate fi obtinuta din minerale si din oasele animalelor; cateodata utilizat pentru acidifierea vinurilor, conservarea fructelor si legumelor; este toxic in doze mari, putand produce probleme psihice dar si pitre la rinichi, dureri abdominale, confuzie.

E 171

Dioxid de titan

Culoare alba; nu se cunosc efecte negative.

E 172

Oxizi si hidroxizi de fier

Coloranti negru, galben, rosu; toxic in doze mari.

E 173

Aluminiu

Se recomanda evitarea lui; poate produce osteoporoza.

E 174

Argint

Se recomanda evitarea lui;

E 175

Aur

Se recomanda evitarea lui;

E 180

Litolrubin BK

Colorant artificial. Sursa: colorantul Azo; probabil produse rash cutanat, agitatie si potential periculos pentru pacientii astmatici

CONSERVANTI ( E 200 - E 290)

Nr. E

Denumire

Comentarii

E 200

Acid sorbic

Este un acid monobasic saturat, din seria acizilor grasi. Se prezinta sub forma de cristale albe, minuscule, solubile in apa, din care cauza se prefera utilizarea sarurilor de sodiu si de potasiu. Posibil iritant pentru piele, poate cauza rash, astm si agitatie. Inhiba dezvoltarea bacteriilor. Se foloseste la branzeturi, vinuri;

E 202

Sorbet de potasiu

Similar cu E 200

E 203

Sorbet de calciu

Similar cu E200

E 210

Acid benzoic

In stare purase prezinta sub forma unor ace incolore, putin solubile in apa, usor solubile in alcool si eter. Deoarece are solubilitate redusa, se foloseste sarea de sodiu, benzoatul de sodium, care este insa mai putin eficace si este in mai mare masura dependent de pH. Se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, gume, condimente, dulciuri, gusari, inlocuitori de zahar.

E 211

Benzoat de sodiu

Bauturile racoritoare dietetice contin o mare cantitate de benzoate de sodium; de asemenea laptele si produsele din carne, condimentele, produsele de panificatie,margarinele; este implicat in producerea rash-urilor urticariene si atacurilor astmatice.

E 212

Benzoat de potasiu

Persoanele cu istoric de alergie ar putea avea reactii alergice. A se vedea E 210

E 213

Benzoat de calciu

A se vedea E 212

E 214

p-hidroxibenzoat de etil

A se evita; interzis in Australia

E 215

Derivat sodic al esterului

etilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita; interzis in Australia

E 216

p-hidroxibenzoat de propel

E 217

Derivat sodic al esterului

propilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita; interzis in Australia

E 218

p-hidroxibenzoat de metal

Posibil alergen

E 219

Derivat sodic al esteruilui

metilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita

E 220

Dioxid de sulf

Este un gaz incolor, mai greu decat aerul, cu miros caracteristic intepator si cu efecte iritante asupra mucoaselor. In industria alimentara se utilizeaza sub forma gazoasa sau in solutii apoase. Are un spectru larg de actiune asupra bacteriilor, mucegaiurilor si drojdiilor. Sensibilitatea acestora scade in ordinea aratata, explicand de ce unele tipuri de drojdii rezista la solutii mai diluate de antiseptic. Eficienta antimicrobiana creste pe masura ce mediul este mai acid. Concomitant cu efectul antiseptic, dioxidul de sulf exercita si o actiune de blocare a activitatii enzimelor oxidante, ceea ce permite pastrarea culorii naturale cat si a continutului in vitamine usor oxidabile. Se utilizeaza in bere, bauturi racoritoare, sucuri de fructe, vin, otet, produse din rosii. Se admite la ora actuala ca vinul reprezinta principalul furnizor de acid sulfuros in alimentatia umana si ca bautorii de vin depasesc valoarea maxima admisa.

E 221

Sulfit de sodiu

A se vedea E 220; este o substanta generatoare de dioxid de sulf

E 222

Sulfit acid de sodiu

A se vedea E 220

E 223

Metabisulfit de sodiu

A se vedea E 220

E 224

Metabisulfit de potasiu

A se vedea E 220

E 226

Sulfit de calciu

A se evita. Interzis in Australia

E 227

Sulfit acid de calciu

A se evita. Interzis in Australia

E 228

Sulfit acid de potasiu

A se vedea E 220

E 230

Bifenil, difenil

Difenilul se prezinta sub forma de cristale albe cu miros characteristic, insolubile in apa, dar solubile in alcool si grasimi. Are o actiune puternic antifungica. Se utilizeaza la fructele citrice pentru tratament superficial. Administrarea indelungata la animalele de laborator a produs intarzieri in crestere, scurtarea vietii, modificari histologice hepatice si renale, anemie. Interzis in Australia

E 231

Ortofenilfenol

Se foloseste pentru tratamentul superficial al citricelor

E 232

Ortofenilfenat de sodiu

A se vedea E 231

E 234

Nisina

Este un antibiotic produs de bacterii; se gaseste in bere, pasta de tomate, budinci din gris, branza maturate si branza topita

E 235

Netamicina

Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor; poate provoca greturi, varsaturi, anorexie, diaree, iritatii ale pielii; se foloseste pentru tratamentul superficial al carnatilor uscati si afumati, precum si a branzeturilor tari, semitari si semimoi

E 239

Hexametilentetra

amina

Se mai numeste si urotropina; se prezinta sub forma de cristale incolore si inodore, dar cu foarte redusa actiune fungica; A se evita; se utilizeaza in branza Provolone

E 242

Dicarbonat de dimetil

Se utilizeaza in sucurile de fructe, bauturile energizante si in vin; este conservant

E 249

Nitrit de potasiu

Este fixator de culoare si agent de conservare pentru carne. Se utilizeaza in produsele din carne netratate termic, afumate si uscate, in alte produse din carne afumata, produse din carne in conserva, sunca afumata;poate produce ameteli, dureri de cap; este potential carcinogen; nu este permis in alimentele pentru sugari si copii;

E 250

Nitrit de sodiu

Poate provoca hiperreactivitate si alte reactii adverse; este restrictionat in multe tari; se recomanda evitarea lui;

E 251

Nitrat de sodiu

Se utilizeaza in produsele din carne afumata, produse din carne in conserva, branza tare, semitare si semimoale, branzeturi pe baza de produse lactate, hering si scrumbii murate;

E 252

Nitrat de potasiu

Poate produce agitatie si alte reactii adverse; potential carcinogenetic; restrictionat in multe tari

E 270

Acid lactic

Acid alimentar obtinut prin fermentarea hidratilor de carbon din lapte, zer, cartofi, amidon de porumb sau melasa; este folosit la conservarea maslinelor spaniole, in branzeturi, deserturi congelate, bauturi carbogazoase cu aroma de fructe, dulciuri; este metabolizat greu de catre organismul copiilor mici.

E 280

Acid propionic

Actiunea acidului propionic si a propionatilor este mai puternica decat a benzoatului de sodiu asupra mucegaiurilor, dar efectul asupra bacteriilor si drojdiilor este slab. Se foloseste la painea preambalata feliata si paine din secara, paine cu valoare energetica scazuta, paine partial preparata, preambalata, produse de panificatie fine preambalate, franzele, brise preambalate, branza si inlocuitori din branza;

E 281

Propionat de sodiu

A se vedea E 280

E 282

Propionat de calciu

A se vedea E 280

E 283

Propionate de potasiu

A se vedea E 280

E 284

Acid boric

Acidul boric si boratii sunt antiseptici foarte slabi, cu actiune bactericida redusa si lipsitid de effect fata de drojdii si mucegaiuri. Se prefera sarea de sodium (boraxul), care este mai solubila in apa; se utilizeaza la conservarea icrelor de sturioni (caviar), pestelui, crustaceelor. Boraxul si acidul boric se absorb rapid si se excreta lent. Din aceasta cauza, se pot acumula in organism, cu precadere in sistemul nervos central si in grasimi, diminuand consumul de oxigen, sinteza glutaminei si oxidarea adrenalinei. Au efecte iritante asupra mucoasei tubului digestive, deoarece inhiba activitatea enzimelor proteolitice si lipolitice, reduce coeficientul de absorbtie al substantelor nutritive calorigene.

E 285

Tetraborat de sodiu (borax)

A se vedea E 284

ANTIOXIDANTI, ACIZI, SARURI MINERALE

(E 296 – E 385)

Nr. E

Denumire

Comentarii

E 297

Acid fumaric

Este o substanta solida la temperature camerei, ieftina si foarte acra;se obtine din planta Fumaria officinalis sau prin fermentarea glucozei de catre ciuperci; se foloseste in bauturile nealcoolice sau in amestecuri pentru prajituri,; nu are efecte adverse cunoscute.

E 300

Acid L-ascorbic

Se utilizeaza in bauturi, sucuri si alimente pentru sugari pe baza de fructe si legume, in alimente pe baza de cereale cu continut de grasimi inclusive biscuiti si pesmeti. In doze mari poate produce carii dentare, voma, diareea, litiaza renala. Persoanele cu litiaza renala, guta si anemie trebuie sa evite consumul de acid ascorbic.

E 301

L-ascorbat de sodiu

Sarea de sodiu a vitaminei C. Vezi E 300

E 302

L-ascorbat de calciu

Vezi E 300. poate produce litiaza cu oxalat de calciu

E 304

Palmitat de L-ascorbil

Se utilizeaza in cereale, biscuiti si pesmeti si alimente pentru sugari cu continut de grasimi.

E 306

Extract bogat in tocoferol

Vezi E 307

E 307

Alfa-tocoferol (Vitamina E)

Vitamina E se gaseste in faina integrala, germenii de orez, uleiuri vegetale. Este distrusa prin rafinare si prin obtinerea fainii albe. Vitamina E previne rancezirea grasimilor. Studii recente arata ca vitamina E in cantitati mici reduce riscul bolilor cardiovasculare si cancerul

E 308

Gama-tocoferol

Vezi E 307

E 309

Delta-tocoferol

Vezi E 307

E 310

Galat de propil

Se gaseste in grasimi si uleiuri pentru fabricarea profesionala a produselor alimentare tratate termic, in ulei de gatit si grasime de gatit, exclusiv ulei de turta de masline, in untura , ulei de peste, grasime de pasare si oaie; se foloseste la amestecuri pentru patiserie, snacks pe baza de cereale, lapte praf pentru automate, supe si ciorbe deshidratate, sosuri, carne deshidratata, fructe in coaja prelucrate, mirodenii si condimente, cereale pre-preparate, cartofi deshidratati, guma de mestecat, adaosuri dietetice. Poate produce gastrite si iritatii ale pielii( dermatite, eczema, hiperkeratoze).

E 311



Galat de octil

Vezi E 310; administrarea orala a galatului de octal produce la subiectii sensibilizati o reactie a mucoasei bucale. Din acest motiv comitetul FAO/OMS a interzis folosirea lui in bauturi.

E 312

Galat de dodecil

Vezi E 310

E 315

Acid erithorbic

Este produs din sucroza. Se utilizeaza la produsele din carne semiconservate si conservate, la produsele din peste conservate si semiconservate, peste cu carne rosie, refrigerat si congelat. Ne se cunosc efecte negative.

E 316

Erithorbat de sodium

Vezi E 315

E 320

Butilhidroxianisol (BHA)

Este un produs derivate din petrol. Se utilizeaza in margarine, gume de mestecat, mirodenii, condimente, cartofi deshidratati, adaosuri dietetice. Nu se permite folosirea in alimentele pentru sugari, deoarece provoaca reactii alergice, hiperreactivitate sau intoleranta; in doze mari a produs tumori la animalele de laborator.

E 321

Butilhidroxitoluen (BHT)

Vezi E 320

E 322

Lecitine

Se gaseste in soia, oua, alone, porumb, etc. nu este toxic. Se utilizeaza la producerea biscuitilor si pesmetilor, alimentelor pe baza de cereale, alimentelor pentru sugari, ciocolate, maioneze.

E 330

Acid citric

Acid obtinut natural din fructele citrice; este folosit la biscuiti,peste conservat, branzeturi, formule pentru copii, amestecuri pentru supe, bauturi nealcoolice, produse din carne fermentate; Asociatia consumatorilor din Piata Comuna European ail asociaza cu afectiuni bucale

E 331

Citrati de sodiu

Se utilizeaza in produsele pentru intarcarea sugarilor,precum si in branzeturi, creme. Nu are efecte adverse cunoscute.

E 332

Citrati de potasiu

Vezi E 331, E 333

E 333

Citrati de calciu

Se gaseste in produse pe baza de fructe cu un continut scazut de zahar

E 334

Acid tartaric

Se utilizeaza in biscuiti si pesmeti, guma de mestecat, toate tipurile de alimente si bauturi; nu are efecte adverse daca este utilizat in cantitati mici

E 335

Tartrat de sodiu

Vezi E 334

E 336

Tartrat de potasiu

Vezi E 334

E 338

Acid fosforic

Se obtine din minereu fosfat; este folosit in branzeturi; Asociatia consumatorilor din Piata Comuna European il asociaza cu tulburari digestive

E 339

Fosfati de sodiu i)fosfat monosodic

ii)fosfat disodic

iii)fosfat trisodic

Se gaseste in lapte partial deshidratat cu continut de pana sau mai mare de 28% materie uscata, in lapte praf si lapte degresat, smantana pasteorizata, sterilizata si preparata conform procedeului UHT, frisca si produse similare din grasimi vegetale, branza proaspata (exclusiv Mozzarella)

E 340

Fosfati de potasiu

i)fosfat monopotasic

ii)fosfat dipotasic

iii)fosfat tripotasic

Se utilizeaza la prepararea branzei topite si produselor similare acesteia, in produsele din carne, bauturi energizante si ape de masa preparate, suplimente dietetice, sare si inlociutorii sai, bauturi din proteine vegetale; nu au efecte adverse cunoscute

E 341

Fosfati de calciu

Se utilizeaza in amestecurile din prafurile pentru desert si la producerea ghetei alimentare

E 343

Fosfati de magneziu

i)fosfat monomagnezic

ii)fosfat dimagnezic

Se utilizeaza in produsele fine de panificatie, faina, faina cu agenti de afanare, mustarul preparat, inlocuitori de sare

E 353

Acid metatartric

Se utilizeaza la prepararea vinurilor; nu are efecte adverse cunoscute

E 354

Tartrat de calciu

Se utilizeaza la biscuiti si pesmeti; se utilizeaza in alimentele pentru sugari

E 355

Acid adipic

Se utilizeaza in umpluturi si glazuri pentru produse fine de panificatie, amestecuri din prafuri pentru desert, deserturi cu aspect de jeleu, deserturi cu arome de fructe, prafuri pentru prepararea de casa a bauturilor; este irritant ocular, se presupune ca are effect teratogen

E 356

Adipat de sodiu

Vezi E 355

E 357

Adipat de potasiu

Vezi E 355

E 363

Acid succinic

Sefoloseste in deserturi, supe si ciorbe, prafuri pentru prepararea de casa a bauturilor

E 385

Etilena diamina tetra-acetat de calciu disodiu (calciu disodiu EDTA)

Se utilizeaza in sosuri emoliente, boabe de leguminoase, legume, ciuperci si anghinare in conserva, peste in conserva, crustacee refrigerate si congelate, grasimi tartinabile avand un continut in grasimi de cel mult 41% grasimi; produce perturbari ale echilibrului electrolitic, afectiuni gastrointestinale, hematurie, crampe musculare. Este interzis in Australia. Este bine a se evita.

EMULSIFICATORI, STABILIZATORI, GUME VEGETALE

(E 400 – E 495)

Nr. E

Denumire

Comentarii

E 400

Acid alginic

Acidul alginic si sarurile lui se folosesc la fabricarea jeleurilor de fructe, marmeladelor, pudingurilor, produselor zaharoase, la limpezirea sucurilor si vinurilor.nu prezinta risc pentru sanatate.

E 401

Alginat de sodiu

A se vedea E 400

E 402

Alginat de potasiu

A se vedea E 400

E 403

Alginat de amoniu

A se vedea E 400

E 404

Alginat de calciu

A se vedea E 400

E 405

Alginat de propan-1, 2-diol

Se utilizeaza in emulsii grase, produse fine de panificatie, umpluturi, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de panificatie si deserturi, produse de cofetarie din zahar, gheata alimentara pe baza de apa, snacks pe baza de cereale si cartofi, sosuri, bere, guma demestecat, preparate dinfructe si legume, bauturi aromate nealcoolice, lichior emulsionat, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimentar zilnic total sau a unei mese individuale, suplimente dietetice

E 406

Agar-agar

Este folosit in industria produselor zaharoase, a marmeladei, la conservarea carnii si a pestelui, la fabricarea pudingurilor, a inghetatei. Din punct de vedere igienic nu exista limitari in utilizarea acestui produs.

E 407

Caragenan

Este extras din alge rosii si este utilizat ca agent de gelificare, de stabilizare si emulsionare. Dupa unele date, caragenanul patruns in organism in cantitati mari poate irita mucoasa intestinala si forma chiar abcese.

E 407a

Alge Euchema transformate

E 410

Guma carruba

E 412

Guma guar

Se obtine din semintele de Ceratonia siliqua. Este formata din galactomanani si se foloseste ca egent de legare si ca emulgator. Nu sunt limite pentru utilizarea ei.

E 413

Tragacant

E 414

Guma de acacia (guma Arabica)

E 415

Guma xantan

E 416

Guma Karaya

Se utilizeaza in urmatoarele produse: snacks pe baza de cereale si cartofi, nuci si alone glasate, umpluturi, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de panificatie, deserturi, sosuri emulsionate, lichior pe baza de ou, suplimente dietetice, guma de mestecat

E 417

Guma tara

E 418

Guma gellan

E 420

Sorbitol

i)sorbitol

ii)sirop de sorbitol

Se utilizeaza in produsele alimentare in general, lichioruri, peste, crustacee, moluste si cefalopode neprelucrate, refrigerate si congelate

E 421

Manitol

A se vedea E 420

E 422

Glicerina

E 425

Konjac

i) guma de konjac

ii) glucomanan de konjac

E 431

Stearat de polioxietilena

Se ulilizeaza in vinuri conform cu legislatia in vigoare

E 432

Monolaurat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 20)

Se utilizeaza in urmatoarele produse alimentare: produse fine de panificatie, emulsii grase utilizate pentru patisserie, produse similare din lapte si smantana, gheata alimentara, deserturi, produse de cofetarie, sosuri emulsionate, supe, guma de mestecat, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice utilizate pentru controlul greutatii destinate inlocuirii dozei alimentarezilnice totale sau a unei mese individuale

E 433

Monooleat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 60)

A se vedea E 432

E 434

Monopalmitat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 40)

A se vedea E 432

E 435

Monostearat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 60)

A se vedea E 432

E 436

Tristearat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 65)

A se vedea E 432

E 440

Pectine

i)pectina

ii)pectina amidata

In organismul uman pectinele se descompun in proportie de 90%. Deoarece nu s-au inregistrat efecte negative, expertii FAO/OMS nu limiteaza cantitatea de pectina utilizata ca aditiv.

E 442

Fosfatide de amoniu

Se utilizeaza la produsele pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare inclusive umpluturi, produse de cofetarie pe baza de produsele mentionate mai sus

E 444

Acetate izobutirat de zaharoza

Se foloseste in bauturile tulburi aromate nealcoolice

E 445

Esteri glicerici din rasini lemnoase

Se utilizeaza in bauturile tulburi aromate nealcoolice, la tratarea superficiala a citricelor

E 450

Difosfati

i)difosfat disodic

ii)difosfat trisodic

iii)difosfat tetrasodic

v)difosfat tetrapotasic

vi)difosfat dicalcic

vii)dihidrogeno-difosfat de calciu

Se utilizeaza in sosuri,supe si ciorbe, ceai si infuzii de plante medicinale, cidru si rachiu de pere, guma de mestecat, produse alimentare sub forma de praf, bauturi din ciocolata si malt pe baza de produse lactate, cereale pentru micul dejun snacks

E 451

Trifosfati

i)trifosfat pentasodic

ii)trifosfat pentapotasic

Se utilizeaa in paste din peste si crustacee,glazuri, preparate speciale pentru uz nutritive special, membrane pentru produse din carne si vegetale

E 452

Polifosfati

i)polifosfat sodic

ii)polifosfat potasic

iii)polifosfat calcosodic

iv)polifosfati calcici

Se utilizeaza in produsele de cofetarie, la zahar pentru glazuri, taitei, aluaturi, file de peste neprelucrat, refrigerat si congelat, moluste si crustacee neprelucrate si prelucrate, refrigerate si congelate, produse din cartofi prelucrati, materii grase tartinabile exclusive unt, unt preparat din smantana acida, produse din crustacee in conserva, emulsii pe baza de apa pentru acoperirea formelor de patisserie, bauturile pe baza de cafea pentru masinile automate

E 459

Beta-ciclodextrina

E 460

Celuloza

i)celuloza microcristalina

ii)celuloza pulbere

Celuloza si esterii de celuloza sunt folositi la fabricarea sosurilor, pateurilor, inghetatei. Din punct de vedere al igienei alimenatre esterii celulozei sunt inofensivi, deoarece trec prin tractul intestinal si se elimina fara transformari. Cercetarile recente au demonstrate ca celuloza microcristalina, daca poseda fractiuni cu greutate moleculara mica, poate fi partial absorbita, patrunde in sistemul circulator si se poate depune pe peretii vaselor. Pentru alimentatie se impune folosirea celulozei microcristaline cu greutate moleculara ridicata.

E 461

Metilceluloza

A se vedea E 460

E 463

Hidroxipropilcelu

loza

A se vedea E 460

E 464

Hidroxipropilmetilceluloza

A se vedea E 460

E 465

Etilmetilceluloza

A se vedea E 460

E 466

Carboximetilcelu

loza

Carboximetilcelu

loza de sodium

A se vedea E 460

E 468

Carboximetilcelu

loza de sodiu reticular

Se foloseste in suplimentele alimentare solide

E 469

Carboximetilcelu

loza hidrozata enzimatic

E 470a

Saruri de sodiu, potasiu si calciu ale acizilor grasi

E 470b

Saruri de magneziu ale acizilor grasi

E 471

Mono si digliceride ale acizilor grasi

E 472a

Esteri acetici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi

E 472b

Esteri lactici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi

E 472c

Esteri citrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi

E 472d

Esteri tartrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi

E 472e

Esteri mono si diacetil-tartrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi

E 472f

Esteri scetici si tartrici combinati ai mono si digliceridelor cu acizi grasi

E 473

Sucroesteri ai acizilor grasi

Se pot gasi in urmatoarele produse alimentare:

Cafea lichida ambalata, produse din carne tratate termic, emulsii grase utilizate pentru petiserie, produse fine de panificatie, bauturi racoritare opalescente de culoare alba, gheata alimentara, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, sosuri, supe si ciorbe, fructe proaspete, tratate superficial, bauturi nealcoolice pe baza de anason, bauturi nealcoolice din cocos si migdale, bauturi spirtoase (exclusive bere si vin), prafuri pentru prepararea bauturilor nealcoolice calde, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimentar zilnic total sau a unei mese individuale, guma de mestecat, inlocuitori de smantana, smantana sterilizata si smantana sterilizata cu continut mic de grasimi

E 474

Sucrogliceride

A se vedea E 473

E 475

Esteri poliglicerici ai acizilor grasi

Se pot gasi in: produse fine de panificatie, lichioruri emulsionate, produse pe baza de oua, clarificare pentru bauturi, guma de mestecat, emulsii grase, produse similare din lapte si smantana, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii dozei alimentare zilnice totale sau a unei mese individuale, cereale tip Granola pentru micul dejun

E 476

Poliricinoleat de poliglicerina

Se utilizeaza in grasimi tartinabile cu continut de cel mult 41% grasime, produse tartinabile similare cu un continut de cel mult 19% grasime, sosuri pentru salate, produse de cofetarie pe baza de cacao, inclusive ciocolata

E 477

Esteri de propan-1,2-diol ai acizilor grasi

Se foloseste in produse fine de panificatie, emulsii grase pentru patiserie, produse similare din lapte si smantana, clarificare pentru bauturile racoritoare, gheata alimentara, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, glazuri batue pentru desert, altele decat frisca, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale

E 479b

Ulei de soia oxidat termic in iinteractiune cu mono si digliceridele acizilor grasi

Se foloseste in emulsiile grase pentru prajit

E 481

Stearaoil-2-lactilat de sodium

Se foloseste in produse fine de panificatie, orez pentru gatit rapid, cereale pentru micul dejun, lichior emulsionat, spirtoase cu o concentratie de alcool per volum de pana la 15%, snacks pe baza de cereale, emulsii grase, clarificare pentru bauturile racoritoare, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, sncks pe baza de cereale si cartofi, produse din carne toccata si taiata bucati in conserva, prafuri pentru prepararea bauturilor nealcoolice calde, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale, paine

E 482

Stearoil-2-lactilat de calciu

A se vedea E 481

E 483

Tartrat de stearil

Se utilizeaza in produsele de panificatie si deserturi

E 491

Monostearat de sorbitan

Se utilizeaza in produsele fine de panificatie, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de brutarie, marmalade tip jeleu, emulsii grase, produse similare din lapte si smantana, clarificare pentru bauturi nealcoolice, concentrate lichide din ceai si concentrate lichide cu infuzii de frunze si plante, gheata alimentara, produse de cofetarie cu zahar, produse de cofetarie pe baza de cacao, inclusive ciocolata, sosuri emulsionate, suplimente dietetice, drojdie pentru panificatie, guma de mestecat, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale,

E 492

Tristearat de sorbitan

A se vedea E 491

E 493

Monolaurat de sorbitan

A se vedea E 491

E 494

Monooleat de sorbitan

A se vedea E 491

E 495

Monopalmitat de sorbitan

A se vedea E 491

SARURI MINERALE, ANTIAGLOMERANTI

(E 500 – E 585)

Nr. E

Denumire

Comentarii

E 500

Carbonati de sodiu

i) carbonat de sodiu

ii) carbonat acid de sodiu

iii)sesquicarbonat de sodiu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, in laptele partial deshidratat si total deshidratat, conform legislatiei in vigoare, precum si in unt de smantana acida

E 501

Carbonati de potasiu

i) carbonat de potasiu

ii)carbonat acid de potasiu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, in laptele partial deshidratat si total deshidratat, conform legislatiei in vigoare

E 503

Carbonati de amoniu

i) carbonat de amoniu

ii) carbonat acid de amoniu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare

E 504

Carbonati de magneziu



i) carbonat de magneziu

ii) carbonat acid de magneziu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare, si in branza matura feliata si rasa

E 507

Acid clorhidric

E 508

Clorura de potasiu

E 509

Clorura de calciu

Poate fi utilizata in gemuri, jeleuri si marmalade conform legislatiei in vigoare si alte paste si piureuri tartinabile similare pe baza de fructe inclusive produsele cu un numar redus de calorii, precum si in laptele partial deshidratat si total deshidratat, in branza matura feliata si rasa, fructe si legume in conserva

E 511

Clorura de magneziu

E 512

Clorura stanoasa

Se utilizeaza la asparagus alb in conserva

E 513

Acid sulfuric

E 514

Sulfati de sodiu

i) sulfat de sodiu

ii) sulfat acid de sodiu

E 515

Sulfati de potasiu

i) sulfat de potasiu

ii) sulfat acid de potasiu

E 516

Sulfat de calciu

E 520

Sulfat de aluminiu

Se poate folosi in albusuri, fructe si legume confiate, cristalizate, glasate

E 521

Sulfat de aluminiu sodic

A se vedea E 520

E 522

Sulfat de aluminiu potasic

A se vedea E 520

E 523

Sulfat de aluminiu amoniacal

A se vedea E 520

E 524

Hidroxid de sodiu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare precum si in gemuri, jeleuri si marmalade si alte paste si piureuri tartinabile similare pe baza de fructe inclusiv produsele cu un numar redus de calorii

E 525

Hidroxid de potasiu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare

E 526

Hidroxid de calciu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare

E 527

Hidroxid de amoniu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare

E 528

Hidroxid de magneziu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare

E 529

Oxid de calciu

E 530

Oxid de magneziu

Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare

E 535

Fenocianura de sodium

Se foloseste in sare si substituentii sai

E 536

Fenocianura de potasiu

A se vedea E 535

E 538

Fenocianura de calciu

A se vedea E 535

E 541

Fosfat de aluminiu sodic, acid

Se utilizeaza in produsele fine de panificatie

E 551

Dioxid de siliciu

Se utilizeaza in prafuri de produse deshidratate (inclusive zaharuri), sare si substituentii sai, suplimente dietetice, produse alimenatre sub forma de tablete, pastille , drajeuri, branza din pasta tare, semitare si topita feliata sau pentru ras, inlocuitori de branza de ras sau felii si inlocuitori de branza topita, guma de mestecat, orez, carnati (numai tratament superficial), jeleuri (numai tratament superficial), condimente, produse de cofetarie exclusiv ciocolata (numai tratamentul superficial), grasimi tartinabile pentru ungerea formelor de patiserie

E 552

Silicat de calciu

A se vedea E 551

E 553a

i) silicat de magneziu

ii) trisilicat de magneziu

A se vedea E 551

E 553b

Talc

A se vedea E 551

E 554

Silicat alumino-sodic

A se vedea E 551

E 555

Silicat alumino-potasic

A se vedea E 551

E 556

Silicat alumino-calcic

A se vedea E 551

E 559

Silicat de aluminiu (kaolin)

A se vedea E 551

E 570

Acizi grasi

Se foloseste in guma de mestecat, bauturi racoritoare cu aroma de vanilie, indulcitori artificiali

E 574

Acid gluconic

E 575

Glucono-delta-lactona

Se poate utilize in branza matura feliata si rasa, Mozzarella si zer, fructe si legume in conserva, biscuiti si pesmeti

E 576

Gluconat de sodiu

Se foloseste in produsele de patisserie, bauturi racoritoare, in suplimente nutritionale, deserturi

E 577

Gluconat de potasiu

A se vedea E 576

E 578

Gluconat de calciu

Se utilizeaza in branzeturi, suplimente alimentare pentru sugari

E 579

Gluconat de fier

Se utilizeaza la maslinele innegrite prin oxidare

E 585

Lactate de fier

A se vedea E 579

STIMULATORI DE AROME ( E 620 - E 640)

Nr. E

Denumire

Comentarii

E 620

Acid glutamic

Se utilizeaza in produsele alimentare, in general , precum si in condimente si mirodenii

E 621

Glutamat monosodic

Si-a gasit o larga utilitate in industria alimentara pentru potentarea gustului a numeroase produse alimentare. O serie de autori au pus in evidenta faptul ca GMS poate exercita un efect toxic asupra sistemului nervos central. Un sindrom specific , cunoscut sub denumirea “sindromul restaurantelor chinezesti”, a fost descries in literatura si se manifesta prin febra si cresterea tensiunii dupa consumarea unor produse cu continut mare de GMS. A se vedea E 620 pentru produsele in care se utilizeaza.

E 622

Glutamat monopotasic

A se vedea E 620

E 623

Diglutamat de calciu

A se vedea E 620

E 624

Glutamat monoamidonic

A se vedea E 620

E 625

Diglutamat de magneziu

A se vedea E 620

E 626

Acid guanilic

A se vedea E 620

E 627

Guanilat disodic

A se vedea E 620

E 628

guanilat dipotasic

A se vedea E 620

E 629

Guanilat de calciu

A se vedea E 620

E 630

Acid inozinic

A se vedea E 620

E 631

inozinat disodic

A se vedea E 620

E 632

Inozinat dipotasic

A se vedea E 620

E 633

Inozinat de calciu

A se vedea E 620

E 634

5-ribonucleotide de calciu

A se vedea E 620

E 635

5-ribonucleotide disodice

A se vedea E 620

E 640

Glicina si sarea sa de sodiu

A se vedea E 620

AGENTI DE GLAZURARE, INDULCITORI (E 900 – E 1520)

Nr. E

Denumire

Comentarii

E 900

Dimetil polisiloxan

Se utilizeaza in gemuri, jeleuri si marmalade conform legislatiei in vigoare si paste tartinabile similare din fructe, inclusive produse cu numar redus de calorii, supe si ciorbe, uleiuri si grasimi pentru prajit, produse de cofetarie (exclusive ciocolata), bauturi nealcoolice aromate, suc de ananas, fructe si legume in conserva, guma de mestecat, vin in conformitate cu legislatia in vigoare, aluaturi

E 901

Ceara de albine, alba, galbena

Se utilizeaza ca agenti de glazurare numai in urmatoarele produse: produse de cofetarie (inclusive ciocolata), produse fine de panificatie de dimensiuni mici in strat de ciocolata, snacks, fructe in coaja, boabe de cafea, suplimente dietetice, citrice, pepeni, mere si pere proaspete (numai tratamentul superficial),piersici si ananas (numai tratamentul superficial)

E 902

Ceara Candelilla

A se vedea E 901

E 903

Ceara Carnauba

A se vedea E 901

E 904

Shellac

A se vedea E 901

E 905

Ceara microcristalina

Se foloseste la tratamentul superficial al produselor de cofetarie exclusive ciocolata, gumei de mestecat, pepenilor, papaya, mango si avocado

E 912

Esteri ai acidului montanic

Se utilizeaza pentru tratamentul superficial al citricelor proaspete, pepeni, mango, papaya, avocado, ananas

E 914

Ceara de polietiliena oxidata

A se vedea E 912

E 920

L-cisteina

E 927b

carbamida

Se foloseste in guma de mestecat fara adaosuri de zaharuri

E 938

Argon

Este un gaz inert. Pare sigur.

E 939

Heliu

Nu s-au demonstrate efecte nocive

E 941

Azot

Antioxidant. Nu s-au demonstrate efecte nocive

E 942

Peroxid de azot

Nu s-au demonstrate efecte nocive , daca e utilizat in doze mici.

E 948

Oxigen

Sunt citate efecte teratogene

E 950

Acesulfam K

Se utilizeaza in guma de mestecat cu adaosuri de zaharuri, in bauturile aromate nealcoolice pe baza de apa, in deserturi-lactate si nelactate, precum si in alte produse (sosuri, mustar, cidru si rachiu de pere, bere nealcoolica, bere cu valoare energetica redusa, etc)

E 951

Aspartam

Se utilizeaza in bauturile nealcoolice ( bauturi aromate pe baza de apa, cu valoare energetica redusa sau fara adaosuri de zahar, bauturi pe baza de lapte si produse derivate sau pe baza de suc de fructe, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar), in deserturi si produse similare (deserturi aromate pe baza de apa, cu valoare energetica redusa sau fara adaosuri de zahar, preparate pe baza de lapte si produse derivate, cu valoare energetica redusa, deserturi pe baza de fructe si legume deserturi pe baza de oua, deserturi pe baza de cereale, deserturi pe baza de grasimi, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, snacks, cereale pentru micul dejun cu un continut de fibre mai mare de 15% sic el putin 20% tarate, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, gheata alimentara cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, in produse de cofetarie, precum si in alte produse: cidru si rachiu de pere, bere nealcoolica, bere cu valoare energetica redusa, fructe conservate, cu valoare energetica, sosuri, mustar, suplimente alimentare/integratori dietetici in stare lichida, solida, pe baza de vitamine si /sau elemente minerale sub forma de sirop sau masticabile

E 952

Acid ciclamic si sarurile sale de Na si Ca

Se prezinta sub forma de saruri de sodium si calciu, ca pulberi incolore, cristaline. Se caracterizeaza printr-o solubilitate buna in apa, influentata favorabil de cresterea temperaturii, au o stabilitate termica buna, suportand temperature de 250°C si o rezistenta buna atat in mediul acid cat si in cel alcalin.deoarece nu sunt scindati nici la pH mai mic de 2, ciclamatii se preteaza la indulcirea sucurilor de fructe foarte acide. A se vedea E 951 pentru produsele alimentare in care pot fi folositi.

E 953

Isomalt

Se utilizeaza in deserturi si produse similare, produse de cofetarie, precum si in alte produse cum af fi: sosuri, mustar, produse fine de brutarie, cu valoare energetice redusa sau fara adaosuri de zahar, produse destinate unei alimentatii speciale, suplimente alimentare/integratori ditetici in stare solida

E 954

Zaharina si sarurile sale de Na, K si Ca

Este sulfamida acidului benzoic. Se prezinta sub forma de cristale incolore, fara miros. In concentratii mari are gust amar. Este solubila in apa, alcool, eter. Nu este stabile la cald. Pentru marirea solubilitatii, in industria bauturilor racoritoare se foloseste zaharinatul de sodiu, care se prezinta ca o pulbere cristalina, cu miros aromatic. Are o putere de indulcire de 300-500 de ori mai mare decat a zaharozei si, deoarece scade nivelul glucozei din sange, este indicate la diabetici. Pentru intrebuintari a se vedea E 951.

E 957

Taumatina

A se vedea E 950

E 959

Neohesperidina DC

Se foloseste in urmatoarele produse alimentare: guma de mestecat cu adaosuri de zaharuri, grasimi tartinabile, produse din carne, jeleuri de fructe, proteine vegetale

E 965

Maltitol

i) maltitol

ii) sirop de maltitol

Umectant, indulcitor artificial; in doze mari este laxativ

E 966

Lactitol

Umectant, indulcitor artificial; in doze mari este laxativ

E 967

Xilitol

Umectant, indulcitor artificial, stabilizator, substitute de zahar. In doze mari este laxativ

E 999

Extract de Quillaia

Se utilizeaza in bauturile aromate nealcoolice pe baza de apa

E 1103

Invertaza

Provine din miere

E 1105

Lisozim

Se foloseste in branza maturata

E 1200

Polidextroza

Umectant . indicat diabeticilor. In doze mici nu are efecte nedorite, dar la concentratii mari produce diaree; nu se utilizeaza la sugari si copii mici.

E 1201

Polivinilpirolidona

Se gaseste in suplimentele dietetice sub forma de tablete si drajeuri

E 1202

Polivinilpolipirolidona

A se vedea E 1201

E 1404

Amidon oxidat

Se folosesc la alimentele pentru intarcare

E 1410

Fosfat de amidon

A se vedea E 1404

E 1412

Fosfat de diamidon

A se vedea E 1404

E 1413

Fosfat de diamidon fosfatat

A se vedea E 1404

E 1414

Fosfat diamidon acetilat

A se vedea E 1404

E 1420

Amidon acetilat

A se vedea E 1404

E 1422

Adipat de diamidon acetilat

A se vedea E 1404

E 1440

Amidon hidroxipropilic

Nu se cunosc efecte adverse

E 1442

Fosfat de diamidon hidroxipropilic

Nu se cunosc efecte adverse

E 1450

Octenil succinat de amidon sodic

A se vedea E 1404

E 1451

Amidon oxidat acetilat

Nu se cunosc efecte adverse

E 1505

Citrate de trietil

Se foloseste la albusul deshidratat

E 1518

Triacetate de gliceril (triacetina)

Se foloseste la fabricarea gumei de mestecat



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1692
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site