Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Unguente cu stearati

Cosmetica frumusete

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Must have-urile trusei de machiaj perfect
Cele mai comune greseli in aplicarea anticearcanului
Morfologia pielii
Anticearcanul
Cate-n gene si-n sprancene
Ingrijirea in zilele de vara
Arta de a te parfuma
COAFURI MIRESE
Preparate pentru aranjarea parului
Moda anilor 60 - Coafurile anilor ’60


Unguente cu stearati

Unguentele cu stearati mai sunt denumite creme de zi , denumire atribuita cremelor ce se utilizeaza in timpul zilei; aplicate pe piele, ele patrund cu usurinta “dispar” de unde si denumirea lor de creme evanescente Vanishing creams (to vanish = a dispare). Ele se utilizeaza ca atare sau in asociere cu pudre cand trebuia sa serveasca ca fond pentru machiaj, constituind un strat aderent pentru pudra.




Cremele de zi si de fond trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un aspect mat, acoperit de o pelicula luminoasa, aproape invizibila.

Unguentele cu stearati sunt preparate obtinute prin saponificarea acidului stearic cu substante alcaline si emulsionarea excesului intr-un vehicul hidroglicerinat sub forma de emulsie U/A. La obtinerea lor participa: stearina (alcatuita dintr-un amestec de acid palmitic, stearic si urme de acid oleic), substante alcaline, glicerina.

Emulgatorul care se formeaza este sapunul, respectiv stearatii, rezultati din reactia de neutralizare de obicei a 20-30% din acizi grasi liberi, restul acizilor grasi ramasi in exces sunt emulsionati formand un gel de sapun (hidrogel suspensie). Acest gel de stearina contine: sapun de stearina 3-8%, stearina libera 12-18%, glicerina 8%, hidroxid alcalin 0,50-1,5% si apa 65-85%. Micelele formate din stearina nesaponificata, confera o pelicula ne-grasa pe piele, iar produsului ii da un aspect atragator sidefos, de unde si denumirea de “crema de lapte”.

Reactia de dublu schimb care are loc la formarea cremei este urmatoarea:

C17H35-COOH + NaOH → C17H35-COOHNa + H2O

In cazul utilizarii stearinei, reactia este urmatoarea:

(C17H35-COO)3-C3H5 + 3NaOH →3C17H35-COONa + C3H5(OH)3

Din reactia rezulta glicerina care imbunatateste calitatea unguentului deoarece, stearatii alcalini sunt mai stabili.

In afara de hidroxizii alcalini se pot utiliza bicarbonatul de potasiu:

C17H35-COOH + CO3HK →C17H35-COOK + CO2 + H2O (Bioxidul de carbon rezultat formeaza o spuma abundenta) sau trietanolamina:

Unguentele cu stearati pot fi neutre, daca saponificarea acidului stearic este completa, sau acide daca saponificarea este partiala. Acestea din urma sunt mai usor tolerate pe piele, de aceea practic nu se saponifica decat un sfert din stearina, excesul se disperseaza ca emlusie – suspensie.

Cremele cu stearina desi s-a crezut mult timp ca au un pH alcalin, s-a constatat practic prin determinari potentiometrice ca pH-ul este de obicei cuprins intre 6,0-6,9. Acest fapt se explica prin coexistenta sapunurilor acide (rezultate din stearatul monobazic in prezenta unui exces de apa), cu stearati alcalini in proportii bine definite.

Acizii si bazele utilizate la prepararea cremelor cu stearina au greutatile moleculare:

Hidroxid de potasiu 56,0 g

Hidroxid de sodiu 40,0 g

Hidroxid de amoniu 35,0 g

Borax 382 g

Trietanolamina 142 g

Iso-propanolamina 140 g

Acidul stearic 284 g

Stearina comerciala 273,0 g

Pentru a calcula cu aproximatie cantitatea de substanta alcalina necesara pentru 1 kg, la care saponificarea se face in proportia de 28%, considerand ca ea contine 200 g acizi grasi, cantitatea de hidroxid se calculeaza dupa formula:

Exemplu: pentru reactia dintre acidul stearic si KOH.

C17H35-COOH + KOH = C17H35-COOK+H2O

KOH

Pentru a usura munca operatorului care elaboreaza sarjele de crema, cantitatea de substanta alcalina este redata in tabelul V.

F.V. Ryer a preparat sapunuri cu acid stearic cu o compozitie bine definita, care corespund urmatoarelor formule:

a. R-COONa →R-COOH

b. 2R-COONa →3R-COOH

c. R-COONa →2R-COOH

Autorul nu a constatat insa prezenta unui sapun cu formula: 2R-COONa →R →COOH (R=C17H35). Din acest motiv o crema de zi va contine numai sapunurile neutre si acizii grasi liberi ai fiecarui acid constituent al stearatului, dar si sapunurile acide ale celor trei acizi. Prin utilizarea unor baze mixte, este probabil ca numarul constituentilor sa fie foarte mare, crema putand sa aiba o gama larga ca aspect si proprietati.

Calitatile cremelor cu stearina sunt influente de: natura alcaliilor, emulgatorul si tehnologia de preparare.

Natura substantei alcaline. Hidroxizii alcalini sunt in general mai buni decat carbonatii, deoarece ei pun in libertate CO2, care spumifica abundent dezomogenizand preparatul. La folosirea hidroxidului de sodiu, rezulta creme mai tari, in timp ce hidroxidul de potasiu furnizeaza un produs mult mai moale cu aspect stralucitor. Hidroxidul de amoniu are tendinta de decolorare a produsului, iar manipularea este mai grea.

Boraxul da creme albe usor de manipulat dar, preparatul are tendinta de granulare. Trietanolamina s-a dovedit foarte buna, prin faptul ca rezulta creme care sunt foarte putin alcaline, au un luciu excelent, insa sunt prea moi.

Pentru prevenirea acestui inconvenient se asociaza si o cantitate corespunzatoare de hidroxid de sodiu. }i cremele cu trietanoamine au tendinta sa se decoloreze usor in timp, fapt care se poate remedia prin adaosul de izoproppanolamine mixte.

Tabel V. Cantitatea de substanta alcalina necesara pentru 1000 g crema

Substanta alcalina

Puritate

Formula

Greutate moleculara

Cantitatea necesara (gr.)

Hidroxid de potasiu

KOH

Hidroxid de sodiu

NaOH

Carbonat de potasiu



K2CO3

Carbonat de sodiu crist.

Na2CO3 - 10H2O

Borax crist.

Na2B4O7 - 10H2O

Sol. hidroxid de amoniu

32(NH3)

NH4OH

sau

66 (NH4OH)

Trietanolamina

77 la tri

18 la di

15la mono

N(C2H4 - OH)3

Glicerina este un alt component al cremelor cu stearina, ea nu trebuie sa depaseasca 10% deoarece este higroscopica si are tendinta de absorbi apa din tesuturi. Ea are rolul de a preveni uscarea cremelor prin conservare si de a preveni formarea de solzi dupa ce se aplica pe piele. In afara de glicerina ca umectanti se mai pot utiliza propilenglicolul, sorbitolul.

Tehnologia de preparare corespunzatoare asigura obtinerea unor creme de calitate.

Se vor utiliza numai vase emailate, contactul cu metalele indeosebi fierul, evitarea expunerilor prelungite la lumina sunt factori care influenteaza negativ calitatea cremelor.

Exista doua variante de preparare a cremelor cu stearina:

- se topeste acidul stearic si substantele grase pe baia de apa la 70-75oC. Apa si glicerina se incalzesc la aceeasi temperatura, tot aici se adauga trietanolamina si se dizolva hidroxizii, carbonatii, conservantii. Faza apoasa se adauga peste cea grasa fierbinte si se agita continuu, se mai mentine inca 10-15 minute la 75-85oC. Se agita apoi pana ce temperatura scade la 30-35oC, se adauga parfumul. Se lasa sa se raceasca la temperatura camerei si se ambaleaza. Daca nu se ambaleaza imediat, se lasa 24 ore dupa care se omogenizeaza din nou;

- in alta varianta, se pun toate componentele intr-un vas emailat si se incalzeste amestecul pana la saponificarea completa. La preparare se utilizeaza numai aparatura emailata sau inox care evita procesele oxidative.

In afara acidului stearic, in aceste creme se mai asociaza si alte substante grase. Alcoolul cetilic 1-2%, imbunatateste structura si stabilitatea la temperaturi joase, nu afecteaza culoarea si stralucirea cremelor.

Lanolina, diminueaza stralucirea si asigura o mai buna capacitate de retentie pentru pudre daca este utilizata ca si crema de fond.

In functie de continutul in substante grase adaugate la cremele cu stearati se pot distinge:

- creme usor grase, care contin 5-10% grasime. Acestea sunt onctuoase, nu ung vizibil pielea. La procente de 14-16%, cremele aplicate sunt vizibile pe suprafata pielii si sunt mai aproape de cele semigrase;

- creme semigrase, cu 16-20% grasime. Ele au importanta mare in cosmetica, ung vizibil pielea, lasa pe piele un strat usor lucios care nu este atat de vizibil ca in cazul cremelor care contin numai grasimi sau a coldcremelor;

- creme grase, cu peste 20% grasime, au un mare procent de apa ceea ce face ca grasimile sa nu formeze un strat care sa inchida porii. Se deosebesc de coldcreme care contin doar 25% apa si aproximativ 50-60% grasime.

- Cremele mixte, pe baza de stearati se pot utiliza pentru toate tipurile de ten deoarece procentul variat de grasime permit ca ele sa fie aplicate atat pe tenul gras, cat si pe tenul uscat. Exemple:

Creme cu hidroxizi. O formula tipica de crema cu stearati este urmatoarea:

Acid stearic 15,0 g

Hidroxid de potasiu 0,70 g

Glicerina 8,00 g

Apa la 100,00 g

Conservant, parfum q.s.

sau: Lanolina 2,0 g



Alcool cetilic 0,60 g

Stearina 12,0 g

Hidroxid de potasiu 0,60 g

Propilenglicol 10,0 g

Apa la 100,0 g

Parfum, conservant q.s.

Crema cu hidroxid de amoniu:

Stearina 10,0 g

Glicerina 15,0 g

Borax 0,50 g

Sol. hidroxid de amoniu (d=0,96) 4,0 g

Apa la 100,0 g

Parfum 0,50 g

Preparare: apa, glicerina se incalzesc pe baia de apa la 75oC, se adauga solutia de amoniac sub agitare energica, apoi boraxul dizolvat in apa. La 35-40oC se adauga parfumul.

Crema de trietanolamina:

Stearina 20,0 g

Trietanolamina 1,20 g

Alcool cetilic 0,50 g

Glicerina 8,0 g

Apa la 100,0 g

Parfum q.s.

sau:

Stearina 13,0 g

Ceara 2,0 g

Cetaceu 3,0 g

Ulei de parafina 45,0 g

Trietanolamina 3,0 g

Apa la 100,0 g

Parfum q.s.

Preparare: se topesc componentele grase la 75oC se adauga apoi faza apoasa incalzita la aceeasi temperatura, se raceste amestecul la 35oC, se adauga parfumul.

Crema usor grasa, cu 5-16% grasime:

Stearina 15,0 g

Ceara alba 1,0 g

Ulei de vaselina 2,0 g

Unt de cacao 0,50 g

Alcool cetilic 0,50 g

Vaselina alba 1,50 g

Carbonat de potasiu 5,0 g

Borax 1,0 g

Apa la 100,0 g

Preparare: se dizolva carbonatul de potasiu si boraxul in apa, la cald, solutia rezultata se emulsioneaza in amestecul gras topit la 75oC pe baia de apa. La circa 40oC se parfumeaza.

Crema semigrasa, cu 20-33% grasime:

Stearina

Ceara

Ulei de parafina aa 12,50 g

Vaselina

Alcool cetilic 5,50 g

Lanolina 2,50 g

Borax 1,50 g

Apa la 100,0 g

Parfum q.s.

Preparare: asemanator cu formula precedenta.

Exista si creme mixte in care se asociaza mai multe substante alcaline:

Acid stearic 20,0 g

Alcool cetilic 0,50 g

Hidroxid de sodiu 0,36 g

Trietanolamina 1,20 g

Glicerina 8,0 g

Apa la 100,0 g

Parfum, conservant q.s.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2502
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site