Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Calculul de dimensionare a sistemului de iluminat

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
JONCTIUNEA P-N
LASERII CU GROPI CUANTICE
CIRCUITE INTEGRATE, TIPURI SI GENERATII DE C.I.
Efectele curentului electric
Despre obturator
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLADIRI
PREDETERMINAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC
Senzori si Traductoare
Clasificarea masinilor electrice
ELEMENTE GENERALE - Convertoare electrice

CUPRINS

A. PIESE SCRISE

1 Tema de proiectare

2 Memoriu justificativ



3 Note de calcul:

3.1. Calculul de dimensionare a sistemului de iluminat

3.2. Amplasarea corpurilor de iluminat

3.3. Calculul de verificare cantitativa si calitativa a sistemului de iluminat

3.4. Tabloul general de lumina si forta

3.5. Trasarea circuitelor electrice la subsol si parter

3.6. Iluminatul de siguranta

3.7. Calculul circuitelor de lumina si prize

3.8. Calculul coloanelor secundare de lumina si priza

3.9. Instalatia de forta

3.10. Calculul circuitelor de alimentare a motoarelor cu pornire directa si stea – triunghi

3.11. Calculul circuitelor de prize.

3.12. Calculul coloanei tablourilor secundare de forta

3.13. Calculul coloanei de siguranta.

3.14. Calculul coloanei generale de lumina si forta

3.15. Calculul pierderilor de tensiune

3.16. Schema de conexiuni si de automatizare pentru tabloul de forta din centrala de ventilatie

3.17. Regleta de cleme

3.18. Instalatia de paratraznet

B. PIESE DESENATE:

Plan subsol pentru instalatii de lumina, priza si curenti slabi - sc. 1:50

Plan parter pentru instalatii de lumina, priza si curenti slabi - sc. 1:50

Plan subsol pentru instalatii de forta - sc. 1:50

Schema tabloului general de lumina ( TGL )

Schemele tablourilor secundare de lumina la subsol si parter ( TSL )

Detalii de legare a conductelor electrice in dozele centralizate

Schema tabloului general de lumina si forta ( TGLF )

Schemele tablourilor secundare de forta pentru centrala de ventilare (CV), centrala termica (CT) si statia de hidrofor (SH) – TF1, TF2, TF3

Schema de conexiuni si de automatizare pentru tabloul de forta din centrala de ventilare

Detaliu tabloului de forta din centrala termica – sc. 1:10

Instalatia de paratraznet – sc. 1:200

1. TEMA DE PROIECTARE.

Date Generale :

- Destinatia Cladirii : Spatiu de invatamant superior

- Regimul de inaltime : Hp / Hs = 4.4/4.2 ; S+P+5 ;

- Tensiunea de alimentare : 3x400/230V 50Hz;

- Tip Alimentare : Cofret de Bransament ;

- Tarifare : Unica ;

- Receptoarele de forta sunt :

Motor

Pi

n

cos 

Ip/In

[tip]

[kW]

[rot/min]

M1

M2

M3

M4

M5

2. MEMORIU JUSTIFICATIV

Prezentul proiect constituie fundamentul teoretic pentru realizarea unei instalatii electrice aferente unui spatiu de invatamant cu S+P+5 nivele.

Din studiul planurilor de arhitectura s-au stabilit elementele de constructie. Inaltimea parterului si a etajelor este de 4.4 m, iar a subsolului de 4.2 m, constructia fiind de tip diafragme, cu o rezistivitate a solului r Wcm.

Tensiunea de alimentare a obiectivului este de 3x400/230V, la o frecventa de 50 Hz.

Alimentarea cu energie electrica se face din cofretul de bransament, iar tarifarea energiei electrice se face unic, ceea ce implica un tablou de lumina si forta.

Proiectul de fata contine piese scrise si desenate.

Calculul de dimensionare a sistemului de iluminare s-a facut prin metoda factorului de utilizare, iar pentru restul incaperilor s-a facut prin metoda fluxului specific, fiind de fapt o metoda simplificata. Conform calculului de dimensionare, au rezultat corpuri de iluminat fluorescente de tip FIRA–02–2x36W, FIA–02–2x36W si FIPA–02–2x36W.

Amplasarea corpurilor de iluminat pe planurile de situatie s-a facut uniform sau neuniform ( asimetric ), depinzand de fiecare situatie in parte. Asezarea neuniforma, inseamna a renunta de exemplu la un corp de iluminat sau la mai multe corpuri de iluminat, functie de incapere si de destinatie. O alta amplasare neuniforma fiind apropierea corpurilor de iluminat de peretele vitrat. In cazul de fata nu am apropiat corpul de iluminat de fereastra intrucat in cazul lucrului pe timp de noapte se vor folosi jaluzele care nu absorb o cantitate mare de lumina.

Exista doua conditii pentru amplasarea corpurilor de iluminat:

fluxul luminos sa cada perpendicular pe suprafata de lucru

fluxul luminos sa fie paralel cu suprafata vitrata

Verificarea cantitativa si calitativa a sistemului de iluminat s-a facut pentru incaperea P02 –Secretar stiintific, folosind un program de calcul prin metoda punct cu punct.

Tabloul electric este partea din instalatia electrica in care se realizeaza legaturile electrice si se monteaza aparatele de masura si control. Avand o alimentare din cofretul de bransament, acesta a fost amplasat pe un perete exterior, vezi planul de situatie. Reprezentarea de la cofretul de bransament la tabloul general de lumina si forta, apoi la tablourile secundare de lumina se face prin coloane radiale. In proiect exista 3 scheme de tablou electric: schema tabloului general de lumina ( TGL ), schemele tablourilor secundare de lumina la parter si subsol TSLp si TSLs.

Criteriile de formare a circuitelor electrice de lumina sunt urmatoarele:

puterea maxima pe un circuit de lumina este de aproximativ 1200W, iar numarul de corpuri de iluminat nu depaseste 10 corpuri pe circuit

numarul de incaperi pe circuit este de 3 incaperi alaturate, daca se indeplineste prima conditie

puterea circuitului de rezerva este de o putere egala cu marea majoritate a puterilor circuitelor

lungimea unui circuit de lumina sa fie mai mica sau egala cu 50m

prizele nu se monteaza pe peretii exteriori si nici in bai

puterea unui circuit de prize este de 2000W, iar numarul de prize nu depaseste 8 bucati pe circuit

se amplaseaza de asemenea intrerupatoare simple si duble, depinzand de situatie Trasarea circuitelor de lumina la subsol s-a facut aparent, intr-un tub de protectie tip PEL. Circuitele au fost trasate paralel sau perpendicular pe elementele de constructie, depinzand de situatie.

Trasarea circuitelor de lumina la parter s-a facut ingropat, intr-un tub de protectie tip IPY. Trasarea circuitelor se realizeaza atat la subsol cat si la parter cu doze centralizate. Distanta de la doza la corpul de iluminat este mai mica sau egala cu 9m, iar traseul doza – corp de iluminat nu trebuie sa aiba mai mult de 3 coturi.

In proiect exista si 5 detalii de doze consecutive.

Iluminatul de siguranta se traseaza separat de celelalte trasee. Intrerupatoarele iluminatului de siguranta functioneaza in caz de avarie sau accident. Conform planurilor de situatie, in prezentul proiect sunt 5 trasee ale iluminatului de siguranta.

Proiectul, continua cu calculul circuitelor de lumina si prize, la subsol si la parter, calculul coloanelor secundare de lumina si prize si calculul coloanei generale de lumina si forta.

Instalatia de forta exista la subsol si este reprezentata de motoare care au fost amplasate in centrala de ventilatie, centrala termica si statia de hidrofor. De asemenea se monteaza circuite de prize trifazice, cate 3-4 locuri de priza pe circuit cu o putere Pi = 5-7 kW, circuite de prize monofazate, cate 5-6 locuri de priza pe circuit cu o putere Pi = 2 – 3 kW si circuite de prize de tensiune redusa cu o putere Pi = 0.15 kW . In proiect exista 3 scheme ale tablourilor secundare de forta pentru cele 3 incaperi: centrala de ventilatie, centrala termica si statia de hidrofor.

Putere unui tablou secundar de forta trebuie sa depaseasca 30 kW.

Puterea motoarelor Pi este: 0.75; 2.2; 3; 5.5 si 11 kW. Motorul cu puterea cea mai mare Pi = 11kW, are circuit de alimentare cu pornire Y - D, in proiect facandu-se acest calcul.

De asemenea, s-a facut calculul circuitelor de prize trifazice, calculul coloanei tabloului secundar de forta pentru centrala de ventilatie, centrala termica, statia de hidrofor si calculul coloanei generale de lumina si forta.

Calculul pierderilor de tensiune s-a facut pentru lumina si forta, indeplinindu-se conditiile de: DU% DUadm% 3% la lumina, DU% DUadm% 5% in regim nominal si DU% DUadm% 12% in regim de pornire pentru cofretul de bransament.

Tot in proiectul de fata se afla schema de comanda si automatizare pentru centrala termica, incapere data prin tema de proiectare. Aceasta schema este insotita de tabelul care reprezinta regleta de cleme.

Tabloul electric este reprezentat printr-un detaliu la scara 1:10 cu componentele: vedere cu usa deschisa, inchisa si sectiune.

Instalatia de paratraznet s-a facut pentru o sectiune inchisa Instalatia de paratraznet este insotita de planul instalatiei la scara 1:200.

Instalatia de protectie impotriva tensiunii accidentale de atingere este indispensabila pentru realizarea unei instalatii electrice. Exista mai multe metode de legare la nulul de protectie si la pamant, care este o metoda suplimentara celei anterioare.

3. NOTE DE CALCUL

3.1. Calculul de dimensionare a sistemului de iluminat.

Calculul de dimensionare a sistemului de iluminat s-a facut prin metoda factorului de utilizare. Acest calcul s-a facut complet prin metoda factorului de utilizare pentru 8 incaperi, iar simplificat prin metoda fluxului specific pentru celelalte incaperi.

( lm )

Fnec = fluxul necesar incaperii

E = iluminarea recomandata pentru timpul de actionare din incapere

u = factor de utilizare functie de ( corpul de iluminat, coeficientul de reflectie pentru tavan, perete, plan util )

S = suprafata incaperii

Mf = D = factorul de mentinere

rt rp ro = coeficientii de reflexie in functie de tavan, perete si podea

i = indicele incaperii

a, b, h = dimensiunile incaperii

rt

rp

ro

nl = numarul de lampi

Fl = fluxul lampii alese ( lm )

Fnec = fluxul necesar incaperii

Nc = numarul de corpuri de iluminat

nr = multiplu de no

no = numarul de lampi dintr-un corp de iluminat

Pentru incaperile auxiliare se utilizeaza metoda fluxului specific.

Fnec Fspecif S utilizata pentru aceeasi iluminare E ( lx ), si acelasi tip de corp de corp de iluminare

pentru acelasi tip de corp de iluminat

Calculul este centralizat in tabelul urmator.

3.2. Amplasarea corpurilor de iluminat.

Amplasarea corpurilor de iluminat pe planurile de situatie s-a facut uniform sau neuniform ( asimetric ), depinzand de fiecare situatie in parte. Asezarea neuniforma, inseamna a renunta de exemplu la un corp de iluminat sau la mai multe corpuri de iluminat, functie de incapere si de destinatie. O alta amplasare neuniforma fiind apropierea corpurilor de iluminat de peretele vitrat. In cazul de fata nu am apropiat corpul de iluminat de fereastra intrucat in cazul lucrului pe timp de noapte se vor folosi jaluzele care nu absorb o cantitate mare de lumina.

3.3. Calculul de verificare cantitativa si calitativa a sistemului de iluminat.

Calculul de verificare cantitativa si calitativa s-a facut pentru camera P02.

3.4. Tabloul general de lumina si forta.

Tabloul electric este partea din instalatia electrica in care se realizeaza legaturile electrice si se monteaza aparatele de masura si control. Avand o alimentare din cofretul de bransament, acesta a fost amplasat pe un perete exterior, vezi planul de situatie. Reprezentarea de la cofretul de bransament la tabloul general de lumina si forta, apoi la tablourile secundare de lumina se face prin coloane radiale. In proiect exista 3 scheme de tablou electric: schema tabloului general de lumina ( TGL ), schemele tablourilor secundare de lumina la parter si subsol TSLp si TSLs.

3.5. Trasarea circuitelor electrice la subsol si parter.

Trasarea circuitelor de lumina la subsol s-a facut aparent, intr-un tub de protectie tip PEL. Circuitele au fost trasate paralel sau perpendicular pe elementele de constructie, depinzand de situatie.

Trasarea circuitelor de lumina la parter s-a facut ingropat, intr-un tub de protectie tip IPY. Trasarea circuitelor se realizeaza atat la subsol cat si la parter cu doze centralizate. Distanta de la doza la corpul de iluminat este mai mica sau egala cu 9m, iar traseul doza – corp de iluminat nu trebuie sa aiba mai mult de 3 coturi.

In proiect exista si 5 detalii de doze consecutive.

3.6. Iluminatul de siguranta.

Iluminatul de siguranta se traseaza separat de celelalte trasee. Intrerupatoarele iluminatului de siguranta functioneaza in caz de avarie sau. Conform planurilor de situatie, in prezentul proiect sunt 5 trasee ale iluminatului de siguranta.

3.7. Calculul circuitelor de lumina si priza.

PARTER

A. Calculul circuitelor de lumina.

Pentru fiecare circuit se calculeaza siguranta fuzibila, sectiunea conductorului electric si tubul de protectie.

Pi - puterea instalata pe circuit

In - intensitatea nominala

Uf – tensiunea de faza

cosj - factor de putere

Dimensionarea componentelor:

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

Siguranta fuzibila este un aparat electric care are rol de a proteja la curentii de suprasarcina si la curentii de scurtcircuit.

IF In

LF – legaturi fata

LFi – legaturi fata industriale (se utilizeaza numai acolo unde exista personal de intretinere)

LS – legaturi spate

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Aceasta se alege din conditia de incalzire in regim de lunga durata:

IF = intensitatea sigurantei fuzibile

Ima – curentul maxim admisibil corespunzator sectiunii si tipului de izolatie aleasa.

K=1 – surse fluorescente

K=0.8 – surse incandescente

La dimensionarea conductelor electrice trebuie respectata si conditia de rezistenta mecanica:

AFY – conducete din Al.

FY – conducte din Cu.    (F=fixe, Y=protejat in masa plastica, A=Al)

Nulul de lucru de realizeaza intotdeauna din acelasi material cu faza.

- pana la 25mm2

3. Alegerea tubului de protectie.

Se alege in functie de numarul conductelor, tipul conductelor si materialul tubului de protectie

IPY (I=izolat, P=protejat mecanic, Y=masa plastica)

Circuitul 1 (Pi=1104W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 6A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/6A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 16mm T IPY16

Circuitul 2 (Pi=552W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 4A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/4A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 16mm T IPY16

Circuitul 3=5=6=7=8=9    (Pi=736W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 4A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/4A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 16mm T IPY16

Circuitul 4 (Pi=920W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 6A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/6A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 16mm T IPY16

Circuitul 10 (Pi=644W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 4A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/4A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In



sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 16mm T IPY16

B. Calculul circuitelor de priza.

La dimensionarea conductelor electrice trebuie respectata si conditia de rezistenta mecanica:

Pi - puterea instalata pe circuitul de priza

In - intensitatea nominala

Uf – tensiunea de faza

cosj - factor de putere

1. Dimensionarea conductelor electrice.

n=3 Ima=20 A

Ima>In sf=2.5 mm2 FY

Sectiunea nulului de lucru

Sectiunea nulului de protectie

2. Dimensionarea sigurantei fuzibile

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 3, 2.5 ) T dtub protectie = 16 mm T IPY16

SUBSOL

Pentru circuitele de la subsol se calculeaza siguranta fuzibila, sectiunea conductorului electric si tubul de protectie.

Circuitul 1 (Pi=920W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 6A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/6A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 12.7mm T PEL12.7

Circuitul 2 (Pi=552W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 4A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/4A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 12.7mm T PEL12.7

Circuitul 3=4 (Pi=644W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 4A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/4A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 12.7mm T PEL12.7

Circuitul 5 (Pi=736W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 4A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/4A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 12.7mm T PEL12.7

Circuitul 6 (Pi=800W)

1. Dimensionarea sigurantei fuzibile

IF In T IF = 4A se alege siguranta fuzibila de tip LFi25/4A

2. Dimensionarea conductelor electrice.

Ima In

sF = 1,5mm T se aleg 2 conductoare de tip FY1,5mm2.

3. Dimensionarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( 2, 1.5 ) T dtub protectie = 12.7mm T PEL12.7

3.8. Calculul coloanelor secundare de lumina si priza.

A. Coloana secundara pentru tabloul de lumina parter. (Pi=21.936 kW)

Calculul s-a facut pentru puterea totala a parterului P = 21.936 kW

cos j

Ulin = 400V

cs = coeficient de simultaneitate T cs = 1

1. Sectiunea conductorului.

Ima In

FY

2. Alegerea tubului de protectie.

3. Alegerea sigurantei fuzibile.

4. Alegerea intreruptorului manual.

Ini – curent nominal

Ir – curent de rupere

Se alege un intreruptor tripolar tip parghie IP63A

B. Coloana secundara pentru tabloul de lumina subsol. (Pi=4.296 kW)

Calculul s-a facut pentru puterea totala a subsolului P = 4.296 kW

cos j

Ulin = 400V

cs = coeficient de simultaneitate T cs = 1

1. Sectiunea conductorului.

Ima In

FY

2. Alegerea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 5, 1.5) T PEL16.1

3. Alegerea sigurantei fuzibile.

4. Alegerea intreruptorului manual.

Ini – curent nominal

Ir – curent de rupere

Se alege un intreruptor tripolar tip parghie IP25A

3.9. Instalatia de forta.

Instalatia de forta exista la subsol si este reprezentata de motoare care au fost amplasate in centrala de ventilatie, centrala termica si statia de hidrofor. De asemenea se monteaza circuite de prize trifazice, cate 2-3 locuri de priza pe circuit cu o putere Pi =4-7 kW, circuite de prize monofazate, cate 3-5 locuri de priza pe circuit cu o putere Pi = 1.5–3 kW si circuite de prize de tensiune redusa cu o putere Pi = 0.2 kW . In proiect exista 3 scheme ale tablourilor secundare de forta pentru cele 3 incaperi: centrala de ventilatie, centrala termica si statia de hidrofor.

Putere unui tablou secundar de forta trebuie sa depaseasca 30 kW.

MOTOARE

Caracteristicile motoarelor

Motor

Pi

n

cosφ

Kp=Ip/In

[kw]

[rot/min]

3.10. Calculul circuitelor de alimentare a motoarelor cu pornire directa si stea – triunghi.

A. Motoare cu pornire directa.

Motoarele functioneaza in regim de lunga durata. Se face o verificare in regim de scurta durata (pornirea motorului). Aceasta verificare se face la densitatea de curent de pornire care are valoarea admisibila de 35 A/mm2 pentru cupru.

1. Pi=0.75 kW

Caracteristicile motorului cu Pi=0.75 kW

Motor

Pi

n

cosφ

Kp=Ip/In

[kw]

[rot/min]

  1. Determinarea sectiunii conductoarelor. (n=3)

Sectiunea nulului de protectie:

Verificare:

Jp – densitatea de curent la pornire

Ja – densitatea de curent admisibila

  1. Alegerea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 4, 1.5) T PEL12.7

3. Alegerea contactorului.

Se alege un contactor TCA6

4. Alegerea releului termic (TSA)

Is – curent de serviciu

Ir – curent de reglare

IF – curent fuzibil pentru sigurante fuzibile.

Se alege un releu termic TSA10/3.3A

5. Siguranta fuzibila.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 25/10A

2. Pi=2.2 kW

Caracteristicile motorului cu Pi=2.2 kW

Motor

Pi

n

cosφ

Kp=Ip/In

[kw]

[rot/min]




  1. Determinarea sectiunii conductoarelor. (n=3)

Sectiunea nulului de protectie:

Verificare:

Jp – densitatea de curent la pornire

Ja – densitatea de curent admisibila

  1. Alegerea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 4, 1.5) T PEL12.7

3. Alegerea contactorului.

Se alege un contactor TCA10

4. Alegerea releului termic (TSA)

Is – curent de serviciu

Ir – curent de reglare

IF – curent fuzibil pentru sigurante fuzibile.

Se alege un releu termic TSA10/8A

5. Siguranta fuzibila.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 25/16A

3. Pi=3 kW

Caracteristicile motorului cu Pi=3 kW

Motor

Pi

n

cosφ

Kp=Ip/In

[kw]

[rot/min]

1. Determinarea sectiunii conductoarelor. (n=3)

Sectiunea nulului de protectie:

Verificare:

Jp – densitatea de curent la pornire

Ja – densitatea de curent admisibila

2. Alegerea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 4, 1.5) T PEL12.7

3. Alegerea contactorului.

Se alege un contactor TCA10

4. Alegerea releului termic (TSA)

Is – curent de serviciu

Ir – curent de reglare

IF – curent fuzibil pentru sigurante fuzibile.

Se alege un releu termic TSA10/35A

5. Siguranta fuzibila.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 25/16A

4. Pi=5.5 kW

Caracteristicile motorului cu Pi=5.5 kW

Motor

Pi

n

cosφ

Kp=Ip/In

[kw]

[rot/min]

1. Determinarea sectiunii conductoarelor. (n=3)

Sectiunea nulului de protectie:

Verificare:

Jp – densitatea de curent la pornire

Ja – densitatea de curent admisibila

2. Alegerea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 4, 2.5) T PEL16.1

3. Alegerea contactorului.

Se alege un contactor TCA16

4. Alegerea releului termic (TSA)

Is – curent de serviciu

Ir – curent de reglare

IF – curent fuzibil pentru sigurante fuzibile.

Se alege un releu termic TSA16/50A

5. Siguranta fuzibila.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 63/35A

B. Motoare cu pornire stea-triunghi.

5. Pi=11 kW

Caracteristicile motorului cu Pi=11 kW

Motor

Pi

n

cosφ

Kp=Ip/In

[kw]

[rot/min]

  1. Determinarea sectiunii conductorului sF. (n=3)

Sectiunea nulului de protectie:

1’. Determinarea sectiuni conductorului s2F (n=3).

Verificare:

2. Alegerea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 4, 4) T PEL17.9

2’. Alegerea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 3, 2.5) T PEL16.1

3. Alegerea contactorului.

Se aleg 3 contactoare TCA16

4. Alegerea releului termic (TSA)

Is – curent de serviciu

Ir – curent de reglare

IF – curent fuzibil pentru sigurante fuzibile.

Se alege un releu termic TSA16/50A

5. Siguranta fuzibila.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 63/25A

3.11. Calculul circuitelor de prize.

A. Prize trifazate.

Se considera puterea suportata de un circuit de priza trifazata ca fiind de 6kW si stiind factorul de putere al acesteia, , putem determina intensitatea curentului ce va strabate circuitul prizei trifazate cu relatia de mai jos (randamentul este ).

1. Determinarea sectiunii conductoarelor. (n=3)

2. Determinarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 5, 2.5) T PEL17.9

3. Siguranta fuzibila.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 25/16A

B. Prize monofazate.

Se considera puterea suportata de un circuit de priza monofazata ca fiind de 2kW si stiind factorul de putere al acesteia, , putem determina intensitatea curentului ce va strabate circuitul prizei monofazate cu relatia de mai jos:

1. Determinarea sectiunii conductoarelor.

2. Determinarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 3, 1.5) T PEL12.7

3. Siguranta fuzibila.

Se alege o siguranta fuzibila LFi 25/16A

C. Prize de tensiune redusa.

1. Determinarea sectiunii conductoarelor.

2. Determinarea tubului de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 2, 1.5) T PEL12.7

3. Siguranta fuzibila.

Se aleg 2 sigurante LFi 25/16A

3.12. Calculul coloanei tablourilor secundare de forta.

Calculul de dimensionare a coloanei secundare de forta comporta mai multe etape:

Calculul intensitatii nominale a curentului ce va strabate coloana secundara.

Calculul sectiunii conductoarelor cu verificare la densitatea de curent de pornire.

Calculul diametrului tubului de protectie.

Dimensionarea intreruptorului tripolar cu parghie.

Dimensionarea sigurantelor fuzibile.

Pi

cosφ

sinφ

In

Ina

Inr

Kp

Ipa

Ipr

[kW]

[A}

[A}

[A}

[A}

[A}



A. Coloana pentru TF1 (Camera de ventilare).

1. Determinarea sectiunii conductoarelor.

n = numarul de receptoare din C.V. T n = 6

m = numarul de receptoare din C.V. ce functioneaza simultan T m = 4

- pompa apa racita=2.2 kW

- pompa apa calda=3 kW

- ventilator=5,5 kW

- ventilator=11 kW

Ina – componenta activa a curentului

Inr – componenta reactiva a curentului

4 FY 25

2. Tubul de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sectiunea fazei ) = f ( 4; 25 ) T d34.2 T PEL 34.2

3. Sigurantele fuzibile.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 100/80A

4. Intreruptorul.

Se alege un intreruptor tripolar tip parghie IP100/100A.

B. Coloana pentru TF2 (Punct termic).

1. Determinarea sectiunii conductoarelor.

n = numarul de receptoare din P.T. T n = 6

m = numarul de receptoare din P.T. ce functioneaza simultan T m = 4

- pompa circulatie apa rece=2.2 kW

- pompa adaos=3 kW

- pompa circulatie apa calda=5.5 kW

- pompa circulatie apa rece=11 kW

Ina – componenta activa a curentului

Inr – componenta reactiva a curentului

4 FY 25

2. Tubul de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sectiunea fazei ) = f ( 4; 25 ) T d34.2 T PEL 34.2

3. Sigurantele fuzibile.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 100/80A

4. Intreruptorul.

Se alege un intreruptor tripolar tip parghie IP100/100A.

C. Coloana pentru TF3 (Statie de hidrofor).

1. Determinarea sectiunii conductoarelor.

n = numarul de receptoare din S.H. T n = 5

m = numarul de receptoare din S.H. ce functioneaza simultan T m = 3

- pompa apa calda=0.75 kW

- pompa apa rece=5.5 kW

- compresor=11 kW

Ina – componenta activa a curentului

Inr – componenta reactiva a curentului

4 FY 10

2. Tubul de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sectiunea fazei ) = f ( 4; 16 ) T d34.2 T PEL 34.2

3. Sigurantele fuzibile.

Se aleg 3 sigurante fuzibile LFi 63/63A

4. Intreruptorul.

Se alege un intreruptor tripolar tip parghie IP100A.

3.13. Calculul coloanei de siguranta.

Pe tabloul de siguranta se afla circuitul pentru o pompa de incendiu si 5 circuite de lumina de siguranta.

Circuitele de iluminat au corpuri de iluminat tip FIA 01-236.

Motorul pompei de incendiu are puterea de 11 kW si turatia de 750 rot/min.

Caracteristicile motorului cu Pi=11 kW

Motor

Pi

n

cosφ

Kp=Ip/In

[kw]

[rot/min]

Tubul de protectie.

dtub protectie = f ( nr. conductoarelor, sF ) = f ( 3, 10) T PEL20

Siguranta fuzibila.

Se alege siguranta fuzibila LFi 63/50A

3.14. Calculul coloanei generale de lumina si forta

1. Determinarea sectiunii conductoarelor.

Se alege un cablu cu sectiunea unui conductor de 120 mm2CYY

2. Intreruptorul automat.

Se alege intreruptorul automat tip IA400.

3. Intreruptorul tripolar tip parghie cu rol de separator.

Se alege intreruptorul automattip parghie IP315A.

4. Siguranta.

Se aleg 3 sigurante MPR315/315A

5. Reductoarele de curent.

Se aleg reductoare de curent tip CIS350/5A

6. Ampermetre.

Se aleg 3 ampermetre 0-300A/5A

7. Se aleg 2 contoare CAT43

3.15. Calculul pierderilor de tensiune.

A. LUMINǍ

CB TGLF TSL


DU3% DU2%    DU1%    Pmax

DU1 = max ( DU11% la Pmax si DU12 la lmax )

DU1% - circuit monofazat de c.a.

DU2 – circuite trifazate echilibrate

gCu = 54m/Wmm2

gAl = 34m//Wmm2

DU% = DU1% + DU2% + DU3% DUadm% =

Circuitul cel mai lung este si circuitul cel mai incarcat (C1).

B. FORTA

CB TGLF TF2


DU3% DU2%    DU1%   

- pierderile de tensiune se calculeaza pentru motorul cel mai indepartat si motorul cu puterea cea mai mare

DU = DU1% + DU2% + DU3% DUadm%

DU% se calculeaza pentru 2 regimuri:

nominal DU%

pornire DU%

- motorul cu cea mai mare putere PCT = 11W;

- motorul cel mai indepartat PCT = 11W;








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1566
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site