Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Caracteristicile de lucru ale motoarelor de curent continuu cu excitatie independenta si paralela (motoare sunt)

Electronica electricitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Caracteristicile de lucru ale motoarelor de curent continuu cu excitatie independenta si paralela (motoare sunt)

Diferenta principala intre caracteristicile de lucru ale motoarelor cu excitatie independenta si ale celor cu excitatie paralela nu exista. Alura acestor caracteristici pentru cele doua tipuri de motoare este prezentata in fig.4.35.



Fig.4.35 Alura caracteristicilor de lucru ale motoarelor de c.c.

cu excitatie independenta si paralela

Caracteristica de viteza n=f(Ia) se poate determina din ecuatia (4.3), ce expri-ma egalitatea t.e.m. si a caderii de tensiune din circuitul indusului:

De aici se observa ca:

(4.10)

Din expresia (4.10) rezulta, ca la cresterea curentului Ia creste caderea de tensiune RaIa din infasurarea indusului, datorita careia turatia n se reduce. Cu cresterea insa a curentului Ia se reduce marimea fluxului magnetic datorita reac-tiei indusului si turatia creste. Prin urmare variatia fluxului magnetic si a caderii de tensiune din infasurarea indusului sunt doua consecinte ale motivului variatiei curentului rotoric ce actioneaza invers asupra modificarii turatiei.

Obisnuit, predomina actiunea caderii de tensiune din infasurarea indusului, datorita careia caracteristica de viteza reprezinta aproape o linie dreapta slab incli-nata fata de axa absciselor.

Motoarele cu excitatie independenta si paralela au caracteristica de viteza dura, adica la variatia sarcinii, turatia ramane aproape constanta. Din acest motiv, la cresterea sarcinii, puterea si momentul la aceste motoare cresc aproape propor-tional. Potrivit ecuatiilor (4.4) si (4.6):

Se observa ca la cresterea curentului rotoric, momentul M variaza dupa o lege liniara. Trebuie a se sublinia, ca la cresterea lui Ia, intr-o anumita masura se reduce si fluxul magnetic urmare actiunii reactiei indusului, datorita careia de-pendenta M=f(Ia) nu este pe deplin liniara. Ea porneste din punctul b, deoarece la functionarea in gol (fig.4.35).

Avand in vedere ca la ridicarea caracteristicilor de lucru, turatia si fluxul magnetic raman aproape constante, se admite ca Caracteristica mo-mentului util se obtine daca se reduc ordonatele punctelor de pe curba M=f(Ia) cu valoarea momentului M0 la functionarea in gol.

Randamentul se determina ca raport intre puterea mecanica utila de iesire P2 si puterea electrica P1 de intrare consumata de motor:

(4.11)

unde: P1=UIa, iar reprezinta suma diferitelor forme ale pierderilor de putere ce include:

Ø   pierderile din infasurarea de excitatie;

Ø   pierderile din infasurarea indusului;

Ø   pierderile mecanice pmec (de frecare in lagare, ventilatie, s.a.);

Ø   pierderile in fierul magnetic (pierderi magnetice) pFe;

Ø   pierderile suplimentare psupl datorate deformatiei fluxului magnetic la suprasarcina, aparitiei curentilor turbionari in elementele de fixare sau in conductoarele indusului daca ele sunt de sectiune mare s.a.

In conditiile de examinare n≈const., Φ≈const. si Ia≈const. se poate admite ca pierderile in fier, in infasurarea de excitatie si pierderile mecanice sunt constante, adica pFe+pex+pmec=const. Pierderile din infasurarea indusului pJ si pierderile supli-mentare ps sunt variabile, deoarece depind de sarcina motorului (depind de ).

In fig.4.35 este prezentata dependenta . Randamentul atinge valoa-rea maxima la acea sarcina, cand pierderile variabile sunt egale cu cele con-stante. Obisnuit, la motoarele cu putere mica, , iar cele de putere . Dupa cum s-a aratat, in grupa caracteristicilor de lucru se exami-neaza si caracteristica mecanica a motorului n=f(M). Ea se poate obtine din expre-sia pentru caracteristica vitezei (4.10), daca se modifica in acord cu ecuatia (4.4):

(4.12)

Din expresia (4.12) se observa ca aceasta caracteristica mecanica are carac-ter asemanator cu caracteristica vitezei, adica dupa cum s-a aratat la Ie=const. se poate admite ca , la care caracteristicile mecanice ale motoarelor cu excitatie paralela si independenta sunt linii drepte, inclinate fata de axa absciselor. Iata de ce in practica, se considera sau caracteristica de viteza sau caracteristica mecanica a motoarelor.

Segmentul determinat de caracteristica mecanica pe axa ordonatelor reprezinta turatia motorului la functionarea in gol ideal, iar coeficientul negativ stabileste unghiul de inclinare al caracteristicii fata de axa absciselor.

Atunci cand motorul functioneaza in conditii: U=Un, si in lipsa rezistentelor suplimentare din circuitul indusului se poate considera asa numita caracteristica mecanica naturala (c.m.n.) a motorului. In toate celelalte cazuri se obtin caracteristici mecanice artificiale. Asemenea se considera si pentru caracte-risticile de viteza. In fig.4.36 sunt indicate caracteristicile mecanice (de viteza) ale motoarelor de excitatie paralela si independenta.

Caracteristica mecanica naturala

(c..m.n.)

 


Fig.4.36 Caracteristicile mecanice (de viteza) ale motoarelor de c.c.

1 - caracteristica mecanica naturala; 2, 3, 4, caracteristici mecanice artificiale

obtinute pentru diferite rezistente suplimentare in circuitul rotoric (RS3>RS2>RS1>Ra)

Dreapta 1 reprezinta caracteristica mecanica naturala (c.m.n.), iar dreptele 2, 3 si 4 sunt caracteristicile mecanice artificiale, obtinute la conectarea de rezistente suplimentare Rs (fig.4.33 a,b) in circuitul indusului. La conectarea de rezistente suplimentare Rs in circuitul indusului, caracteristica mecanica se deter-mina cu expresia:

(4.13)

Din expresia (4.13) se vede, ca cu cat valoarea pentru Rs este mai mare, cu atat caracteristica artificiala este mai inclinata (mai cazatoare) fata de axa absci-selor. Avand in vedere ca si toate caracteristicile determina seg-mente egale pe axa ordonatelor, adica ele se intersecteaza in acelasi punct determi-nat de turatia n0 corespunzatoare functionarii in gol ideal.

In fig.4.37 sunt prezentate caracteristicile mecanice naturala si artificiale, obtinute la diferite tensiuni de alimentare U pentru , Rs=0.

Din expresiile (4.12) si (4.13) se observa ca, cu cat tensiunea este mai mica in raport cu cea nominala, cu cat segmentele determinate de caracteristicile meca-nice artificiale pe axa ordonatelor sunt mai mici. Caracteristicile separate sunt paralele una fata de alta, deoarece variatia tensiunii de alimentare nu influenteaza asupra inclinarii caracteristicilor fata de axa absciselor (ecuatiile 4.12 si 4.13).

In fig.4.38 se prezinta caracteristicile mecanice pentru motoarele de c.c. cu excitatie independenta si paralela, ridicate pentru marimi diferite ale fluxului si la U=Un si Rs=0.

Variatia fluxului magnetic influenteaza atat marimea segmentelor deter-minate pe axa de ordonate ale caracteristicilor, cat si asupra inclinarii lor fata de axa absciselor. Cu reducerea fluxului , segmentele si inclinarile cresc si invers.

Caracteristica mecanica

naturala (c.m.n).

 
In conditii naturale de functionare, motoarele de c.c. cu excitatie paralela si independenta au caracteristici mecanice (de viteza) dure.

Caracteristica mecanica

naturala (c.m.n).

 
   

Fig.4.37 Caracteristicile mecanice naturala Fig.4.38 Caracteristicile, mecanice pentru

si artificiale, obtinute la diferite tensiuni de motoarele de c.c. cu excitatie independenta

alimentare U pentru , Rs=0 si paralela, ridicate pentru marimi diferite

ale fluxului la U=Un si Rs=0

Datorita caracterului cazator al caracteristicilor mecanice (de viteza), motoa-rele cu excitatie paralela si independenta functioneaza stabil. In fig.4.39 sunt indicate caracteristica mecanica n=f(M) si caracteristica momentului rezistent Mr=const.

In regimul stabil de functionare, cand M=Mr (punctul A de intersectie al caracteristicilor), motorul functioneaza la turatia n stabilita. Daca dintr-un anumit motiv, turatia n se reduce la , momentul motorului M creste pana la si devine mai mare decat momentul rezistent Mr. Atunci, potrivit ecuatiei de echilibru a momentelor la arborele motorului se exercita momentul dinamic pozitiv. Acesta determina cresterea turatiei si corespunzator se reduce momentul motorului la M=Mr, cand masina din nou incepe sa functioneze stabil in punctul A cu turatia n.

Daca din orice motiv turatia creste de la n la , momentul M al motorului se reduce la si devine mai mic decat momentul rezistent Mr. Asupra arborelui masinii se exercita momentul dinamic negativ, datorita caruia turatia se reduce de la la n si motorul din nou incepe sa functioneze stabil in punctul A, unde momentele motor si rezistent (de sarcina) se echilibreaza reciproc.

Fig.4.39 Caracteristicile mecanica n=f(M)si a momentului rezistent Mr=const.

pentru motoarele de c.c. cu excitatieparalela si independenta

Atunci cand motoarele de c.c. cu excitatie independenta sau paralela func-tioneaza in regim stabil si se obtine intreruperea circuitului infasurarii de excitatie, fluxul magnetic devine foarte mic (tinde spre fluxul de magnetizare remanenta). In acest caz, potrivit ecuatiei (4.10), turatia creste rapid si obtine valori, periculoase cu consecintele sale - ruperea bandajelor, defectarea infasurarii indusului s.a. Iata de ce la intreruperea circuitului de excitatie, motorul trebuie decuplat fara intar-ziere de la reteaua de alimentare.

In practica au aplicare larga motoarele cu excitatie derivatie, si motoarele cu excitatie independenta (ultimele in sistemele de generator-motor).



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1936
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved