Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Batranetea ca etapa de varsta

Asistenta sociala



+ Font mai mare | - Font mai mic



Batranetea ca etapa de varsta




Ca etapa distincta de varsta, batranetea reprezinta o "perioada de profunda degradare si involutie a principalelor functii ale organismului uman" (Radulescu, 1994,      p. 123-124). Vom incerca sa descriem acest ciclu de viata surprinzand principalele modificari biologice, psihice si sociale pe care le presupune procesul de imbatranire. Este necesar sa cunoastem toate aceste modificari deoarece ele impun un anumit specific in dialogul cu persoana varstnica.

Dincolo de toate aceste schimbari care apar odata cu imbatranirea, consider necesar sa prezint tipologiile care exista in literatura de specialitate privitor la nevoile specifice ale persoanelor varstnice. Spre finalul acestei parti doresc sa analizez problemele sociale cu care se confrunta varstnicii si sa evidentiez stereotipurile care sunt vehiculate de catre societate referitor la acestia.

Batranetea nu reprezinta o etapa omogena de viata, ci un ciclu care se manifesta diferentiat de la o persoana la alta. Aceasta ultima perioada a vietii include mult mai multi ani decat oricare dintre perioadele de dezvoltare umana. Perceptia si atitudinea fata de persoanele in varsta a pendulat de-a lungul timpului si in diferite spatii geografice intre respect, veneratie (uneori pana la divinizare) si ignorare, marginalizare, ironizare.

Trecerea la "varsta a treia" presupune o serie de modificari in plan social, psihologic si biologic, modificari care supun individul la un anumit stres. Pentru ca el sa reuseasca sa se adapteze la schimbarile si pierderile experimentate in aceasta perioada a vietii trebuie sa accepte anumite lucruri. Aici intervine rolul asistentului social care ii va facilita adaptarea.

Imbatranirea psihologica (cea fireasca de varsta) are un caracter diferential (exista diferente semnificative la o persoana la alta si de la o functie la alta la aceeasi persoana), este polideterminata (depinde de particularitatile genetice, somatice, morale sau sociale ale persoanei varstnice) si presupune deficiente care au un caracter relativ (evolutie neliniara, bazata pe imbunatatirile compensatorii).

Persoanele varstnice sufera o serie de modificari si in ceea ce priveste rolurile lor. Ele se dezangajeaza treptat din rolurile sociale active si adopta alte roluri pasive (de dependenta) sau compensatorii precum cele de vaduv, bunic, pensionar, voluntar. Inaintarea in varsta presupune mai degraba pierderea unor roluri, decat achizitionarea unora noi (de exemplu, rolul de sot, rolul de persoana activa), presupune pierderea consistentei rolurilor (de exemplu, rolul de parinte isi pierde din continut).

Retragerea din activitatea profesionala reprezinta o schimbare majora de statut si rol in viata unei persoane, iar sosirea acestui moment poate constitui un factor major de stres ce determina tulburari de adaptare. Semnificatia retragerii din activitate si adaptarea la noua situatie depind de atitudinea fata de munca, starea de sanatate, situatia financiara, relatiile cu cei apropiati. Pensionarea poate constitui o etapa de criza sau o perioada de "schimbare planificata" (dezvoltarea sau continuitatea unor interese si anticiparea unor noi roluri disponibile in familie si comunitate). Tulburarile determinate de pensionare si apoi chiar "moartea sociala" a individului afecteaza mai degraba barbatii deoarece acestia sunt mai total angajati in activitatea profesionala in timpul vietii active decat femeile (acestea sunt angajate in paralel in activitati casnice, in care se pot transfera total dupa pensionare). In mediul urban oamenii tind sa suporte mai greu momentul pensionarii decat cei din rural deoarece in perioada adulta s-au dedicat exclusiv activitatii profesionale (in rural incetarea activitatii nu se realizeaza niciodata brusc si complet

Pentru ca experienta pensionarii sa aiba efecte negative cat mai reduse este necesar ca asistentul social sa intervina preventiv prin pregatirea psihica a varstnicului pentru acceptarea ideii de pensionare si diminuarea halo-urilor negative ale pierderii slujbei. De asemenea, varstnicii pot fi ajutati sa isi completeze agenda saptamanala cu alte genuri de activitati: implicarea in asociatia pensionarilor, organizarea unor colecte sau tombole, participarea la programele unor cluburi, implicarea in activitati de voluntariat etc.. Cei recent pensionati pot fi indrumati sa-si aduca contributia la solutionarea unor probleme sociale avand in vedere experienta acumulata si perspectiva dobandita. "Batranii tineri" (60-75 ani) pot fi utili asistentilor sociali in demararea unor proiecte pentru comunitate sau in ingrijirea "batranilor-batrani"(peste 75 ani) (voluntariat). In concluzie, este necesar ca asistentul social sa orienteze varstnicii spre activitati prin care sa se valideze utilitatea lor. La varsta senectutii relatiile cu cei apropiati (sot/sotie, copii, nepoti, frati, surori, prieteni) prezinta anumite particularitati si cresc in importanta deoarece schimbarile care apar in ceea ce priveste starea de sanatate, nivelul economic si rolurile sociale solicita resursele fizice si psihologice ale persoanei si duc la cresterea vulnerabilitatii sale.

Excluziunea sociala (saracia) reprezinta una dintre problemele cu care se confrunta o buna parte dintre persoanele varstnice datorita faptului ca nu dispun de resurse suficiente pentru a participa activ la viata publica, sociala si culturala, pentru a putea decide asupra propriei vieti si nu dispun de serviciile de sanatate si sociale, de ingrijirile necesare in functie de nevoile individuale (scaderea nivelului de trai, lipsa de resurse financiare, alimentatia deficienta, conditiile proaste de locuit, lipsa accesului la conditii de igiena elementara etc.). Chiar daca statisticile arata o incidenta relativ mica a saraciei in randul varstnicilor (raportat la alte categorii sociale: someri, tarani, liber profesionisti), pensionarii reprezinta un procent semnificativ in randul saracilor datorita ponderii lor mari in totalul populatiei, fapt care ii face mai vizibili in comparatie cu alte grupuri cu risc de saracie sensibil mai ridicat (riscul de saracie al pensionarului este de trei ori mai ridicat decat cel al unui angajat). Dependenta varstnicului, alterarea conditiilor sociale si economice, poate conduce la marginalizare si excludere sociala, la nerespectarea drepturilor fundamentale si specifice ale acestuia, la abuzuri si chiar violenta (abuzul fizic, abuzul prin abandon, abuzul financiar). Generalizarea tendintelor de abuz asupra varstnicilor ne sugereaza o degradare a solidaritatii familiale si a solidaritatii intre generatii. Dincolo de anumite cauze fizice (deficiente de vedere, de auz, de vorbire) izolarea sociala poate fi cauzata si intensificata prin decesul persoanelor apropiate.

Problemele sociale (pensionarea, izolarea), cele economice (scaderea veniturilor, saracia), cele morale (nerespectarea drepturilor sale legitime) agraveaza problemele de sanatate ale varstnicului, fapt care impune sarcini deosebite atat serviciilor de sanatate, cat si celor de asistenta sociala. Pe de alta parte, abandonul grijii fata de propria sanatate, stilurile nesanatoase de viata, deficitul de acces la serviciile medicale, deficitul serviciilor de preventie si tratament ambulatoriu contribuie la situatia critica a starii de sanatate a multor varstnici.

Datorita faptului ca situatia sociala si medicala a batranilor se deterioreaza treptat din cauza reducerii veniturilor odata cu pensionarea, politicile sociale din domeniu vizeaza in special protejarea venitului, perfectionarea calitatii ingrijirii medicale, sprijinirea persoanelor in varsta pentru a duce o viata demna si independenta in mediul propriu, largirea posibilitatilor de integrare a varstnicilor in viata comunitatii si ameliorarea capacitatii serviciilor publice de a face fata nevoilor in continua schimbare.

Modificarile majore in structura populatiei Romaniei pe grupe mari de varste necesita schimbari structurale la nivel economic, de infrastructura, de ingrijire a sanatatii si de asistenta sociala specifica persoanelor varstnice deoarece acestea ridica o serie de probleme:

a) deteriorarea constanta a raportului dintre cei care contribuie la bugetul public si la fondurile sociale si cei care beneficiaza de aceste fonduri (cresterea presiunii pensionarilor asupra populatiei ocupate);

b) sistemul actual de pensii, caracterizat printr-o rata mare de dependenta (1,35 pensionari pentru un salariat), de fenomene negative precum pensionarile anticipate si scaderea varstei medii reale de pensionare, lipsit de pilonii II si III (pensii ocupationale si pensii administrate privat), nu mai poate sustine corespunzator populatia varstnica;

c) sistemul actual de sanatate nu este pregatit pentru a face fata problemelor complexe pe care le implica fenomenul de imbatranire a populatiei; nu exista programe sau servicii de sanatate si sociale adaptate nevoilor specifice populatiei varstnice, mai ales in mediul rural (sporirea cheltuielilor de sanatate pentru aceasta categorie de persoane);

d) o proportie remarcabila de persoane varstnice are nevoie de servicii sociale care, ori nu exista, ori sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ (asistenta sociala). Serviciile de asistenta sociala si medicala ar trebui sa se concentreze pe refacerea si dezvoltarea capacitatilor persoanelor varstnice (inclusiv a celor care s-au izolat progresiv) de a intelege natura problemelor cu care se confrunta, de a identifica solutii constructive si de a-si dezvolta abilitati individuale si colective de a rezolva aceste probleme. Este necesar sa promovam o responsabilitate mixta, atat din partea familiei, cat si din partea sistemului public de protectie sociala; ambele sisteme de sprijin trebuie sustinute si dezvoltate deoarece complementaritatea lor se modifica in timp si in functie de situatia social-economica.

Dupa cum se poate observa, unele probleme sociale sunt rezultatul organizarii societatii prezente (reducerea potentialului de ingrijire a persoanelor varstnice de catre familie fie din pricina numarului redus de membri sau a distantei dintre acestia, fie din cauza faptului ca femeile s-au implicat tot mai mult pe piata muncii; tot mai multi varstnici ajung sa traiasca singuri si sa depinda de surse non-familiale de venit) sau se datoreaza deficitelor de politica sociala (nu sunt dezvoltate serviciile de asistenta sociala specifice). In dezvoltarea si furnizarea de servicii adresate "varstei a treia" este necesar sa tinem cont de faptul ca, desi setul de nevoi este acelasi, modul de satisfacere a acestora difera de la o persoana la alta pentru ca fiecare individ este unic in felul sau si nu trebuie tratat prin prisma stereotipurilor existente.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2667
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved