Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Sa se proiecteze instalatia electrica de lumina si forta a unei hale industriale, dotata cu utilajele de mai jos

Electronica electricitate



+ Font mai mare | - Font mai mic





Tema de proiectare

Sa se proiecteze instalatia electrica de lumina si forta a unei hale industriale, dotata cu utilajele de mai jos, avand dimensiunile din fig.1.

1- Strung paralel     6buc Pn= 2,5 kW

2- Masina de frezat    1buc Pn=10 kW

3- Strung carusel    1buc Pn=26 kW

4- Presa cu excentric 2buc Pn=10 kW

5- Masina de gaurit 2buc Pn=1 kW

6- Masina de filetat 1buc Pn=6 kW

7- Masina de rectificat 1buc Pn=7 kW

8- Masina de rabotat 1buc Pn=3,7 kW

Polizor    1buc Pn=2,8 kW

10- Masina de ascutit 1buc Pn=3,7 kW

11- Ventilatoare 2buc Pn=5 kW

12- Transformator sudura(Da=60%) 1buc Sn=14 kVA

13- Grinda rulanta(DA=25%) 1buc Pn=5 kW

14- Cuptor cu rezistente 1buc Pn=13 kW

15- Baie de cromare    1buc Pn=6 kW

DIMENSIONAREA INSTALATIEI ELECTRICE DE

ILUMINAT

Alegerea sistemului de iluminat si a sursei de lumina.

Pentru ca activitatea care are loc in interiorul imobilelor sa se desfasoare in conditii normale, este necesar ca instalatiile electrice de iluminat sa ofere conditii optime de iluminare.

Pentru iluminarea locurilor de munca sunt posibile urmatoarele sisteme de iluminat:

- iluminat general, care se recomanda atunci cand se doreste iluminarea uniforma pe toata suprafata de lucru;

- iluminat local atunci cand sunt necesare niveluri ridicate de iluminare pentru locuri restanse;

- iluminat combinat, pe fondul unui iluminat general minimal, la locul de munca se asigura o sursa suplimentara de lumina (strunguri, freze, masini de rectificat, alte masini unelte cu precizie mare de prelucrare, locuri in care se face controlul de calitate, etc.).

Rezultatele acestei alegeri se sintetizeaza in tabelul 1.1.

Nr. crt

Incaperea

Tipul iluminatului general

Tipul incaperii

Mod de realizare a instalatiei

Tipul materialelor folosite

Dimensiune a incaperii

Indicile incaperii

Culoarea

Factor de reflexie

Coef de utilizare

Randament corpului de iluminat

a

b

h

Atelier prelucrari metalice

Fluorescent

U0

PT

Cond.ACYY

Pereti

Alb

Tavan

Alb

Atelier acoperiri metalice

Fluorescent

U0

PT

Cond.ACYY

Pereti

Alb

Tavan

Alb

Grup sanitar

incandescent

K

ST

Tub PVC

Cond.AFY

Pereti

Alb

Tavan

Alb

Birouri

Fluorescent

U0

ST

Tub PVC

Cond.AFY

Pereti

Alb

Tavan

Alb

Culoar

Fluorescent

U0

ST

Tub PVC

Cond.AFY

Pereti

Alb

Tavan

Alb

Nr. Crt

Caracteristicile corpului de iluminat ales

Coeficient de utilizare cautat

Factor de depreciere

Iluminare medie adoptata

Flux total necesar de instalat

Fluxul initial al sursei nec/ad

Numar surse nec/ad

Nr. Corp iluminat

Puterea unei surse

Flux total instalat

Puterea totala instalata

Iluminarea medie recalculata

Tip

Randament

Nr. surse

Cos φ

LFA

LFA

BAT

LFA

LFA

Alegerea corpurilor de iluminat.

La alegerea corpului de iluminat se foloseste metoda coeficientilor de utilizare. Aceasta metoda se foloseste pentru calculul instalatiilor electrice de iluminat interior si permite determinarea iluminarii medii orizontale date de surse luminoase in planul util, tinand cont de fluxul luminos reflectat de pereti si tavan. Metoda nu se poate folosi la determinarea iluminatului local, a iluminatului suprafetelor inclinate, a suprafetelor verticale, sau a iluminatului cu corpuri de dimensiuni mari.

Determinarea indicelui incaperii.

in care:

a,b - lungimea respectiv latimea incaperii;

h - inaltimea de suspendare deasupra planului util in cazul iluminatului direct, semidirect si mixt, sau inaltimea tavanului deasupra planului util in cazul iluminatului indirect sau semiindirect;

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice:

-II- penru atelierul de acoperiri metalice:

-III- pentru grupul sanitar:

-IV- pentru birouri:

-V- pentru culoar:   

Coeficientul de utilizare este raportul dintre fluxul luminos util si fluxul emis de toate lamipile instalate intr-o incapere.

Se alege factorul de reflexie din tabelul 7.2 si coeficientul de utilizare din tebelele 7.3 si 7.4. [2,pag.66-67].

Se alege corpul de iluminat utilizat si se precizeaza caracteristicile tehnice in tabelul 1.1 folosindu-se cataloagele.

Fluxul luminos al corpurilor de iluminat se obtine inmultind fluxul luminos al lampilor cu randamentul corpurilor de iluminat.

Tinand cont de raportul dintre fluxul luminos util si fluxul luminos al corpului de ilminat din aceeasi incapere (utilanta).

si care reprezinta un randament al incaperii, se obtine:

Fluxul lampilor nu ramane constant in timp din cauza faptului ca fluxul emis de lampi scade in timp, si din cauza depunerilor de praf pe corpul de iluminat; randamentul acestora scade; deci apare o depreciere a instalatiei de iluminat fata de momentul punerii in functiune a instalatiei. Din acest motiv fluxul luminos initial va trebui sa fie mai mare decat fluxul util. In acest caz fluxul initial emis va fi:

dar,

in care:

kd - factor de depreciere;

Emed - iluminare medie;

A - aria planului util;

Se ia factorul de depreciere (din tabelul 7.6 [2,pag68]), functie de caracteristicile incaperii si de periodicitatea de curatire a corpurilor de iluminat si se trece in tabelul 1.1.

Se alege nivelul de iluminare din STAS 6646-66 sau din tabelele 7.18, 7.19 sau 7.20 [2,pag68].

Se determina fluxul util (necesar) al lampilor de instalat cu relatia:

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice:

-II- pentru atelierul de acoperiri metalice:

-III-pentru grupul sanitar:

-IV- pentru birouri:

-V- pentru culoar:

Se alege din catalogul de lampi (sau din tabelele 7.9.7.17 [2,pag. 69-72]), sursele de lumina :

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice:

Se adopta tub fluorescent, culoare 3X , Un=220V , P=65W , =3000 lm , l= 1.5 m .

Numarul lampilor necesare :

n= - nr. de surse de lumina

Se adopta un nr. de 90 de lampi.

Alegem 5 siruri x 2 surse x 9 cdi = 90 surse

Avem: 45 corpuri de iluminat cu cate 2 lampi

-II- pentru atelierul de acoperiri metalice:

Se adopta tub fluorescent, culoare 3 , Un=220V , P=40W , =2800 lm , l= 1.2 m.

Numarul lampilor necesare :

n=

Se adopta un nr. de 16 lampi.

Alegem 2 siruri x 2 surse x 4 cdi= 16 surse.

Avem 8 corpuri de iluminat cu cate 2 lampi.

-III- pentru grupul sanitar:

Se adopta lampi cu incandescenta Un=220V , P=100W , Φ=1040 lm

Numarul lampilor necesare :

n=

Se adopta un nr. de 3 lampi cu incandescenta.

Alegem 3 corpuri de iluminat TIP BATT dotate cu glob de sticla si armatura de protectie.

-IV- pentru birouri:

Se adopta tub fluorescent, culoare 2X , Un=220V , P=20W , =700 lm , l= 0.58 m.

Numarul lampilor necesare :

n=

Se adopta un nr. 16 de surse de lumina.

Alegem 4 corpuri de iluminat a cate 4 surse de lumina fiecare.

-V- pentru culoar:

Se adopta tub fluorescent, culoare 1X , Un=220V , P=20W , =1080 lm , l= 0.58 m.

Numarul lampilor necesare :

n=

Se adopta 8 surse de lumina.

Alegem 2 corpuri de iluminat a cate 4 surse de lumina.

Se calculeaza fluxul luminos total instalat initial, precum si puterea totala instalata in fiecare incapere.

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice: =90*3000=270000 lm

P=90*65=5850W

-II- penru atelierul de acoperiri metalice: =16*2800=44800 lm

P=16*40=640W

-III-pentru grupul sanitar: =3*1040=3120 lm

P=3*100=300W

-IV- pentru birouri: =16*700=11200 lm

P=16*20=320W

-V- pentru culoar: Φ=8*1080=8640 lm

P=8*20=160W

Se recalculeaza iluminarea medie intiala cu relatia:

Emed=

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice: Emed=

-II- pentru atelierul de acoperiri metalice: Emed=

-III- pentru grupul sanitar:   

Emed=

-IV- pentru birouri:

Emed=


-V- pentru culoar:

Emed=

Toate consideratiile ti rezultatele calculelor realizate la subcapitolele 1.1. si 1.2. sunt sistematizate in tabelul 1.1.

Amplasarea corpurilor de iluminat.

Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie sa fie realizata in asa fel incat sa evite observarea directa a sursei de lumina de catre lucratori.

Conditia ca lampa sa nu fie observata direct (evitarea orbirii) este ca unghiul format de dreapta ce uneste corpul luminos al lampii si marginea inferioara a abajurului (linia limita) cu orizontala (unghi de protectie) sa fie cel puin egal cu unghiul privirii.

Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie sa mai tina cont de conditia de uniformitate a iluminarii si de luminanta admisibila. Un nr. mare de corpuri de iluminat duce la o iluminare mai uniforma dar mareste pretul de cost al instaltiei, fapt care inpune alegerea unei solutii care sa satisfaca atat conditia de uniformitate a iluminarii cat si pe cea de economicitate.

Inaltimea de amplasare a corpurilor de iluminat depinde de considerente constructive sau practice. Limita inferioara a inaltimi admise este determinata de evitarea fenomenului de orbire, iar limita superioara este determinata de inaltimea tavanului.

La instalatiile de iluminat general, reparitia corpurilor de iluminat poate fi uniforma sau localizata. Dispunerea uniforma se obtine prin asezarea corpurilor de iluminat in varfurile unor dreptunghiuri sau a unor triunghiuri orientate in raport cu dimensiunile incaperii.

Corpurile de iluminat se vor monta astfel:

-I- pentru atelierul de prelucrari mecanice:

Alegem 9 cdi x 5 siruri x 2 surse = 90 surse

-II- pentru atelierul de acoperiri metalice:

Alegem 4 cdi x 2 siruri x 2 surse = 16 surse

-III-pentru grupul sanitar:

Alegem 3 corpuri de iluminat TIP BATT dotate cu glob de sticla si armatura de protectie.

-IV- pentru birouri:

Alegem 2 cdi x 2 siruri x 4 surse = 16 surse

-V- pentru culoar:

Alegem 2 cdi x 1 sir x 4 surse x = 8 surse

Observatie:

Se vor monta inca 3 corpuri de iluminat, prevazute cu o singura sursa de lumina, avand Un=24V , Pn=25W , cos =1, pentru iluminatul de siguranta, asezate deasupra usilor de iesire(vezi planul instalatiei de iluminat fig.1. ).

Se vor monta cate 2 prize monofazate cu contact de protectie in fiecare birou.

Stabilirea circuitelor de iluminat si a circuitelor de priza.

Dupa amplasarea corpurilor de iluminat se stabilesc circuitele care alimenteaza lampile avandu-se in continuare urmatoarele criterii:

-se stabileste schema de distributie;

-se stabilesc circuitele si tipul acestora (trifazat sau monofazat);

-la circuitele trifazate numarul lampilor alimentate de fiecare faza va fi acelasi (sistem trifazat echilibrat cu fir neutru);

-corpurile de iluminat amplasate grupat vor fi alimentate pe cat va fi posibil de acelasi circuit (se are in vedere economia de materiale);

-intensitatea totala a lampilor de iluminat care sunt actionate de acelasi aparat de comutatie nu trebuie sa depaseasca intensitatea de rupere a aparatului fabricat in acest scop;

-numarul corpurilor de iluminat alimentate de un circuit depinde de mai multi factori : amplasarea lampilor, puterea lampilor, spatiul care trebuie iluminat, etc.

-circuitele de priza nu trebuie sa alimenteze mai mult de 6 prize monofazate pentru consumatorii casnici si mai mult de 3 prize pentru consumatorii industrili.

Schema de distributie de la tabloul de lumina (TL) va fi de tipul radial (vezi schema monofilara de distributie);

De la tabloul de lumina se va alimenta:

Circuitul nr.1 - circuit de prize, circuit monofozat cu nul de protectie, (alimenteaza 4 prize montate cate doua in fiecare birou)

Circuitul nr.2 - circuit de lumina, circuit monofazat, (alimenteaza lampile de iluminat din birouri, grupul sanitar si de pe culoar )

P=2*320+300+160=1100 W

Circuitul nr.3 - circuit de lumina, circuit monofazat, (alimenteaza lampile din atelierul de acoperiri metalice )

P=640 W

Circuitul nr.4 - circuit de lumina, circuit trifazat cu nul de lucru, (alimenteaza lampile din atelierul mecanic, zona 1.1)

P=2*18*65=2340 W

Circuitul nr.5 - circuit de lumina, circuit trifazat cu nul de lucru (alimenteaza lampile din atelierul mecanic, zona 1.3)

P=2*18*65=2340W

Circuitul nr.6 - circuit de lumina, circuit monofazat, (alimenteaza lampi care lumineaza culoarul dintre masini, atelierul mecanic, zona 1.2)

P=2*9*65=1170W

Circuitul nr.7 - circuit de lumina, monofazat, (alimenteaza cu o tensiune de 24V lampile pentru iluminatul de siguranta. Sursa de alimentare - un redresor monofazat in paralel cu o baterie de acumulatori).

LF 25/6 (PVC 16)-AFY 2x4+2.5 C1

P1=1200W

LF 25/10

(PVC16)-AFY 3x2.5 C2 P1=1100W

LF 25/6 ACYY 4x4 C3

P1= 640W

LF 63/63 LF 25/6

ACYY 4x4 C4

P1=2340W

ACYY 3x16+10 LF 25/6 ACYY 4x4 C5

P1=2340W

LF 25/10 ACYY 4x4 C6

P1=1170W

LF 25/6

ACYY 2x2,5 C7 24V

Fig1.4.1 Schema de distributie a tabloului de lumina

1.5. Alegerea aparatelor de conectare, de comutatie si a aparatelor de protectie pentru circuitele de lumina si pentru circuitele de priza

Se stabilesc aparatele de comutatie si de protectie functie de intensitatea curentului de calcul (se folosesc cataloagele aparatelor). Pentru fiecare circuit in parte trebuiesc indeplinite conditiile:

In>Ic - pentru aparatele de comutatie;

If≥Ic - pentru aparatele de protectie;

Instalatiile electrice de joasa tensiune trebuiesc protejate impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor prin sigurante fuzibile, contactoare si intrerupatoare automate prevazute cu relee termice si cu relee electromagnetice (maximale) cu actionare instantanee sau temporizata; intrerupatoarele automate sunt prevazute si cu relee de tensiune minima sau nula, care protejeaza contra revenirii tensiunii.

Se prevad aparate de protectie in urmatoarele situatii:

la plecarile din tablourile de distributie;

la intrarea in tablourile de distributie prevazute cu cel putin 5 circuite sau avand cel putin 8 kW putere instalata;

la ramificatiile spre receptoarele individuale;

in toate punctele in care sectiunea coloanei descreste;

pe nulul de lucru al circuitelor monofazate din instalatiile deservite de personal necalificat (instalatiile electrice din locuinte, birouri, etc.)

Se interzice cu desavarsire montarea aparatelor de protectie pe:

conductorul utilizat ca nul de lucru

conductoarele instalatiei de protectie

Sigurantele fuzibile asigura protectia impotriva curentilor mari si pot fi :

a). din punct de vedere constructiv :

cu legaturi in spate (tip LS)

cu legaturi in fata (tip LF)

b). din punct de vedere al timpului de actionare:

sigurante lente

sigurante rapide

sigurante ultrarapide

Se recomanda utilizarea sigurantelor fuzibile rapide pentru protejarea instalatiilor electrice la care suprasarcinile sunt putin probabile, exemplu instalatiile de iluminat. Sigurantele fuzibile lente se recomanda a fi utilizate impotriva scurtcircuitelor.

Se fabrica fuzibile care au urmatorii curenti nominali : 0,5 ;2 ;4 ;6 ;10 ;16 ;20 ;25 ;35 ;

50 ;63 ;80 ;100 ;125 ;160 ;200 ;315 ;400 ;630 A.

Soclurile sigurantelor fuzibile tip LF sau LS sunt fabricate pentru valori ale curentului de 25, 63 ti 100 A.

Sigurantele cu mare putere de rupere (tip MPR) din punct de vedere al curentului nominal se executa in doua variante :

pentru curent continuu 40..400 A

pentru curent alternativ 100..630 A

Prize si fise bi si tripolare (cu sau fara contact de protectie) asigura conectarea receptoarelor electrocasnice sau industriale. Din punct de vedere constructiv pot fi cu executie normala sau cu executie protejata(in carcasa de bachelita).

Intrerupatoare si comutatoare pentru instalatii electrice de iluminat asigura intreruperea/conectarea alimentarii receptoarelor. Din punct de vedere constructiv pot fi montaj ingropat sau montaj aparent.

Se determina intensitatea curentului de calcul pe fiecare circuit (la circuitele trifazate pe fiecare faza), cu relatia:

Ic=

in care:

Ic - intensitatea curentului de calcul (pe circuit sau pe faza) (A);

PI - puterea instalata pe fiecare faza sau circuit (W)

U - tensiunea pe faza (V);

cosφ - factorul de putere al lampii.

- pentru C1: A

- pentru C2: A

- pentru C3: A

- pentru C4: A

- pentru C5: A

- pentru C6: A

Alegerea sectiunii conductoarelor pentru circuitele de lumina si a circuitelor de priza.

Sectiunea conductoarelor se alege din conditia de incarcare maxima admisibila.

Cunoscand intensitatea curentului cerut de fiecare circuit se alege sectiunea conductorului de aluminiu ca fiind 2.5 mm2 (Ia=19A).

Avand in considerare ca pe circuitul de priza se pot monta prize multiple fie direct in perete, fie cu prelungitor, astfel incat sarcina ceruta sa fie mai mare decat cea prevazuta, circuitul de priza va fi realizat din conductoare de aluminiu cu sectiunea de 4mm2, ramificatiile avand sectiunea de 2.5 mm2.

Conditia pentru alegerea sectiunii conductorului (din stabilitatea termica) este:

Iad≥Ic si Iad

in care:

- Ic - curentul de cerere;

- Inf - intensitatea nominala a fuzibilului;

- Ks - coeficient de siguranta la incarcarea termica a circuitului;

-Iad - intensitatea maxima admisa in conductoare in regim permanent de functionare;

Pentru instalatiile electrice interioare realizate in tuburi de protectie se trece la alegerea dimensiunii tuburilor functie de dimensiunea conductoarelor si de nr. acestora.

Pe desenul instalatiei electrice se va specifica tipul conductorului, sectiunea, nr. conductoarelor, tipul tubului de protectie, precum si diametrul acestora (se foloseste tabelul 7.36 [2, pag.82-84]).

Planul instalatiei de iluminat.

Dupa cunoasterea corpurilor de iluminat, a amplasarii acestora, a circuitelor de iluminat si a circuitelor de priza, se trece la amplasarea tabloului de lumina, la alegerea traseului circuitelor si la reprezentarea acestora pe planul cladirii in vederea executiei.

La alegerea traseului se are an vedere urmatoarele:

- sa fie cel mai scurt;

- sa fie departe de surse de caldura;

- sa nu fie expus loviturilor mecanice;

- sa nu fie expus la umiditate;

- sa evite pe cat va fi posibil locurile ce prezinta pericol de incendiu sau de explozie;

Se realizeaza desenul instalatiei electrice, necesar la executarea acesteia.

Pe lanul instalatiei electrice se trece pe fiecare circuit in parte tipul materialelor folosite, dimensiunile acestora, tipul corpurilor de iluminat, puterea i tipul lampilor, precum si alte date considerate a fi necesare la executarea instalatiei electrice.

Planul instalatiei electrice de iluminat este prezentat in desenul din fig.1.

Tabelul 1.2.

Nr.

Circ.

Puterea instalata

[W]

cos φ

Tensiunea

[V]

Intensitatea

[A]

Ap.de prot.

Sig.fuzibile

Ap.de comutatie sau conectare

Tipul

socl.

Fuzibil

[A]

Tip

Montat

pe

220

LF 25

Suco ST

perete

220

LF 25

Comut.ST



perete

220

LF 25

Comut.ST

perete

220

LF 25

PacoIII 16

TL

220

LF 25

PacoIII 16

TL

220

LF 25

I.cap scara

perete

1

24

LF 25

Pit=

LF 63

2.DIMENSIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

DE FORTA.

Alegerea distributiei pentru instalatia de forta.

Cunoscandu-se amplasarea utilajelor, precum si caracteristicile electrice ale receptoarelor de forta care antreneaza utilajele respective, se stabileste tensiunea de alimentare si se concepe schema electrica de distributie. Se are in vedere ca unele utilaje trebuiesc pornite direct de pe tabloul de distributie, iar altele vor fi pornite de pe utilajul respective.

Utilajele din atelierul de prelucrari mecanice sunt despartite de culoarul de trecere in doua grupe. Fiecare grupa de utilaje va fi alimentata de la cate un tablou de forta (TF1 - zona 1, TF2 - zona 3).

Cablurile vor fi montate in canalul pentru cabluri executat in pardoseala atelierului de catre constructori.

Utilajele amplasate in atelierul de acoperiri metalice, vor fi alimentate din tabloul general (T.G.).

Tensiunea de alimentare a utilajelor 220/380V.

Pornirea motoarelor se face dupa fiecare utilaj in parte.

Alegerea schemei de distributie pe grupe de utilaje.

In halele industriale, in care exista un nr. mare de utilaje, alimentarea cu energie electrica a acestora se poate face de la mai multe tablouri de distributie. In acest caz, utilajele situate in acelasi loc se alimenteaza de la acelasi tablou de distributie. Repartizarea utilajelor care se alimenteaza de la un tablou se face pe principiul consumului minim de material la realizarea instalatiei electrice. Aceasta repartizare face ca pretul de cost al instalatiei sa fie mai mic si tot odata face ca pierderile de energie in timpul exploatarii sa fie de asemeni mai mici.

Schema de distributie pentru ambele tablouri va fi de tipul radial. Utilajele montate in zona 1 se vor alimenta de la tabloul de forta TF 1, iar cele din zona 3 se vor alimenta de la tabloul de forta TF 2.

Dupa stabilirea utilajelor care vor fi alimentate de la un tablou de forta se trece la realizarea schemei monofilare a tabloului respectiv. Pe schema se vor trece:

aparatele de protectie;

aparatele de pornire sau de separare;

materialele din care se realizeaza circuitul (cabluri, tuburi de protectie, conductoare si dimensiunile acestora);

receptoarele alimentate;

Schemele monofilare de distributie ale tablourilor TF1, respectiv TF2 sunt prezentate in figura 2.2.1.

TF 1

LF 25/10

ACYY 4x4 P=2 kW

LF 25/10 ACYY 4X4

P=2 kW


LF 25/10 ACYY 4x4

P=2 kW

LF 25/10

ACYY 4x4 P=2 kW


LF 25/10

ACYY 4x4

P=2 kW

LF 25/10 ACYY 4x4

P=2 kW


LF 63/35 ACYY 4x6

MPR/125 P=6 kW

CST

LF 63/63 ACYY

ACYY 3X35+16 3X16+10 P=20 Kw


LF 25/6 ACYY 4X4

P=1 kW


LF 25/25 ACYY 4x4

P=5 kW


LF 25/16

ACYY 4x4

P=3 kW


LF 63/16

ACYY 4x6

P=7.5 kW


LF 25/16

ACYY 3x4 P=2.5 kW

TF 2

LF 63/50

ACYY 4x10 P=8 kW

LF 63/50

ACYY 4x10

P=8 kW


LF 25/6 ACYY 4x4

P=1 kW

LF 25/4

ACYY 4x4 P=0.5 kW


LF 25/10

ACYY 4x4

P=1.6 kW

LF 25/10 ACYY 4x4

P=2 kW

LF 25/10 ACYY 4x4

MPR/125 P=1 kW

TS 12

P=5.25

 
LF 25/10 ACYY 4x4

S S =15 kVA

ACYY3x35+16


LF 25/10 MCG 4x4

P=4 kW


CR 14

 
LF 25/10 ACYY 4x4

P P=7 kW

LF 25/16

ACYY 4x6

P=7 kW


LF 25/16

ACYY 3x4

P=2.5 kW

Fig. 2.2.1 Schema monofilara de distributie a tabloului T.F. 2

Amplsarea tabloului de forta

Penrtru relizarea unor pierderi minime in timpul exploatarii instalatiei de forta, tabloul trebuie amplasat in "centrul de greutate" al consumatorilor. Locul respectiv poate fi determinat teoretic cu relatiile de la centrul de greutate al sistemului de puncte materiale in care masa punctului material se inlocuieste cu puterea ceruta de receptor, dar de cele mai multe ori, situatia reala, nu permite amplasarea tabloului in locul respectiv.

T.G. va fi amplasat in locul special realizat de constructor, la intrarea in atelierul de prelucrari mecanice, in zidul atelierului de acoperiri metalice. Va fi montat in cofretul special amenajat.

T.F. 1 - va fi de tip capsulat si va fi amplasat in zona 1 pe peretele lateral aproximativ la jumatatea atelierului;

T.F. 2 - va fi de tip capsulat si va fi amplasat in zona 2 pe peretele lateral aproximativ la jumatatea atelierului;

2.4 Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor.

Pentru dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor trebuie determinata intensitatea curentului pe fiecare circuit cu relatia:

a - pentru receptoare monofazate:

b - pentru receptoare trifazate:

in care:

Ic - intensitatea curentului de calcul (A);

PI - puterea instalata (W);

U - tensiunea pe faza (V) ;

Ul - tensiunea de linie (V);

cosφ - factor de putere al receptorului.

Cunoscand intensitatea curentului ce trebuie suportata de fiecare conductor se trece la alegerea sectiunii conductorului pe baza incalzirii maxime admisibile din tabelele 7.22 sau 7.24 2, pag.75-76

Odata stabilita sectiunea conductorului, cunoscand si numarul acestora, se trece la alegerea cablului sau tubului (tevi) de protectie. Tubul de protectie se alege din tabelele 7.36 sau 7.37 [2, pag.84-86], tinandu-se cont si de caracteristicile locului in care urmeaza sa fie instalat.

Rezultatele calculelor si al adoptarii sectiunilor conductoarelor de alimentare se vor trece in tabelul 2.1.

Dupa alegerea sectiunii conductorului se verifica densitatea de current in momentul pornirii, cu relatia :

in care:

Ip=λ*In - curentul de pornire;

Ip=Ip'/3 - curentul de pornire in cazul folosirii comutatorului λ-Δ

In - curentul nominal al motorului;

λ - valoarea relativa a curentului de pornire (indicata in cataloage);

S- sectiunea conductorului;

Determinarea intensitatii nominale a curentului pe fiecare circuit de alimentare a receptoarelor:

* Pentru motorul strungului (M1): A

* Pentru motorul masinii de frezat (M2): A

* Pentru motorul strungului carusel (M3: A

* Pentru motorul piesei cu excentric (M4): A

* Pentru motorul masinii de gaurit (M5): A

* Pentru motorul masini de frezat (M6): A

* Pentru motorul masinii de rectificat (M7): A

* Pentru motorul masinii de rabotat (M8): A

* Pentru motorul polizorului (M9): A

* Pentru motorul masinii deascutit (M10): A

* Pentru motorul ventilatoarelor (M11): A

* Pentru transformatorul de sudura TS12: A

* Pentru motorul grindei de rulare M13: A

* Pentru cuptorul cu rezistente CR14: A

* Pentru baia de cromare BC15: A

* Pentru priza monofazata: A

* pentru priza trifazata: A

Verificarea densitatii de current in momentul pornirii :

PIII

Tabelul 2.1

Receptor

Puterea

[kW]

In

[A]

Ip

Sectiunea

adoptata

[mm2]

Material utilizat

Pentru T.F 1 din zona 1

M1

2

6.5

23.21

ACYY

M2

6

10.48

7

73.36

ACYY

M3    g

20

34.93

7

81.5

ACYY

M5

1

11.57

ACYY

M7

5

7

61.11

ACYY

M8

3

7

36.89

ACYY

PIII

7.5

13.10

7

91.7

ACYY

PI

2.5

11.4

ACYY

Pentru T.F 2 din zona 3

M4

8

14.05

7

98.35

ACYY

M5

1

11.57

ACYY

M6

0.5

5.66

ACYY

M9

1.6

18.59

ACYY

M10

2

7

24.85

ACYY

M11 g

1

11.57

ACYY

TS12

5.25

ACYY

M13

4

7

49.21

MCG (cu)

CR14

7

10.64

ACYY

PIII

13.10

7

91.7

ACYY

PI

11.4

ACYY

Pentru consumatorii de forta alimemntati direct din T.G.

BC15

2.5

3.8

ACYY

M11

1

1.78

11.57

ACYY

Alegerea aparatelor de protectie si pornire.

De obicei, tablourile de forta care alimenteaza masini unelte, contin numai sigurante fuzibile pentru protectia la scurtcircuit a conductoarelor sau a cablurilor de alimentare, celelalte aparate de protectie a motoarelor de antrenare si a circuitelor de comanda sunt montate in tabloul electric al masinii respective; deoarece prezentul exemplu are rol didactic, vom considera ca aceste aparate sunt montate in tabloul de forta.

Aparatele de protectie au rolul de a proteja circuitele electrice si consumatorii impotriva curentilor de scurtcircuit, a caderilor de tensiune, sau a lipsei totale a acesteia.

Sigurantele fuzibile (au fost prezentate la paragraful 1.5), se aleg pe baza urmatoarelor conditii :

in care:

Inf - curentul nominal al fuzibilului;

Ip - curentul de pornire;

Ic - curentul de cerere;

Iadm - curentul maxim admis de conductor;

C - coeficient de siguranta care poate lua valoarea 2,5 in cazul pornirilor usoare si 1,5 in cazul pornirilor grele;

Releele termice protejeaza coloanele si receptoarele impotriva suprasarcinilor de durata si se aleg astfel incat sa poata fi reglate la un curent de actionare egal cu:

Irt=(1.05.1.2)Ic

in care:

Irt - intensitatea curentului reglata pe releul termic;

Ic - intensitatea curentului cerut de consummator;

Releele electromagnetice se folosesc la protejarea coloanelor si a receptoarelor impotriva scurtcircuitelor, curentul de actionare al releului electromagnetic Ire, care protejeaza motoare electrice trebuind sa indeplineasca conditia:

Ire≥1.2Ip

in care:

Ip - curentul de pornire;

iar in cazul in care protejeaza coloane, conditia este:

Ire≤4.5Ia

unde,

Ia reprezinta curentul maxim admisibil in regim permanent.

De obicei coloanele si circuitele sunt protejate de cel puti doua aparate de protectie cu principii de functionare diferite. Imbinand proprietatile diferitelor aparate de protectie, se pot obtine caracteristici deosebit de favorabile.

Aparate pentru pornirea motoarelor electrice au rolul de a reduce intensitatea curentului de pornire.

Comutatoarele stea- triunghi pot fi manuale sau automate. Cele automate contin contactoare si relee de temporizare. Trecerea de la stea la triunghi se face automat, temporizat (2...10 s), functie de regimul de pornire si de momentul mecanic de inertie al utilajului actionat.

Aparatele de protectie si de pornire sunt trecute in tabelul 2.2.

Tabelul 2.2

Receptor

Tipul

porniri

Aparate de



pornire

Aparate de protectie

Sig.fuz.soclu

[A]

Releu termic

tip. In , Ir

[A]

Releu

electromagnetic

Iel [A]

Pentru consumatorii alimentati din T.F 1

M1

direct

TCA 6 Ub=220V

LF 25/10

TSA10

Ir=4

M2

direct

TCA 32

Ub=220V

LF 63/35

TSA 32

Ir=12

M3

Stea-triunghi

CST 63

LF 63/63

TSA 63

Ir=39

M5

direct

TCA 6 Ub=220V

LF 25/6

TSA 10

Ir=2

M7

direct

TCA 10

Ub=220V

LF 25/25

TSA 10

Ir=10

M8

direct

TCA 6 Ub=220V

LF 25/16

TSA 10

Ir=6

PIII

LF 25/16

PI

LF 25/16

Pentru consumatorii alimentati din T.F 2

M4

direct

TCA 32

Ub=220V

LF 63/50

TSA 32

Ir=16

M5

direct

TCA 6 Ub=220V

LF 25/6

TSA 10

Ir=2

M6

direct

TCA 6 Ub=220V

LF 25/4

TSA 10

Ir=1

M9

direct

TCA 6 Ub=220V

LF 25/10

TSA 10

Ir=3

M10

direct

TCA 6 Ub=220V

LF 25/10

TSA 10

Ir=4

M11

direct

TCA 6 Ub=220V

LF 25/10

TSA 10

Ir=2

TS12

direct

TCA 10 Ub=220V

LF 25/10

M13

direct

TCA 10

Ub=220V

LF 25/20

TSA 10

Ir=8

CR14

direct

TCA 32

Ub=220V

LF 25/16

PIII

LF 25/16

PI

LF 25/16

Pentru consumatorii alimentati din T.G.

BC15

direct

TCA 10 Ub=220V

LF 25/6

TSA 10

Ir=4

M11

direct

TCA 10 Ub=220V

LF 63/35

TSA 10

Ir=2

Verificarea fuzibilului:

c = 2.5 pentru porniri usoare

c = 1.5 pentru porniri grele


LF 25/10

 

10<35

LF 63/35

 

LF 63/50

 


35<35 => se mareste sectiunea conductorului: ACYY 4x6 mm2


LF 63/63

 

63< 43 => * se mareste sectiunea conductorului : ACYY 3x16+10 mm2

LF 63/50

 

50< 43 =>* se mareste sectiunea conductorului: ACYY 4x10 mm2


LF 25/6

 

6< 35

LF 25/4

 

4< 35

LF 25/25

 

25< 35


LF 25/16

 

16<35


LF 25/10

 

10<35


LF 25/10

 

10< 35


LF 25/10

 

10< 35

LF 25/10

 


TS

 

10< 35


LF 25/20

 

20< 35

LF 25/16

 


16< 35

LF 25/4

 


4< 35

LF 25/16

 

LF 25/16

 

Alegerea releelor termice:

TSA

 

TSA 32

 


TSA 63

 

TSA 32

 


TSA 10

 

TSA 10

 


TSA 10

 


TSA 10

 


TSA 10

 


TSA 10

 


TSA 10

 

TS

 

__________________


TSA 10

 


___________________


 

Alegerea contactoarelor cu relee si a comutatoarelor stea - triunghi:

TCA

 

TCA 32

 


CST 63

 

TCA 32

 


TCA 6

 

TCA 6

 


TCA 10

 


TCA 6

 


TCA 6

 

TCA 6

 



TCA 6

 

TCA 10

 

TS

 


TCA 10

 


TCA 32

 

TSA 6

 


2.6 Dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de distributie.

La dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor de distributie se foloseste metoda coeficientului de cerere. Cu aceasta ocazie se calculeaza si incarcarea tablourilor de distributie.

Incarcarea tablourilor de forta.

Cele doua tablouri de forta, T.F.1 si T.F.2 se alimenteaza din tabloul general (vezi schema generala de distributie fig. 2.6.1.).

Puterea totala ceruta si curentul total cerut de T.F.1, alimentat de coloana 1(T.G.-T.F.1).   

Tabelul 2.3.

Receptor

Putere totala

instalata

[kW]

Coeficient

de cerere

[kc]

Puterea

ceruta

[kW]

cosφmed

I.cerut

[A]

M1, M2, M5, M7,M8, PIII, PI

37

0.22

8.14

0.6

20.61

M3

20

0.3

6

0.65

14

Total    Pl1=

57

Pc1=

14.14

Ic1=

34.61

Puterea instalata se determina cu relatia :

Pi=2*6+6+1+5+3+7.5+2.5=37 kW

Puterea ceruta se determina cu relatia:

Pc= 0.22*37= 8.14 kW Pc= 0.3*20= 6 kW

Curentul cerut se determina cu relatia:

;

Puterea totala ceruta ti curentul total cerut de T.F.2, alimentat de coloana 2(G.T.- T.F.2).   

Tabelul 2.4.

Receptor

Puterea

totala

instalata   

[kW]

Coeficientul

de

cerere

[kc]

Puterea

ceruta

[kW]

cosφmed

I.cerut

[A]

M4, M5, M6

M9, M10,M13

PIII, PI

35.1

0.22

7.722

0.6

19.6

M11

0.75

0.75

0.8

1.43

TS 12 (25kVA)

5.25

0.65

3.41

0.35

14.8

CR 14

0.85

5.95

9.1

Total    Pi2=

48.35

Pc2=

17.84

Ic2=

44.93

Puterea instalata se determina cu relatia :

Pi=8*2+1+0.5+1.6+2+4+7.5+2.5=35.1 kW

Puterea ceruta se determina cu relatia:

Pc= 0.22*35.1= 7.722 kW ; Pc= 0.75*1= 0.75 kW;

Pc= 0.65*5.25= 3.41 kW; Pc= 0.85*7= 5.95 kW;

Curentul cerut se determina cu relatia:

; ;

; ;

Puterea totala ceruta si curentul total cerut de tabloul general alimentat de coloana

1(P.T.-T.G.).   

Tabelul 2.5.

Receptor

Puterea

totala

instalata   

[kW]

Coeficientul

de

cerere

[kc]

Puterea

ceruta

[kW]

cosφmed

I.

cerut

[A]

T.F.1

57

14.14

34.61

T.F.2

48.35

17.84

44.93

T.L.

11.945

1

11.945

51.29

M11

1

0.75

0.75

0.8

1.43

BC 15

2.5

0.5

1.25

0.7

2.71

Total    Pins

Pctot=

45.93

Ictot=

134.97

Alegerea sectiunii conductorului si a aparatelor de protectie.

Rezultatele calculelor de dimensionare a coloanelor de alimentare a tablourilor de forta sunt prezentate in tabelul 2.6.

Tabelul 2.6

Coloana

Puterea ceruta

[kW]

Intensitatea ceruta Ic [A]

Sectiunea adoptata [mm2]

Cablul utilizat

1(T.G.-T.F.1)

14.14

34.61



ACYY

2(T.G.-T.F.2)

17.84

44.93

ACYY

1(P.T.-T.G.)

45.93

134.97

ACYYBY

Tabelul 2.7.

Coloana

Intensitatea ceruta

Ic [A]

Aparate de conectare si de protectie

Intreruptor

Sigurante fuzibile

La sosire

La plecare

La sosire

1T.G.-T.F.1

ISOL 200

MPR/125

MPR/125

2T.G.-T.F.2

44.93

ISOL 200

MPR/125

MPR/125

1P.T.-T.G.

134.97

ISOL 200

MPR/160

MPR/160

-1- Consideram toate receptoarele functionand in regim nominal, iar cel care are cel mai mare curent de pornire porneste:

I= 6*3.57+10.48+34.93+1.78+8.73+5.72+91.7+11.4=185.71 A

Iadm = 131 A In=107.11 A

-2- Consideram toate receptoarele functionand in regim nominal, iar cel care are cel mai mare curent de pornire porneste:

I= 14.05+98.35+1.78+0.87+2.86+3.55+1.78+7.72+7.03+10.64+13.1+11.4=173.2A

Iadm = 131 A In= 88.9 A

-3- Consideram toate receptoarele functionand in regim nominal,. iar cel care are cel mai mare curent de pornire porneste:

I= (185.71- 91.7 + 13.1) + 173.2 + 51.29+ 3.8 +1.78= 337.18 A

MPR/160

ACYYBY 3x120+95 mm2

I = 270 A In=252.88A

2.7. Schema monofilara generala de distributie.

Schema prezinta distributia energiei electrice pentru toti consumatorii.

ALEGEREA POSTULUI DE TRANSFORMARE.

Generalitati.

Instalatiile electrice la consumator cuprind receptoarele electrice si retelele de alimentare ale acestora, impreuna cu aparatele de conectare, de protectie si de masura aferente.

Receptoarele se impart in:

- receptoare de iluminat, cuprinzand lampile electrice;

- receptoarele de forta, cuprinzand motoarele electrice, cuptoarele electrice, agregatele de sudura, baile de electroliza, aparate electrocasnice, etc.

La proiectarea instalatiilor electrice este necesar sa se cunoasca puterea electrica absorbita de la retea de catre:

- fiecare receptor in parte, pentru dimensionarea circuitului de alimentare al acestuia;

- grupuri de receptoare alimentate de la acelasi tablou de distributie, pentru dimensionarea coloanei de alimentare a tabloului;

sectiile uzinei, pentru dimensionarea fiderilor si a posturilor de transformare.

Determinarea puterii aparente cerute

Puterea electrica absorbita care se ia in calcul se numeste putere ceruta sau putere de calcul, se noteaza cu Pc si reprezinta puterea activa conventionala, de valoare constanta, care produce in elementele instalatiei electrice (transformatoare, linii, etc.) acelasi efect ca si puterea variabila reala.

Puterea ceruta se determina din puterea instalata PI cu ajutorul coeficientului de cerere, kc(din tabelul 7.33 [2,pag.80]) cu relatia:

Pc=kcPI

Se determina puterea reactiva ceruta:

in care:

cosφ - factorul de putere corespunzator categoriei de receptoare (tabelul 7.30 [2,pag.80].

Se calculeaza puterea aparenta ceruta totala (pe atelier, sectie, etc.) cu relatia:

in care:

Se calculeaza factorul de putere natural cu relatia:

Se calculeaza factorul mediu de cerere cu relatia:

in care:

Rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

Sectiile si

grupele

de receptoare

Puterea

instalata

PI

kW

Coeficientul

de

cerere

kc

Factorul

de

putere

cosφ

Puterea activa

ceruta

Pc [kW]

Puterea reactiva

Qc

kVAr

Masini unelte.

M1, M2, M4, M5, M6, M7, M8, M9, M10, M13,PIII,PI,

M3

72.1

20

0.22

0.3

0.6

0.65

15.862

6

21.15

7.02

Ventilatoare

M11

2

0.75

0.8

1.5

1.125

Transf.de sudura TS 12

5.25

0.65

0.35

3.41

9.13

Cuptor cu rezistente CR14

7

0.85

1

5.95

0

Baie de cromare

BC 15

2.5

0.5

0.7

1.25

1.28

Iluminat

11.95

1

11.95

0

Total

Pit= 120.8

Kcmed = 0.38

cosφmed=0.75

Pct = 45.93

Qct = 39.705

Pi = 6*2+6+2*8+2*1+0.5+5+3+1.6+2+4+(7.5+2.5)*2 = 72.1 kW

Pc= 0.22*72.1 = 15.862 kW

Pi = 20 kW

Pc= 0.3*20 = 6 kW

Pi = 2*1= 2 kW

Pc= 0.75*2 = 1.5 kW

Pi = 5.25 kW

Pc= 0.65*5.25 = 3.41 kW

Pi = 7 kW

Pc= 0.85*7 = 5.95 kW

Pi = 2.5 kW

Pc= 0.5*2.5 = 1.25 kW

Pi =11.95 kW

Pc= 1*11.95 = 11.95 kW

Puterea aparenta ceruta:

Factorul de putere natural:

Coeficientul mediu de cerere:

Alegerea numarului si a puterii posturilor de transformare.

Pe planul de situatie al intreprinderii sau al sectiei se trec puterile aparente cerute, Sc ale diferitelor sectii, sau a diferitilor consumatori de sectie.

Se determina centrul de greutate al grupelor de sarcini.

Se marcheaza provizoriu locurile de amplasare a posturilor de transformare si se distribuie sarcinile intre posturi, avandu-se in vedere ca puterea unui post nu trebuie sa depaseasca 1000kVA.

Pentru determinarea puterii transformatoarelor din posturile de transformare este necesara cunoasterea curbei de sarcina zilnica, pentru ziua de lucru cea mai incarcata (iarna), curba de sarcina anuala si puterea totala ceruta pe intreprindere sau sectie la barele de 0.4 kV ale postului de transformare, reprezentand puterea maxima ceruta de intreprindere in zilele lunilor de iarna (decembrie, ianuarie). Sct=Smax. i

Curbele de sarcina sunt specifice profilului industrial al intreprinderii.

Pentru curba de sarcina zilnica se defineste coeficientul de utilizare al curbei:

in care:

Smed - valoarea medie a puterii aparente cerute de intreprindere pentru perioada de timp T=24 de ore.

Smax - valoarea maxima a puterii aparente cerute

A - suprafata cuprinsa sub curba de sarcina

Puterea aparenta maxima ceruta vara se determina cu relatia:

Pentru evitarea supraincprcarii transformatoarelor alese dupa puterea maxima ceruta se va tine cont de:

- suprasarcinile admisibile ale transformatoarelor pe baza variatiilor zilnice de sarcina, stabilita prin regula celor trei procente; pentru fiecare 10 procente de reducere a coeficientului de utilizare Ku fata de 100%, se admite o suprasarcina de 3% peste puterea nominala a transformatorului, pe durata supraincarcarii. Se obtine:

- suprasarcinile admisibile ale transformatoarelor stabilite prin regula pe baza variatiilor anuale de sarcina, stabilite prin regula celor p procente; pentru fiecare p procente de supraincarcare vara, raportat la puterea nominala Sn a transformatoarelor, iarna se poate admite o suprasarcina de p procente, care sa nu depaseasca 15%. Deci:

unde:

Smax. v - puterea aparenta maxima ceruta de intreprindere vara conform curbei de sarcina anuala.

Capacitatea de sarcina totala, datorita neuniformitatilor curbelor zilnice si anuale de sarcina va fi:

p

si nu trebuie sa depaseasca 20% pentru transformatoarele instalate in interior si 30% pentru cele instalate in exterior.

La alegerea transformatoarelor se are in vedere faptul ca: tinand cont de suprasarcina totala admisa, trebuie sa se asigure puterea maxima ceruta de intreprindere in lunile de iarna (Smax I).

sau

Relatiile de mai sus au fost stabilite pentru o temperatura maxima de 35 0C si minima de - 25 0C, fapt care impune ventilarea naturala sau fortata a posturilor de transformare.

Odata ales transformatorul se precizeaza locul unde urmeaza a fi instalat, precum si posibilitatile de racire ale acestuia.

Rezultatele calculelor sunt sistematizate in tabelul 3.2.

Tabelul 3.2.

Marimea

Relatia

Calculul

Puterea aparenta ceruta

(maximul de iarna)

60,71

Puterea aparenta maxima

ceruta vara (maximul de vara)

Smax. v

Coeficientul de utilizare

Ku

64.2

Puterea aparenta a transfor-

matorului Sn

Calculata

adoptata

63kVA

Suprasarcini

α p

α

α 3+ α 4

10,74 + 18,09= 28.84

Deoarece valoarea capacitatea de sarcina totala, datorita neuniformitatilor curbelor zilnice si anuale de sarcina este de maxim 15 % avem:

Smax= 63(1+0.15) = 72.45 kVA

Imbunatatirea factorului de putere

Pct = 57,16kW

Qct =9,96

kVA

kVAr

Puterea aparenta dupa introducerea condensatoarelor

kVA

Alegem 2 condensatoare de 15 kVAr

2 X CU 0.38 - 15.3 Nr faze =3

Pentru o faza avem :

Alegerea sectiunii conductorului de alimentare a bateriei de condensatoare

alegem conductor ACYY 4X4

Alegerea sigurantelor fuzibile pentru condensatoare pentru pornire in trepte

Alegem siguranta LF 25/16

3.4. Amplasarea postului de transformare.

Odata ales transformatorul se precizeaza locul unde urmeaza a fi instalat, precum si posibilitatile de racire ale acestuia (conform desenului din fig. 4).

In urma analizarii grupelor de sarcini s-a stabilit locul de amplasare a postului de transformare in capatul sectiei Nr.1.

INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT.

Prin instalatie de legare la pamant se intelege ansamblul format de urmatoarele elemente principale:

electrozi ingropati in pamant si legati conductiv intre echipamentele electrice

priza

Scopul unei astfel de instalatii consta in dirijarea in pamant, in conditii de siguranta, a curentilor proveniti din descarcari atmosferice sau a curentilor de defect (instalatia de legare la pamant de protectie) si asigurarea unui anumit mod de functionare a instalatiilor de curenti sau de telecomunicatii (instalatie de legare la pamant sau de exploatare).

Elementul principal al unei instalatii de legare la pamant este priza de pamant, alcatuita din electrozi legati conductiv intre ei.

Rezistenta electrica a prizei de pamant se compune din:

rezistenta electrozilor a conductoarelor lor de legatura;

rezistenta contactului electrod-sol;

rezistenta pe care o opune solul la trecerea curentului electric.

Priza se realizeaza intr-un pamant argilos, preponderant uscat, care are rezistivitatea masurata: mas m

Priza va fi cu electrozi verticali, asezati in linie dreapta, ingropati la o adancime de 0.8 m.

Adancimea de ingropare a capatului superior al electrodului - 0.5 m.

Lungimea electrodului: l = 3 m;

Adancimea prizei: h = 2 m.

Coeficientul de variatie al rezistivitatii solului;

Materialele utilizate la realizarea prizei de pamant:

electrozi - teava galvanizata = 2'' (de = 5.5 cm.)

centura - platbanda galvanizata OL - ZN 404 mm;

racorduri - platbanda galvanizata OL - ZN 254 mm;

Distanta minima dintre electrozi este de minim 2 metrii (pentru siguranta se recomanda ca aceasta sa fie de 3 metrii):

Rezistivitatea de calcul: c m

Instalatia de legare la pamant este prezentata in desenul din fig.3.

5. COSTUL INSTALATIE ELECTRICE.   

Dupa proiectarea instalatiei electrice, inainte de realizarea acesteia, se face un calcul al costului, pentru a vedea daca se incadreaza in fondul alocat.

Costul instalatiei electrice este constituit din costul materialelor, costul manoperei si diferite taxe care trebuie platite in perioada sociala in care se realizeaza instalatia (ex. TVA - taxa pe valoare adaugata). Cum taxele variaza functie de perioada sociala, vom considera costul ca fiind format numai din costul materialelor si al manoperei.

Costul manoperei poate fi determinat fie adunand costul tuturor operatiilor tehnologice de la executia instalatiei (aceasta impune un volum de munca foarte mare, si se realizeaza de fapt in timpul lucrarii atunci cand sunt platiti muncitorii, pentru ca la terminarea lucrarii sa se faca un postcalcul), fie ca o cota parte din pretul materialelor. In antecalcul este aplicata ultima solutie. Cota parte folosita la determinarea costului de montaj s-a stabilit ca urmare a observatiilor facute in timp in urma realizarii altor instalatii.

Costul manoperei va fi:

Cman= k*Cmat

Iar costul total va fi:

C= Cmat + Cman = (1+k)*Cmat

In care: k-cota parte din costul materialelor

Coeficientul k are valori aproximative k0

La pretul calculat se aplica diferite taxe dupa perioada sociala (ex. TVA).

Dupa realizarea, receptia si darea in exploatare a instalatiei electrice se determina un nou pret de cost (postcalcul). Cu aceasta ocazie se observa daca investitia realizata se incadreaza in bugetul aferent, daca s-au realizat economii sau depasiri de fonduri. In cazul in care costul lucrarii depaseste costul determinat prin antecalcul sau chiar fondul alocat realizarii lucrarii respective se trece la determinarea cauzelor. In cazul in care cauzele sunt obiective se suplimenteaza fondurile alocate sau daca exista vinovati pentru aceasta, paguba se recupereaza de la vinovati.

Calculul costului materialelor poate fi sistematizat in tabelul 5.1.

1$=33500 lei Tabelul 5.1.

Nr.

Crt.

Denumirea   

materialului

Firma

furnizoare

Cantitatea

kg; m; buc.

Pret unitar

lei/ kg, m, buc.

Costul mat.

Pi

[lei]





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1921
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved