Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Vitamine, saruri minerale si oligoelemente

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ZILNIC SUNTEM OTRAVITI SI NIMENI NU NE APARA
Ceai verde. (Camellia sinensis)
Dietoterapia stomacului operat
PROTECTIA CONSUMATORILOR IMPOTRIVA PRACTICILOR ABUZIVE
Élelmiszereink energiatartalma
Regimul alimentar in cirozele hepatice
Cate ceva despre banane
APRECIEREA STARII DE NUTRITIE
Amelioratori - Rolul amelioratorilor si utilizarile lor - Dezvoltarea glutenului
Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala ( HTA)

Vitamine, saruri minerale si oligoelemente

Alimentatia moderna se caracterizeaza prin carenta in nutrimente esentiale, adica vitamine, saruri minerale si nutrimente. Ele n-au disparut numai din cauza tehnicilor de rafinare, ci si din cauza majoritatii proceselor industriale, indiferent daca este vorba despre procesele de productie sau de conservare, care tind sa le reduca prezenta considerabil, fara sa mai punem la socoteala efectul uneori nociv al modurilor de preparare.




De-a lungul timpului, am aflat aproape toate consecintele absentei totale a vitaminelor. In fiecare zi se observa efectele negative ale insuficientei lor. Printre aceste efecte se numara oboseala, dar si dificultatea de a slabi.

Vitaminele

Cuvantul vitamina evoca, in mod obligatoriu, vitalitatea, deci viata. Trebuie stiut ca nici o reactie chimica a organismului nostru n-ar putea avea loc fara vitamine: ele intervin in functionarea sutelor de enzime care joaca un rol de catalizator al reactiilor biochimice din celulele corpului nostru.

In tarile occidentale, cele ale abundentei alimentare, in mod logic n-ar trebui sa lipseasca niciodata vitaminele. Or, asta este ceea ce se intampla in mod curent cu o buna parte a populatiei.

Lasandu-i de-o parte pe adeptii regimurilor hipocalorice, care nu pot gasi in alimentatia lor restrictiva continutul nutritional de care au nevoie, totusi, si restul populatiei este lipsita de vitamine din cauza proastelor obiceiuri alimentare. Toata lumea stie ca in fructe si in alimentele bogate in fibre exista o concentratie mare de vitamine. Or, conform statisticilor profesorului Cloarec, 37% din francezi nu mananca niciodata fructe, iar

32% nu mananca niciodata legume proaspete. Mai stim si ca in alte tari (anglo-saxone mai ales) consumul de fructe si legume este si mai redus. Situatia este cu atat mai critica, cu cat aceiasi indivizi prefera sa includa in alimentatia lor produsele rafinate din care, prin definitie, s-au scos vitaminele: faina alba, orezul alb

Vitaminele sunt, totusi, indispensabile functionarii organismului nos­tru, in care actioneaza in cantitati infinitezimale. Cum organismul nu este capabil sa le sintetizeze, adica sa le fabrice singur, trebuie luate din alimentatia zilnica.

Se disting doua categorii:

vitaminele solubile in apa (sau hidrosolubile), care nu se stocheaza
in organism. Acestea sunt vitaminele B, C si PP (B3) care se pierd de cele mai multe ori in apa de fierbere care nu este recuperata pentru supa, ca altadata;

vitaminele solubile in grasimi (liposolubile), care se stocheaza. Printre ele se afla vitaminele A, D, E si K.

Saracirea vitaminica

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, transformarile sociologice care au avut loc in tarile occidentale si cresterea populatiei s-au tradus prin doua fenomene: urbanizarea si desertificarea campurilor.

Pe langa necesitatea de a produce mai mult, a fost nevoie sa se produca diversificat, caci pentru prima data in istoria umanitatii locurile de consum si locurile de productie erau diferite. Asa s-a facut ca, pentru a creste randamentul, agricultura s-a dezvoltat in mod intensiv, folosind ingrasaminte chimice, dar si pesticide, insecticide, erbicide si fungicide.

Pentru a castiga timpul pierdut cu transportul produselor la locurile de consum, au fost elaborate noi tehnici de conservare si asa se explica generalizarea folosirii aditivilor si a conservantilor chimici. in totalitate, aceste masuri au dus la saracirea treptata a solurilor, incarcand in acelasi timp produsele de cultura cu substante chimice nedorite.

Din aceasta cauza fructele, legumele si cerealele sunt considerabil saracite de vitamine, oligoelemente si saruri minerale. Acesta este motivul pentru care cantitatea de vitamine A, Bl, B2, B3 si C a scazut mai mult de 30% in unele legume, in functie de culturi.

Vitamina E, de exemplu, aproape a disparut din salata, mazare, mere si patrunjel, la fel cum nu mai exista vitamina PP in capsune. De la o productie la alta de spanac, la 100 g de produs s-a gasit un continut total de vitamine intre 3 si 150 mg.

Moda painii albe din secolul trecut a incurajat descoperirea a noi
procedee de rafinare a fainii. In 1875, inventarea morii cu cilindru anunta
moartea nutritionala a painii. Prin rafinare sistematica si industriala, painea avea sa fie lipsita de majoritatea substantelor ei nutritionale: fibre, proteine, acizi grasi esentiali, vitamine, saruri minerale si oligoelemente.     

Golit de toate componentele vitale printr-o separare perseverenta, bobul de grau nu mai este decat amidon aproape pur, al carui potential este doar energetic.

In schimb, cantitatea de vitamine a unor alimente poate fi crescuta, punand semintele la germinat. Dar aceasta practica nu a fost adoptata decat de grupuri inca foarte izolate, care au mare grija de sanatatea lor, cum sunt, de exemplu, adeptii culturilor biologice.

Alterarea vitaminelor prin preparare

Depozitarea prea indelungata, oxidarea la aer sau prepararea pot atrage dupa ele o mare pierdere de vitamina C din fructe si legume. La preparare pierderile cele mai mari au loc in timpul unei fierberi prea indelungate.

O preparare de scurta durata la temperatura joasa presupune o pierdere mai mica. Din acest motiv, nu este indicata fierberea inabusita a unei mancari care sta pe foc ore intregi.

Lipsa de vitamine din cauza alimentatiei insuficiente

Daca ratia alimentara este insuficienta, ceea ce se intampla obligatoriu in regimurile hipocalorice, apare un deficit de vitamine.

Regim hipocaloric (1500 calorii)

VTTAMINE

PROCENTAJ AL APORTULUI

RECOMANDAT OBTINUT

A

E

Bi

B2

B6

C

PP

B5

B9

Cum se evita pierderea vitaminelor?

Folositi produse foarte proaspete in locul alimentelor care au fost
depozitate cateva zile.

Daca este posibil, cumparati in fiecare zi legumele de la piata, de la
un producator local.

Folositi cat mai putina apa cu putinta la preparare (spalare,
inmuiere).

Preferati fructele si legumele crude (in afara cazurilor de intoleranta
digestiva).

Curatati cat mai putin din coaja si nu le dati prin razatoare decat
la nevoie.

Evitati prepararea prelungita la temperatura inalta. Gatiti produsele la temperatura scazuta si, mai ales, la abur slab (in special pentru legume).

Evitati sa tineti multa vreme mancarea la incalzit.

Pastrati apa de fierbere ca sa faceti o supa, contine vitamine
hidrosolubile.

Evitati resturile de mancare care zac in frigider si vor fi reincalzite.



Reduceti cantitatile, dar alegeti calitatea, preferand de exemplu
produsele de cultura biologice; costurile sunt aproape aceleasi.

Fripturile si gratarele pastreaza mai mult vitaminele.

Produsele congelate sunt mai bogate in vitamine decat conservele.

Nu expuneti laptele la lumina.

VITAMINA

SURSE

SEMNE DE CARENTA

A

(retinol)

Ficat, galbenus, lapte, unt, morcovi, spanac, rosii, caise

Tulburari de vedere nocturna Sensibilitate la reverberatie Uscaciune a pielii Intoleranta cutanata la soare Sensibilitate la infectii ORL

Provitamina A

(betacaroten)

Morcovi, creson, spanac, mango, pepene galben, caise, broccoli, piersici, unt

D

(calciferol)

Ficat, ton, sardine, galbenus, ciuperci, unt, branza Soare

Copil: rahitism Persoane in varsta: osteomaladie + osteoporoza = demineralizare osoasa

E

(tocofenol)

Ulei, alune, migdale, cereale complete, lapte, unt, oua, ciocolata neagra, paine completa

Oboseala musculara Riscuri de accidente cardiovasculare imbatranire cutanata

K

(menadiona)

Fabricata de bacteriile din colon Ficat, varza, spanac, oua, broccoli, carne, conopida

Accidente hemoragice

Bl

(tiamina)

Drojdie uscata, germeni de grau, porc, maruntaie, peste, cereale complete, paine completa

Oboseala, iritabilitate Tulburari de memorie Lipsa de apetit, depresie, slabiciune musculara

B2

(riboflavina)

Drojdie uscata, ficat, rinichi, branza, migdale, oua, peste, lapte, cacao

Dermita seboreica Acnee rozacee Fotofobie Par fragil si lipsit de stralucire Leziuni: buze, limba ulcerata

PP

(numita si vitamina B3 niacina sau acid nicotinic)

Drojdie uscata, tarate de grau, ficat, carne, rinichi, peste, paine completa, curmale, legume uscate, flora intestinala

Oboseala Insomnie Anorexie Stare depresiva Leziuni ale pielii (alergie la soare) si ale mucoaselor

VITAMINA

SURSE

SEMNE DE CARENTA

B5

(acid pantotenic)

Drojdie uscata, ficat, rinichi, oua, carne, ciuperci, cereale, leguminoase

Oboseala, dureri de cap Greata, varsaturi Tulburari de comportament Hipotensiune ortostatica Caderea parului

B6

(piridoxina)

Drojdie uscata, germeni de grau, soia, ficat, rinichi, carne, peste, orez complet, avocado, legume uscate, paine completa

Oboseala, stare depresiva Iritabilitate, ameteli Greata Leziuni ale pielii Dorinta de dulciuri Dureri de cap produse de glutamate

B8




(vitamina H sau biotina)

Flora intestinala, drojdie uscata, ficat, rinichi, ciocolata, oua, ciuperci, pui, conopida, leguminoase, carne, paine completa

Oboseala, lipsa de apetit Greata, oboseala musculara Piele grasa Caderea parului Insomnie, depresie Tulburari neurologice

B9

(acid folie)

Drojdie uscata, ficat, soia, spanac, creson, legume verzi, legume uscate, paine completa, branza, lapte, germeni de grau

Oboseala Tulburari de memorie Insomnie, stare depresiva Confuzie mintala (batrani) Cicatrizare intarziata Tulburari neurologice

B12

(ciano-cobalamina)

Ficat, rinichi, stridii, heringi, peste, carne, oua

Oboseala, iritabilitate Paloare, anemie, lipsa de apetit Tulburari ale somnului Dureri neuromusculare Tulburari de memorie Depresie

C

(acid ascorbic)

Bace de maces, coacaze negre, patrunjel, kiwi, broccoli, legume proaspete, fructe (citrice), ficat, rinichi

Oboseala, somnolenta Lipsa de apetit Dureri musculare Rezistenta scazuta la infectii Sufocare rapida la efort

Sarurile minerale si oligoelementele

In organismul uman au loc in permanenta numeroase reactii chimice. Aceste reactii n-ar putea avea loc fara prezenta sarurilor minerale si a oligoelementelor care actioneaza indirect, prin intermediul enzimelor.

De exemplu, impulsurile nervoase nu ar putea fi transmise fara sodiu si potasiu. N-ar exista activitate musculara fara calciu si nici hormoni tiroidieni fara iod. in acelasi fel, n-ar exista oxigenarea sangelui in absenta fierului, nici asimilarea corecta a glucozei fara crom.

Printre micronutrimente se disting:

- sarurile minerale, cum sunt calciul, fosforul, potasiul, sodiul, sulful, magneziul;

- oligoelementele cum sunt cromul, cobaltul, zincul, cuprul, seleniu etc, care actioneaza in cantitate infinitezimala.

Lipsa de saruri minerale si de oligoelemente poate reprezenta un factor perturbator. Se stie ca un deficit de magneziu favorizeaza hiperglicemia si ca un deficit de nichel, crom si zinc determina insulino-rezistenta sa capete caracter permanent.

Suplimentarea este o solutie buna?

Unii ar putea crede ca un deficit de micronutrimente, legat de proastele obiceiuri alimentare, ar putea fi usor acoperit printr-o suplimentare sub forma de comprimate sau de injectii. insa, trebuie stiut ca aceste produse de sinteza, chiar daca pot ajuta in caz de carenta grava, nu sunt bine absorbite la nivelul intestinului.

Este, deci, preferabil sa se obtina cantitatile de saruri minerale si oligoelemente de care are nevoie organismul printr-o alimentatie normala si variata. Din acest motiv trebuie incurajat consumul de fructe, legume, cruditati, leguminoase si cereale brute.

Singura suplimentare care poate fi incurajata este cea care consta in consumul zilnic de drojdie de bere si germeni de porumb, doua produse naturale care contin nutrimente de care alimentatia noastra moderna este lipsita.

In plus, drojdia de bere este bogata in crom, ceea ce contribuie la imbunatatirea tolerantei la glucoza, atragand dupa sine o scadere a glicemiei si insulinemiei. Este, deci, indirect un ajutor pentru slabit!

PENTRU 100 g

DROJDIE DE BERE USCATA

GERMENI DE GRAU

Apa Protide Glucide Lipide Fibre

6g

42g

19 g

2g

22 g

11g

26 g

34 g

10 g

17 g

Potasiu Magneziu Fosfor CaldwBtS**-. ,i-Fier

1 800 mg 230 mg 1 1700 mg 100 mg 18 mg

850 mg

260 mg

1100 mg

70 mg

9 mg

Betacaroten Vitamina Bi Vitamina B2 Vitamina B5 Vitamina B6 Vitamina B12 Acid folie Vitamina PP Vitamina E

0,01 mg 10 mg

5 mg

12 mg

4 mg 0,01 mg 4 mg

46 mg Omg

Omg

2 mg

0,7 mg

1,7 mg

3 mg

Omg

430 mg

4,5 mg

21 mg

S-ar putea pune 1 lingurita de drojdie de bere uscata sau de germeni de grau, alternativ, o data la doua zile, in produsul lactat de la micul dejun.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1185
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site