Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

AperitiveBauturiCarne pesteCarne porcCarne puiCarne vitaDulciuriFainoase
LegumePastePentru copiiPentru iarnaSalateSupe si ciorbeUmpluturi

PAINE DE SORTI

fainoase

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Painea de secara - retete si procesare
PAINE DE SORTI


PAINE DE SORTI

Paine de Anul Nou si Sf, Vasile, roata a norocului si veseliei:
„Fetica mare de-mi iesti,
O sa-ti vina la feresti,
Zburatorul din povesti,
Baietica daca-mi iesti,




Mai asteapta sa mai cresti', zicea un ravasel de odinioara.

Iar alt sort radea asa:
„Bani nu ai
Ca des ii dai.
Casa n-ai
Ca-i de pospai,
Cai nu bati
Ca sunt de vai,
N-ai nici trai,
Nici cheag, nici strai,
Soacra ai
Si vrei s-o dai'.

2,4 kg faina * 1 00 g drojdie

600 g unt + 100 g pentru uns   * 600 ml lapte cald

oua + 1 ou pentru uns  * 300 g zahar (sau mai mult)

* ceva sare * bani buni, sorti (ravase)

• Drojdia se-nmoaie-n apa calda, se strecoara si se vantura

• Jumatate din faina se amesteca cu zeama de drojdie si se lasa sa dospeasca

• Untul se pune sa clocoteasca, apoi se opareste cu el faina ramasa
• Se freaca in palme pana se face iar faina



• Se bat ouale cu zaharul
* Se amesteca plamadeala cu faina de unt, sare, lapte, oua cu zahar, si se framanta bine, vreo 2 ore
* Se unge o tava mare cu unt, se intinde aluatul lipie si se lasa sa creasca frumos
• Daca a crescut indeajuns, se ascund bani si sorti ici si colo, in aluat, se niveleaza, se unge painea cu ou si se da la cuptor incins, la foc molcom

Romancele din unele parti ale Bucovinei, carora IM aminte de starea, binele si fericirea fiilor lor, atunci cand merg sa se culce iau atatea coji de ceapa cati fii au si, turnand intr-insele cate un pic de sare, le pun pe fereastra, inde le lasa apoi pana a doua zi dimineata, a carui ceapa o afla ca e mai plina cu apa, acela cred ele ca va avea mai mult noroc.

In unele parti din Moldova, locul mamelor il ocupa adeseori fetele cele mari, $e strang adica cateva fete la un loc, ia fiecare fata cate o ceapa, o scobeste bine inauntru, o umple cu sare pana la jumatate; le fasaza apoi pe prichiciul ferestrei, unde stau pana a doua zi. Cepele, la ^umezeala, slobod mai putina ori mai multa apa si, cu cat o fata gaseste i multa apa in coaja de ceapa pe care a pus-o dansa, cu atata crede ca are mai mult noroc.

Fetele din unele parti ale Moldovei, voind a sti de vor avea barbati betivi ori nu, si ce bautura anume vor bea, mai f ac inca urmatoarea vraja: omul de gazda, la care s-au adunat fetele, umple cateva ulcele cu diferite bauturi, precum: vin, rachiu si altele, iar unele cu apa; apoi le duce afara | si le lasa in tinda ori pe prispa. Fetele ies cate una si aleg o ulcica, si ce bautura gasesc aceea cred ele ca vor bea-o barbatii lor. Iar fata care ia ulcica cu apa nu va avea barbat betiv.

(S,FI, Marian — „Sarbatorile la romani11)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 659
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site