Fumatul - Statistici despre fumat

Fumatul a starnit dintotdeauna controverse medicale si morale, a fost pe rand marca de distinctie si de boala. Fumatorul rafinat din reclamele tv ale deceniului trecut a fost estompat tot mai mult de mediatizarea riscurilor fumatului, pana la sentinta capitala "cancer pulmonar".
In tara noastra, mai mult de o treime din populatie este reprezentata de adepti ai acestui viciu letal. Motivele care ii conving pe romani sa fumeze sunt presiunea anturajului, influenta reclamelor (care-i infatiseaza pe fumatori ca fiind niste persoane rafinate, sexi, mature, cu impact social puternic), curiozitatea, exemplul altor membri ai familiei etc.

Statistici despre fumat

Programul European de Studiu pentru Alcool si Droguri (ESPAD) din 2004, condus de Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sanatate si The County Departments for Health Promotion and Health Education, a evidentiat:

64% dintre persoanele cu varsta sub 16 ani fumeaza, inregistrandu-se o crestere de 11% fata de studiul din 1999, simultan cu scaderea varstei de debut a fumatului;

 32% dintre elevi au fumat prima tigara inainte de varsta de 14 ani;

doar 13% dintre subiecti cred ca fumatul ocazional este daunator, dar peste 75% stiu ca fumatul a 1-2 pachete pe zi conduce la riscuri pentru sanatate;

72% din populatia cu varsta cuprinsa intre 14 si 60 de ani a afirmat ca au receptat reclame la tigari.

Un sondaj efectuat in anul 1999 in randul cadrelor medicale ("Tabagismul, consecinte si tratament" de conf. dr. Florin Mihaltan de la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta") a relevat:

% dintre medici erau fumatori;

% dintre medicii specialisti fumau;

60,5% dintre barbatii si 40% dintre femeile pneumolog erau fumatori;

 27% dintre medicii de familie (40% dintre barbati, 19% dintre femei) fumau;

21,9% dintre farmacisti fumau, 10,7% au renuntat la fumat si 8,9% erau fumatori pasivi.

Istoricul tutunului
Tutunul este originar din Mexic, unde in secolul al VI-lea era folosit pentru anumite ritualuri religioase. Indienii numeau planta "tobacco" si o foloseau la diferite ritualuri magice, fumand-o in pipe special confectionate. A fost introdus in Europa de spanioli si s-a raspandit rapid, incepand cu Franta (1560). In anul 1735, botanistul suedez Linne denumea tutunul "Nicotian Tabacum", denumire care vine de la cel care l-a raspandit in Europa, Jean Nicot. In Europa, obiceiul de a fuma a inceput dupa cel de-al doilea razboi mondial, cunoscand insa o raspandire rapida in intreaga lume. Insa, date din ce in ce mai numeroase au inceput sa dovedeasca asocierea fumatului cu multiple afectiuni, din care majoritatea afecteaza plamanii.
Compozitia tutunului
Tutunul este reprezentat de frunzele speciilor N. tabacum si N. rustica, ce apartin genului Nicotiana, din familia plantelor Solanacee, care cuprinde peste 100 de specii si subspecii. Acestea contin o substanta alcaloida, nicotina, care, odata patrunsa in organismul uman, produce efecte de dependenta farmacologica si psihologica, intretinand si perpetuand obiceiul fumatului.
Multa vreme s-a crezut ca nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului, deoarece este o otrava foarte puternica, o doza de 60 mg fiind suficienta pentru a omori un om. Aceasta este inhalata la nivel pulmonar si apoi este preluata de fluxul sangvin arterial si  transportata catre creier intr-un interval de 10 secunde. La acest nivel, nicotina se leaga de receptorii colinergici centrali dupa numai 7 secunde si activeaza caile neuro-umorale, ducand la eliberarea de hormoni si neurotransmitatori. Acest proces determina cresterea fortei de contractie si a frecventei cardiace, blocarea transmiterii durerii, reactie corticala de trezire si cresterea vigilentei, relaxare etc. In acest mod se explica efectele euforice si instalarea dependentei de nicotina. Reducerea concentratiei plasmatice a nicotinei imediat dupa intreruperea fumatului sta la baza manifestarilor de sevraj care apar: cefalee, iritabilitate, greata, labilitate emotionala.
Monoxidul de carbon, nicotina si gudroanele sunt agentii toxici majori ai fumului de tigara. Cancerul cailor respiratorii la fumatori este precipitat adesea de compusii cu efect toxic asupra cililor din mucoasele respiratorii, cum sunt formaldehida, dioxidul de sulf, acroleina si hidrogen cianidul. Gudroanele din fumul de tigara exercita puternice efecte mutagene asupra AND-ului din nucleii celulelor tractului respirator, favorizand malignizarea acestora. Dintre cele peste 43 de substante cancerigene, cele mai de temut sunt benzopirenul, N-nitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice, etilen-oxidul, arseniul, poloniul, cadmiul, cromul etc. In plus, in timpul cultivarii plantei, se foloseste o serie intreaga de pesticide, care apoi sunt inhalate, potentand efectul toxic si mutagen.
In timpul macerarii, tutunul este tratat cu agenti de aromatizare (mentol, cacao, ciocolata, scortisoara, cuisoare, vanilie, miere, uleiuri aromatice de ienupar sau trifoi si extrase organice de plante), in scopul de a-i conferi calitati olfactive si gustative cat mai dezirabile, ignorandu-se faptul ca, prin ardere, multi dintre acestia genereaza compusi secundari foarte toxici.

Efectele pulmonare
Afectiunile cele mai frecvente pentru care este incriminat fumatul sunt cele pulmonare, reactiile acute manifestandu-se prin iritatia si inflamatia mucoasei bronsice cu aparitia unei expectoratii excesive, tuse si dezvoltarea edemelor bronsice. Cand compusii toxici patrund in bronhiile pulmonare, este posibila aparitia edemului pulmonar. Reactiile tabagice cronice reprezentate de bronhopneumopatia cronica obstructiva se manifesta prin bronsita, emfizem pulmonar si fibroza. Cancerul pulmonar este de asemenea de cele mai multe ori o consecinta directa a fumatului.
Se estimeaza ca incidenta actuala a cancerului pulmonar este de 1,5 milioane la nivel mondial, din care prin simpla suprimare a fumatului ar putea fi evitate 90%. In tara noastra, acest tip de cancer ocupa primul loc, atat la incidenta, cat si la mortalitate. Principalul factor care se coreleaza cu aparitia cancerului este durata fumatului, riscul fiind cu  atat mai mare cu cat o persoana incepe sa fumeze la o varsta mai frageda. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar este de 30 de ori mai mare pentru un fumator care a consumat 2 pachete de tigari zilnic, timp de 30 de ani, fata de un nefumator.
Afectiuni ale cavitatii bucale, faringelui si laringelui
Cancerele orofaringene, esofagiene si laringiene sunt de asemenea asociate cu fumatul, riscul fiind direct proportional cu numarul de tigari fumate zilnic si cu timpul scurs de la inceperea fumatului. Daca se intrerupe fumatul, riscul de cancer ramane  in continuare crescut o perioada indelungata de timp. S-a constat ca, atunci cand obiceiul de a fuma este asociat cu consumul excesiv de alcool, incidenta carcinoamelor cu celule scuamoase ale esofagului si a cancerelor laringiene creste foarte mult.
Impactul asupra tractului urinar
Fumatul reprezinta un factor de risc pentru carcinoamele vezicii urinare, pelvisului renal si ureterului. De asemenea, studiile sugereaza ca fumatul este implicat in aparitia carcinoamelor renale. S-a demonstrat si o relatie direct proportionala intre numarul de tigari fumate si riscul de cancer, ca si scaderea riscului dupa renuntarea la fumat.

Afectiuni cardiovasculare
Substantele toxice din tutun sunt vehiculate pe cale sangvina si determina o reactie inflamatorie cronica la nivelul peretilor vasculari. Dupa expuneri repetate, se constata rigidizarea vaselor sangvine, fiind favorizata aparitia placilor de aterom. Asocierea intre defectele peretilor vasculari si fumat este tipica pentru ruptura anevrismelor de aorta sau pentru disectia de aorta.

Hemoglobina din sangele uman are o afinitate de 210 ori mai mare pentru monoxidul de carbon decat pentru oxigen. Monoxidul de carbon este fixat de hemoglobina sub forma de carboxihemoglobina,  a carei concentratie in sangele fumatorilor atinge 8-9% (fata de 0,5% la nefumatori). Din acest motiv, inhalarea fumului de tigara diminueaza capacitatea de transport al oxigenului la nivel tisular, cu aparitia consecutiva a poliglobuliei.
Fumatul este asociat, de asemenea, cu spasmul arterial si cu tromboza la nivelul intregului pat arterial, scaderea fluxului sangvin prin arterele coronare favorizand aparitia anginei pectorale si a infarctului miocardic. In plus, reluarea fumatului dupa un infarct miocardic dubleaza mortalitatea la un an. Spasmul arterial si tromboza la nivelul arterelor cerebrale creste cu 50% riscul accidentelor vasculare cerebrale, iar la nivelul arterelor periferice determina arteriopatia obliteranta a membrelor care se poate complica cu necroza si amputatie.

Stomac, pancreas si ficat
Fumatul predispune si la aparitia cancerului de stomac, pancreas si ficat mai ales atunci cand este asociat cu alcoolismul. De asemenea, ulcerul gastric si duodenal sunt mai frecvente si mai greu de tratat la fumatori.

Alte efecte
Alte efecte ale fumatului sunt: impotenta pentru barbati si infertilitatea in cazul femeilor, deprimarea sistemului imunitar, cresterea riscului de aparitie a osteoporozei, accentuarea ridurilor faciale, carente ale vitaminelor A, C si E. Leucemia mieloida la adulti este de asemenea asociata cu fumatul.

Anticonceptionalele si fumatul, combinatie ucigasa
O echipa de medici de la Clinica de Cardiologie din cadrul Spitalului "Sf. Spiridon" din Iasi a demonstrat ca femeile care iau anticonceptionale si fumeaza au un risc foarte ridicat de aparitie a infarctului. In general, infarctele se produc la o varsta foarte tanara, de multe ori in jurul varstei de 30 de ani, in cazul femeilor care asociaza tabagismul cronic cu administrarea de anticonceptionale pe perioade lungi de timp.

Simptomele sevrajului nicotinic:

frustrare

depresie sau stare de tristete;

anxietate

stare tensionata;

nerabdare

insomnie sau somnolenta;

tuse

iritabilitate

dificultate de concentrare;

crestere ponderala.

Fumatul pasiv
Doar 15% din fumul de tigara este inhalat de fumator, restul de 85% polueaza aerul ambiant. Fumatul pasiv consta in inhalarea fumului de tigara de nefumatorii aflati in vecinatatea persoanei care fumeaza.

Ca urmare a fumatului pasiv:

creste riscul de deces prin boli cardiace cu 30%;

creste riscul de cancer pulmonar;

se produce agravarea astmului alergic si a alergiilor respiratorii.

Fumatul, in sarcina
Este cunoscut faptul ca monoxidul de carbon afecteaza transferul de oxigen prin placenta, iar nicotina determina constrictia arterelor uterine, ceea ce produce hipoxie fetala. Prin acest mecanism, fumatul matern cauzeaza o  incetinire a cresterii intrauterine, iar greutatea fatului la nastere este  cu 200-300 g mai mica fata de normal. Fumatul cauzeaza o incidenta mare a avortului spontan si a nasterilor premature, la fumatoare constatandu-se, de asemenea, o ingrosare a placentei, cu un risc crescut de placenta praevia.
Expunerea femeilor insarcinate la fumul de tigara poate provoca moartea subita a nou-nascutilor, in primul an de viata, deoarece toxinele din fumul de tigara ajung in sangele fatului in viata intrauterina, se fixeaza pe un receptor din creierul acestuia si ii deregleaza centrii respiratori. De asemenea, fumatul matern in cursul sarcinii este un important factor cauzator al astmului bronsic la copil. S-au mai descris si alte consecinte ale fumatului matern in timpul sarcinii asupra fatului, precum: malformatii congenitale, de tip keiloschizis sau palatoschizis si cresteri de tensiune arteriala la nou-nascut, imunitate scazuta cu favorizarea infectiilor.
Renuntarea la fumat ar fi bine sa se faca inainte de a ramane insarcinate sau imediat dupa, deoarece studiile arata ca riscul de prematuritate si de hipotrofie fetala se mentine ridicat si la mamele care au renuntat la fumat dupa primul trimestru de sarcina. Si expunerea gravidelor la fumul de tigara din mediul inconjurator a fost asociata cu o diminuare a greutatii corporale a nou-nascutilor de 15-90 de grame, raportata la varsta gestationala. Copiii proveniti din mame care sunt fumatoare pasive au o probabilitate de 2-4 ori mai mare de a avea o greutate mai mica la nastere. Tulburari de crestere se pot inregistra si post-natal, manifestandu-se sub forma unui ritm de dezvoltare scazut, soldat cu sechele importante.

Prevederi impotriva fumatului
Conform recentului sondaj Eurobarometru privind "Atitudinea europenilor fata de fumat", trei sferturi dintre europeni sunt constienti ca fumul de tutun reprezinta un risc pentru sanatatea nefumatorilor, in timp ce 95% recunosc ca fumatul langa o femeie insarcinata poate fi un pericol major pentru copil. Rezultatele sondajului arata ca politicile impotriva fumatului sunt populare in randul cetatenilor UE. Mai mult de patru din cinci respondenti sunt in favoarea interzicerii fumatului la locul de munca (86%) si in alte spatii publice interioare (84%).
In prezent, in toate statele membre exista o anumita forma de reglementare destinata sa restrictioneze expunerea la fumul de tutun din mediul ambiant si sa reduca efectele daunatoare ale acestuia asupra sanatatii. O analiza a 35 de studii privind eficienta politicilor de interzicere a fumatului a ajuns la concluzia ca dispozitiile legislative generale re 26 de studii privind locul de munca a aratat ca in locurile de munca in care exista o interzicere totala a fumatului se observa o reducere in raspandirea fumatului de 3,8% si o diminuare cu 3,1 a numarului de tigarete fumate pe zi de un fumator permanent.
La randul ei, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a lansat Conventia cadru de control a consumului de tutun care solicita, printre altele, cresterea pretului si a taxelor impuse produselor din tutun, interzicerea reclamelor la aceste produse, precum si avertizari vizibile, pe toate pachetele ce contin tutun.In tara noastra, Ministerul Sanatatii Publice a demarat programul de sprijinire a celor care doresc sa renunte la fumat in Bucuresti si in alte zece orase din tara. A inceput cu acordarea de consultatii si tratament gratuit pentru 500 de romani. Statusul de nefumator se verifica prin masurarea cotininuriei (concentratia de cotinina, un metabolit al nicotinei) din urina. Suma alocata acestui program este de 400.000 RON si provine din taxa pe viciu.

Informarea despre metodele de renuntare la consumul de tutun se poate face folosind linia telefonica gratuita Tel Verde - 08008 STOP FUMAT.

"In calitate de ministru al Sanatatii Publice nu m-am rezumat la campanii antifumat doar pentru ca este o tendinta la moda in toata lumea. Eu am facut ceva concret: am introdus asa-numita taxa pe viciu si nici nu va imaginati ce opozitie am avut de infruntat din partea producatorilor de tutun. Am reusit, iar banii astfel obtinuti ii vom folosi pentru finantarea programelor profilactice si a programelor de dezvoltare a infrastructurii sanitare", a declarat cu aceasta ocazie ministrul Eugen Nicolaescu.

Renuntarea la fumat
Fumatorul nu trebuie constrans sa intrerupa fumatul, decizia trebuie sa fie personala. Din pacate, majoritatea pacientilor iau aceasta hotarare dupa ce au suferit deja un accident cardiovascular major sau dupa o operatie pe cord.Sustinerea unui cadru medical este foarte utila, studiile demonstrand ca pacientii care primesc indicatii de la persoane autorizate privind stoparea fumatului au o sansa mai mare de reusita. De asemenea, rata celor ce reiau fumatul este mai mare in randul celor care nu primesc consult medical in aceasta privinta. Pacientul trebuie constientizat cu privire la efectele imediate ale sevrajului: anxietate, cefalee, depresie, labilitate emotionala, fatigabilitate, iritabilitate, greata. De asemenea, i se pot recomanda guma sau plasturii care contin nicotina. Dependenta psihica este, de asemenea, foarte importanta in cazul fumatului si de aceea perioada de sevraj poate fi mai usor depasita atunci cand se apeleaza la sprijinul unui cadru specializat, medic sau psiholog, sau cand se adera la un grup de sprijin pentru renuntarea la fumat. Mijloacele care pot fi folosite atunci cand se intentioneaza renuntarea la fumat sunt farmacologice si nefarmacologice.

Mijloace farmacologice

1. Terapia de substitutie nicotinica
Se administreaza temporar persoanei care incearca sa intrerupa fumatul (de obicei 8 saptamani), pentru a reduce simptomele de sevraj care pot aparea, din cauza dependentei biologice. Exista cinci forme farmaceutice: guma, patch, spray nazal si inhalator, tableta sublinguala.
2. Bupropion (Zyban)
Este primul medicament non-nicotinic dovedit stiintific a fi eficient in sevraj, desi mecanismul de actiune al acestuia este necunoscut. Bupropionul este un inhibitor selectiv al reabsorbtiei neuronale de catecolamine (noradrenalina si dopamina), cu un efect minim asupra reabsorbtiei de indolamine (serotonina) si nu inhiba IMAO. In timpul probelor clinice, tratamentul cu bupropion a redus simptomele de sevraj la nicotina, in comparatie cu placebo si, de asemenea, a redus dorinta acuta de a fuma. Are insa un risc de a produce convulsii, care face sa fie contraindicat pacientilor cu antecedente de pierdere de constienta, celor cu bulimie sau anorexie nervoasa, in cazul utilizarii de inhibitori de monoaminooxidaze in ultimele 14 zile etc.Exista si alte medicamente, considerate "de linia a doua", deoarece eficienta lor nu a fost dovedita: clonidina, benzodiazepinele, lobedina, mecamylamina, acetatul de argint, nortriptilina. Ele ar putea fi utilizate doar in conditiile unei monitorizari stricte, avand in vedere efectele adverse.

Tratamente nefarmacologice

1. Sfatul medical pentru renuntarea la fumat poate imbraca 2 forme, in functie de durata:

-sfatul minimal, cu durata de maximum 3 minute, in care fumatorul este informat cu privire la riscurile fumatului si este sfatuit sa renunte la aceasta deprindere. Sfatul trebuie sa fie clar, ferm si, in masura in care este posibil, personalizat;

-consultatia prelungita are o durata mai mare de 10 minute, este apanajul medicilor cu o pregatire speciala pentru consilierea fumatorilor.

2. Interventiile specializate necesita timp si o pregatire speciala, motiv pentru care este recomandabil ca ele sa fie aplicate de medici specializati in sevrajul tabagic sau/si de psihologi. Tehnicile comportamentale au scopul de a inlocui dependentele gestuale si se bazeaza pe urmatoarele tactici: intarzierea, evadarea, evitarea, distragerea, suportul social. Pacientul este cel care trebuie sa-si sugereze propriile alternative, dar medicul ii poate oferi sugestii si il poate corecta.
Tehnicile cognitive sunt elemente-cheie in mentinerea fara fumat si se refera la crearea suportului ideatic: imaginea pozitiva despre sine, ca fost fumator, imagine negativa despre fumat si fumator. Programele de terapie in grup sunt eficiente si ar putea fi aplicate in spitale.

3. Alte metode a caror eficienta nu a fost demonstrata stiintific, dar care s-au dovedit utile in unele cazuri:

- inducerea repulsiei, cu ajutorul acetatului de argint sau al tigarilor cu eucalipt, i-ar putea ajuta pe cei care fumeaza "din placere", pentru ca apreciaza gustul tigarii;

-metoda fumatului rapid - desi au existat unele studii care au afirmat eficienta acestei metode, exista retineri, din cauza posibilelor accidente care pot aparea in urma vasoconstrictiei si cresterii CO2 in sange;

-metoda scaderii treptate a numarului de tigari este periculoasa, deoarece fumatul unui numar mic de tigari perpetueaza dependenta si permite ca, in conditii de stres, impas etc. sa se revina usor si rapid la consumul initial de tigari. In plus, efectul de diminuare a riscului nu este inca dovedit stiintific;

-acupunctura, hipnoza, laser-auriculoterapia sunt contestate, deoarece este greu de apreciat efectul propriu-zis al metodei de efectul discutiei aprofundate cu terapeutul si al monitorizarii treptate care acompaniaza aplicarea metodei. N

1987 a fost primul an in care Organizatia Mondiale a Sanatatii a desemnat data de 31 mai drept ziua mondiala de lupta impotriva fumatului.

4.000 de substante chimice se mai afla in afara de nicotina in fumul de tigara, din care peste 300 sunt toxice pentru om si 43 sunt cancerigene

1,2 miliarde de fumatori sunt in lume, dupa aprecierile OMS, iar 70% dintre ei traiesc in tarile in curs de dezvoltare.

S-a estimat ca efectul cumulat al acestor substante nocive provenind dintr-o singura tigara scurteaza viata cu 7 minute, iar fumarea unui pachet de tigari pe zi scurteaza viata cu 140 de minute/zi. Aceasta inseamna ca, pentru fiecare an de fumat, se pierde mai mult de o luna din viata.

Alfabetul Fumatului
A -Angina pectorala,Avort spontan ,Arteriopatie
B -Bronsita ,Bronhopneumopatie cronica obstructiva
C -Carcinom,Cardiopatie ischemica
D -Diabet
E -Emfizem pulmonar
F -Fibrilatii atriale ,Fragilitate capilara ,Fibroza pulmonara
G -Gastrita ,Gingivita
H -Hipertensiune arteriala ,Hipercoagulabilitate sangvina
I -Ischemie,Infarct miocardic,Infertilitate,Impotenta
J -Jejunita
K -Keratoconjunctivita
L -Leucemie
M -Migrena ,Moartea subita a sugarului, Malformatii fetale
N -Nastere prematura
O -Osteoporoza
P -Pneumonie ,Poliglobulie,Parodontoza
R -Rinita alergica ,Riduri faciale
S -Sindrom de apnee in somn, Sindrom de ischemie
T -Tromboza, Trombembolism pulmonar
U -Ulcer
V -Varice ,Vertij
Z -Zona Zoster