Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Notiuni de etiopatogenie si clinice in boala ulceroasa

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Determinarea prezentei de Salmonella
ADITIVII ALIMENTARI SI CONTAMINANTII NUTRITIONALI
REGIMUL ALIMENTAR IN OBEZITATE (1)
REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE DE STOMAC
INDUSTRIE ALIMENTARA – maistri instructori CONCURSUL NATIONAL
CALITATEA LAPTELUI DE CONSUM
Regimul alimentar in hepatitele cronice
Dieta in rezectia gastrica (la externarea din spital)
Comportamentul alimentar
DEFECTELE LAPTELUI

Notiuni de etiopatogenie si clinice in boala ulceroasa

Boala ulceroasa este o afectiune      caracterizata prin aparitia de eroziuni de dimensiuni limitate ce intereseaza in mod variabil-dinspre interior spre exterior- structura peretilor gastrici si/sau duodenali (2).




Constituirea leziunilor ulceroase este un fenomen complex, care implica pe de o parte scaderea capacitatii de aparare a mucoasei gastro-duodenale, iar pe de alta parte cresterea ponderii factorilor de agresiune asupra acesteia (hiperaciditatea gastrica, hipersecretie pepsinica-enzima cu proprietati proteolitice-medicamentele antiinflamatorii, refluxul duodeno-gastric care, prin acizii biliari, dizolva grasimile din structura peretilor celulari, permitand astfel secretiei acide a stomacului si enzimelor proteolitice sa digere mucoasa gastrica).

In ultimul timp, in patogenia ulcerului gastric si duodenal este din ce in ce mai mult implicata infectia bacteriana cu Helicobacter pylori. Se estimeaza ca aproximativ 58-81% din bolnavii cu ulcer gastric si 72- 93% din cei cu ulcer duodenal sunt infectati cu Helicobacter pylori. Acest lucru a deschis noi perspective terapeutice, ajungandu-se ca boala ulceroasa sa fie tratata in afara medicatiei antisecretorii cu antibiotice (de exemplu: ”Omeprazol” + ”Amoxicilina” + ”Clarithromycin” + ”Omeprazol”+”Amoxicilina”+”Metronidazol”, etc). Terapia antiinfectioasa nu este folosita la cazurile cu Helicobacter pylori negativ, la cei cu sindrom Zollinger-Ellison sau la bolnavii la care ulcerul gastric apare secundar cirozei hepatice, bronhopneumoniei cornice obstructive. (1)

Aparitia leziunilor ulceroase este insotita de manifestari clinice de gravitate variabila, a caror evolutie este recidivanta. Boala evolueaza

in pusee acute, intre care se instaleaza perioade de acalmie. Cu timpul, in absenta unei conduite terapeutice adecvate, apar complicatii care pot pune adesea in pericol viata pacientului.

Boala ulceroasa este foarte raspandita in tarile occidentale, fiind mai frecventa in zonele aflate in dezvoltare rapida, unde cumulul factorilor de stres (initiaza si agraveaza leziunile ulceroase) este cel mai mare. Fenomenul este universal valabil, existand zone ca Hong Kong, unde frecventa maladiei atinge 21% (in Europa de Vest si America de Nord numarul celor atinsi de maladie ajunge la 12-24%). In schimb, in localitatile in care fazele de urbanizare si industrializare rapida au fost depasite, se constata o reducere evidenta a numarului de cazuri inregistrate.( 1,5)

Ulcerul gastric si duodenal nu apare cu aceeasi frecventa in randul populatiei, lezarea duodenala fiind de 4-5 ori mai des intalnita. Exceptie face Japonia, unde predomina forma gastrica. De asemenea, ulcerul duodenal intereseaza mai ales sexul masculin, iar complicatiile maladiei sunt proportional mai frecvente. Instalarea manifestarilor bolii este mai rapida la femei decat la barbati.

In general, debutul suferintei ulceroase este insidios. Cel mai adesea se remarca prezenta unei senzatii de presiune, de balonare sau de jena in jumatatea superioara si mijlocie a abdomenului. Tot la acest nivel se pot constata senzatii de arsura care survin dupa mese sau in cursul noptii. Bolnavii prezinta greturi la debutul manifestarilor clinice. Tulburarile mentionate se instaleaza mai ales dupa stari de incordare psihica prelungita, excese alimentare, abuz de bauturi alcoolice sau tabagism exagerat ( 5).

Manifestarea principala a maladiei ulceroase este reprezentata de durere. Ea este resimtita sub forma unor crampe insotite sau nu de senzatie de arsura a abdomenului superior (epigastru) sau de senzatia de foame dureroasa. Uneori ea are caracterul unei distensii dureroase, a unei tensiuni sau a unei simple apasari in regiunea epigastrica. Intensitatea ei este variabila de la un bolnav la altul, fiind determinata de mai multi factori: dimensiunile si sediul ulcerului, gradul de sensibilitate a bolnavului, cointeresarea mai multor straturi din structura peretelui digestiv, etc.



Uneori ulcerele pot evolua fara durere, daca nu sunt profunde.

Ulcerele mari, cu caracter penetrant, evolueaza aproape intotdeauna cu durere de intensitate mare, care nu cedeaza la medicatia conventionala. La bolnavii cu sensibilitate dureroasa asemanatoare, leziunile de aceeasi dimensiune si profunzime dezvolta o durere mai intensa daca sunt localizate spre extremitatile stomacului fata de cele situate la nivelul corpului acestuia. In general, ulcerul gastric necomplicat este mai putin dureros decat cel duodenal. Cu cat profunzimea ulcerului este mai mare, cu atat intensitatea fenomenelor algice este mai puternica.

Cand au fost afectate      toate straturile peretelui gastric sau duodenal, durerea devine constanta, continua, permanenta. In majoritatea cazurilor durerea este localizata in etajul abdominal superior. Instalarea sa se face cu o anumita ritmicitate legata de umplerea si golirea stomacului. Puseul dureros survine mai ales primavara si toamna, iar perioada de acalmie vara si iarna. Unii bolnavi au mai multe perioade de activitate peptica intr-un an, altii numai o data la 1-5 ani. In general, durata perioadei dureroase este de 2 saptamani. Cand fenomenele dureroase depasesc 6-8 saptamani, desi s-a aplicat un tratament adecvat, se considera ca leziunile au capatat un caracter perforant. Dupa depasirea primului episod acut, maladia recidiveaza la jumatate din subiecti in primii trei ani de la debut.

In cazul evolutiei nefavorabile (tratament nerespectat, incalcarea prescriptiilor dietetice, severitatea leziunii si rapiditatea instalarii ei etc.) apar complicatiile bolii ulceroase (5). Acestea sunt hemoragia digestiva superioara (produsa prin erodarea unui vas din zona ulcerului), perforatia acuta cu peritonita generalizata sau localizata (poate duce ca si prima complicatie, dar intr-o proportie mai mare, la moartea bolnavului), penetratia (reprezinta traversarea relativa lenta a peretelui gastric sau duodenal de catre leziunile ulceroase), stenoza pilorica (consta in reducerea calibrului canalului piloric-creeaza comunicarea intre stomac si duoden-prin procese de fibroza cicatriceale repetate, ca urmare a recidivarii ulcerului la acest nivel sau in imediata vecinatate), malignizarea (se intalneste in cazul ulcerului gastric recidivant) si prin periviscerita (complicatie a bolii ulceroase instalata prin repetarea frecventa a puseelor evolutive si caracterizata prin leziuni care strabat cea mai mare parte din grosimea peretelui digestiv).

Dat fiind numarul mare de ulcerosi deja existenti, cat si aparitia altora noi, boala creeaza, prin incapacitatea temporara de munca pe care o genereaza, cit si prin tratamentul pe care il presupune, costuri sociale deosebit de importante.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 619
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site