Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Convertoare pneumoelectrice (CPE)

Electronica electricitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Convertoare pneumoelectrice (CPE)


Aceste elemete au rolul de a inchide sau deschide contactele unui microintrerupator electric atunci cand primesc un semnal pneumatic.



Principiul de functionare este ilustrat in fig.3.30 La aparitia semnalului pneumatic a.mebrana .1 comprimarea arcul 2 iar prin intermediul pistolului conic.3 realizaza comutarea microintrerpatorului 4.

Prin combinarea ecestui tip de CPEcu un amplificatory pilotat se obtine un convertor ce poate fi comadat cu presiune joasa .De asemnea prin combinare CPE eu comda direct cu mano vacuumstate se poate regal valoare suprapresiunii sau depresiunii la care o sa aiba loc comutarea microintrerupatorului electric.




Fig 3.1.Convertor pnemoelectrice (CPE) cu comanda directa.



Fig.3.2.Convertoare electropneumatice (CEP) discrete:a-normal atmosfera;

b-normal presiune



Fig.3.3.Schema convertorului electropneumatic DRELOBA variante de utilizare.



Fig.3.4.Convertor electropneumatic pilotat (tip Samsomatic).


II.5-Intretinere, defecte si mod de reparare


II.6. Calcul tehnico-economic


Lucrarea executata: Demontarea unui distribuitor pneumatic cu diametrul Dn 16,cu trei pozitii si cu patru intrari (furtune) in vederea verificarii sau inlocuirii.Distribuitorul este comandat prin doi electromagneti comandati la tensiunea de 220 V curent alternativ (de retea) prin intermediul a doua relee de putere.


M A N O P E R A


Nr.

Denumire

Timp

Unitar (minute)

Tarif mediu


(lei)

Valoare


(lei)

1. Control vizual extern 20,5 1

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

2.Deconectarea de la reteaua

electrica de 220 V c.a. a

celor 2 electromagneti ai

disribuitorului 40,5 2


3        Demontarea celor 4 ca-

bluri electrice care leaga

electromagnetii la retea-

ua electrica 60,5 3


4        Demontarea celor 4

furtune de aer de la

distribuitor 50,5 2,5


5        Demontarea suruburilor

care fixeaza distribuitorul

pe placa pa care este

montat 10 0,5 5


6        Verificarea distribuitorului

pe bancul de proba20 0,5 10


7        Se schimba distribuitorul

defect cu unul nou ,de la

magazie,cu unul nou,re-

facand invers operatiile

6:5:4:3:2 si 1 47 0,5 23,5


TOTAL;94 47 LEI


Materiale folosite


Distribuitor 1 000 lei

4 suruburi de fixare 4 suruburi x 2 lei =8 lei


Total: 1008 lei



CALCULUL PRETULUI TOTAL AL OPERATIEI


Nr.

Specificatia cheltuielii

Valoare

1

Material

1008

2

Cota aprovizionare ( 2%)

20,16




3

TOTAL I

1028,16




4

Manopera

47

5

C.A.S. (19,75%)

9,28

6

Fond Somaj (2,5%)

1,17

7

Sanatate (7%)

3,29

8

Cheltuieli sectie (10%)

4,7




9

TOTAL II

65,44




10

TOTAL III ( I + II)

1093,36




11

C.G.I. (cheltueli generale ale intreprinderii) 10%

109,34


12

Profit (10%)

109,34

13

Pret fara TVA

1312,04

14

TVA (19%)

249,28




15

TOTAL PRET PRODUS

1561,32 lei



II.7. Norme de securitate si sanatate in munca

Obligatiile lucratorilor

Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii:

a)       sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b)       sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare,
sa-l inapoieze sau sa-l puna la locul destinat pentru pastrare;

c)       sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor,
aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste
dispozitive;

d)     sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de
munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea
si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e)       sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;

f)sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatieidin domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

SECTIUNEA A 2-A Accidente de munca

Art. 30. - (1) In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcinile de stat sau de interes public, inclusive in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;

c)     accidentul suferit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din
cauza indepliniri acestor activitati;


d)    accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni 'intreprinse din
propria initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din
proprie initiative pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul
public si privat;

f)    accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se
produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de
angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de
munca, sin u se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;

g)    accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la
domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajatori, precum si in timpul sip e traseul normal spre si de la aceste locuri;

I) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegatii pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efectuaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tarii, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviviu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit g), h), i) si I), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.

Art. 31. - Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, in:

a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice;

b)    accidente care produc invaliditate;

c)     accidente mortale;

d)   accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si
din aceeasi cauza.

Art. 32. - (1) inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(2) Accidentul de munca iregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.

SECTIUNEA A 3-A

Bolile profesionale

Art. 33. - In sensul prevederilor art 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.

Art. 34. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Constanta.

(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmari sau
infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac
de catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in colaborare cu
inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.

(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(4) Bolile profesionale no-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de
sanatate publica teritoriale si a municipiului Constanta la Centrul national de
coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institului
de Sanatate Publica Constanta la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Constanta,
precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.

(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza, si se inregistreaza atat
ca boala profesionala, cat si ca accident de munca.



INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII IN ACTIVITATI CU INSTALATII HIDRAULICE SI PNEUMATICE


1. Se interzice efectuarea lucrarilor de masurare si verificare cu aparate sau cu piese lipsa;

2. Inainte de inceperea lucrarilor la organele de comanda si conducere a fluidelor se va verifica obligatoriu daca circuitul respective nu este sub presiune;

3. La piesele din instalatiile hidraulice si pneumatice se efectueaza operatii de rodare. Pasta de rodaj ce se depune pe tija si bucsa de rodat se va aplica cu o paleta;

4. Amplasarea compresoarelor se va face conform indicatiilor din Cartea tehnica precum si in asa fel incat sa se asigure acces comod la ele , in momentul interventiei la subansamble si la supravegherea aparaturii;

5. Se interzice functionarea fara supapele de siguranta sau cu ele blocate;

6. Se interzice functionarea compresorului fara aparatoarea de cuplaj;

7. Traseele instalatiei electrice si panourile electrice din instalatiile de actionare hidraulice si pneumatice vor fi dispuse in zone in care nu este posibila intrarea lor in contact cu lichide , in mod normal sau ca urmare a unor avarii;

8. Se vor evita toate sursele posibile producerii de incendii , daca lichidul folosit este usor inflamabil;

9. Este necesara realizarea unor capace usor demontabile pentru a permite accesul la conductele flexibile si rigide si la celelalte elemente din interiorul instalatiei

10. Daca se lucreaza cu presiune reglabila , instalatia va fi dotata cu o supapa de siguranta reglata la o valoare care sa protejeze toate echipamentele instalatiei.

Prin natura lor incendiile sunt aducatoare de distrugere,necazuri si moarte.

Protectia contra inendiilor trebuie trebuie sa fie o preocupare constanta si continua a tuturor celor implicati in procesul de productie.

Se recomanda respectarea urmatoarelor reguli de protectia contra incendiilor:

  1. Toate substantele periculoase, care se aprind usor,trebuie sa fie manipulate in conditii de maxima securitate,dupa reguli bine stabilite;
  2. Pastrarea acestor substante se va face numai in locuri bine stabilite,sub cheie,iar accesul la acestea se va face numai dupa reguli foarte bine stabilite;
  3. Vor fi facute instructaje periodice pentru protectie contra incendiilor,dar si,ori de cate ori este nevoie;
  4. Se vor face exercitii speciale de interventie in caz de incendiu,punandu-se accent in special pe traseele de evacuare in caz de incendiu;
  5. Fiecare membru al personalului trebuie sa cunoasca modul de utilizare al mijloacelor de interventie in caz de incendiu;
  6. Se va evita pe cat posibil utilizarea focului deschis la focul de munca.


BIBLIOGRAFIE



1. M. Avram M. Echipamente si sisteme clasice si mecatronice , Editura Universitara , Bucuresti , 2005

2. O. Dontu Utilaje si tehnologii pentru mecatronica , Editura Tehnica , Bucuresti 2001

3. N.Huzum , G. Rahtz Masini , utilaje din industria constructoare de masini , manual pentru clasa a XII-a , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1986

4. V.Madies , S. Mirescu Tehnologie si educatie in mecatronica , Editura Economica . 2005

5. V. Marin si colaboratorii -Sisteme hidraulice si pneumatice deactionare si reglare automata.Editura Tehnica,Bucuresti 1982,

6. A. Oprean - Hidraulica si pneumatica masinilor unelte.Editura

didactica si pedagogica,Bucuresti 1983,

7. S. Popescu,Traian Ghinea- Automatizarea masinilor si instalatiilor folosite in agricultura.Editura Scrisul Romanesc,

Craiova 1986,

8. M. Radoi si colaboratorii -Reconditionarea pieselor.Editura tehnica,Bucuresti 1985,

9. D. Tomescu si colaboratorii - Metode,procedee si tehnologii de reconditionare a a pieselor de la utilajele agricole.Editura Ceres,

Bucuresti 1988,




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 394
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved