Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


CONTROLUL CALITATII CONSERVELOR MIXTE SI DE ORIGINE VEGETALA

Merceologie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Remedierea defectelor
Identificarea marfurilor periculoase
CONTROLUL CALITATII CONSERVELOR MIXTE SI DE ORIGINE VEGETALA
Utilitatea depozitarii
CLASIFICAREA SI CODIFICAREA MARFURILOR - Principalele sisteme de codificare a marfurilor
ASPECTE GENERALE PRIVIND SITUATIA CONSUMULUI DE PRODUSE DE PANIFICATIE
Painea de secara
CONTROLUL CALITATII - Controlul calitatii produselor
Industria bauturii Coca-Cola
CALITOLOGIA

CONTROLUL CALITATII CONSERVELOR MIXTE SI DE ORIGINE VEGETALA

Conservele sunt preparate vegetale sau mixte, in cutii ermetic inchise si sterilizate la temperaturi mai mari de 100oC. Pentru conservele vegetale sau mixte, temperatura obisnuita de sterilizare este cuprinsa intre 117-124oC. Controlul calitatii acestora se face la unitatile producatoare precum si pe timpul depozitarii si desfacerii. El consta in examenul cutiei pline, examenul continutului si examenul cutiei goale.




1.1. Recoltarea probelor

In cazul conservelor la locul de productie si depozitare, recoltarea probelor se face pe loturi dupa cum urmeaza:

Lot de pana la 1000 recipiente se recolteaza doua recipiente;

Lot de la 1000 5000 recipiente se recolteaza 5 recipiente;

Lot de la 5000 10 000 recipiente se recolteaza 10 recipiente;

Lot de la 10 000 50 000 recipiente se recolteaza 20 recipiente;

Din reteaua de desfacere se recolteaza de obicei 2 % din cutiile existente, tinandu-se seama de sortimente.

1.2. Examenul cutiei pline

1.2.1. Stabilirea identitatii conservelor se face dupa datele inscrise pe banderola cutiei de conserva sau dupa literele si cifrele stantate pe unul din capacele cutiei.

Este necesar sa se stabileasca felul conservei, data fabricatiei pentru a vedea daca sunt in termenul de garantie.

Pe capac se stanteaza sau se stampileaza urmatoarele specificatii:

a)      Intreprinderea producatoare printr-o litera mare (A-Z) sau prin una sau doua cifre si o litera mare.

b)      Data fabricatiei in ordinea urmatoare:

anul prin ultimele doua cifre

luna prin doua cifre (01-12)

ziua prin doua cifre (01 31)

c) Grupa de conserve printr-o cifra si sortimentul prin doua sau trei cifre.

Cele trei grupe de specificatii se inscriu pe doua sau trei randuri.

Exemplu: A 3.75

03.05.20

Deci: conserva fabricata de intreprinderea A, conserva de legume(3), sortimentul(75); in anul 2003, luna mai, ziua 20.

La grupa de conserve, la cele de carne se noteaza cu 1, cele de peste cu 2 si cele de legume cu 3.

Eticheta care se aplica pe corpul recipientului trebuie sa contina urmatoarele specificatii:

denumirea intreprinderii producatoare sau marca de fabrica;

denumirea sortimentului, tipul si calitatea: numarul standardului sau normei interne de conditii tehnice de calitate; masa neta, pretul, termenul de valabilitate.

Denumirea intreprinderii producatoare sau marca de fabrica poate fi marcata prin aplicarea unui bulin. Conservele care nu sunt destinate fondului pietii pot fi livrate cu acordul beneficiarului, neetichetate.

1.2.2. Examenul exterior al conservei. Se examineaza forma capacelor, infatisarea tablei, a faltului si forma lipiturii longitudinale. Cutiile nu trebuie sa fie turtite, ruginite, sau lovite deoarece in aceste locuri scade rezistenta tablei, apar fisuri pe unde pot sa patrunda germenii de la suprafata. Capacele trebuie sa fie usor concave, orice convexitate atrage suspiciuni.

Faltul trebuie sa fie uniform ca latime si suficient presat pe toata circumferinta. Lipitura longitudinala trebuie sa fie suficient de lata, uniforma si lucioasa, fara aglomerari de aliaj; cutiile nu trebuie sa aiba lipituri suplimentare.

1.2.3. Verificarea ermeticitatii se face prin: introducerea cutiilor de conserve intr-un vas cu apa fierbinte (la 80oC) timp de 10 minute (volumul apei trebuie sa fie aproximativ de 4 ori mai mare decat cel al recipientelor), sau prin introducerea cutiilor intr-un exicator cu apa rece in care se creeaza vid la 0,76 atmosfere. In cazul cutiilor neetanse, la nivelul faltului se degaja bule de gaze. Bulele mici de gaze care apar in jurul faltului imediat dupa scufundarea cutiilor in apa, dar care dispar repede nu se iau in considerare.



Se pot intalni defecte initiale de ermeticitate datorate faltuirii defectuoase, discontinuitatii pastei de cauciuc, lipiturii exterioare defectuoase, mai rar din cauza tablei cu fisuri sau porozitati. Defectele ulterioare de ermeticitate sunt consecinta turtirilor, a deformarilor, in special la nivelul falturilor sau al lipiturii, precum si perforarii cutiilor cu cuie in timpul ambalarii in lazi. In cazul pastrarii indelungate apar defecte de ermeticitate datorita corodarii si perforarii tablei. Conservele cu defecte de ermeticitate nu se admit pentru consum, deoarece atrag dupa ele contaminarea microbiana cu consecinte nedorite de ordin sanitar si economic.

1.2.4. Termostatatrea se face in scopul evidentierii microflorei termofile.

Conservele de legume si mixte se termostateaza 5 zile la 55oC pentru microflora termofila. In timpul termostatarii, conservele se examineaza periodic la 24 46 ore. Daca se observa bombaj sau scurgere de continut nu se mai fac alte examene. Se considera bombate conservele care prezinta o convexitate a capacelor, care nu cedeaza la apasari, sau care sub actiunea apasarii cedeaza insa revin la forma bombata cand apasarea inceteaza, sau prin apasare revin la pozitia initiala dar transmit capacului opus convexitatea. In functie de cauzele care il provoaca, bombajul poate fi de natura fizica, chimica si biologica.

Bombajul fizic este produs de supraumplerea cutiilor, folosirea capacelor confectionate din tabla prea subtire sau prea elastica; folosirea cutiilor si a capacelor cu diametre necorespunzatoare; utilizarea unor legume care datorita desfasurarii proceselor metabolice contin gaze in tesuturi si care se pun in libertate in cursul sterilizarii si al pastrarii produselor la temperaturi mai mari decat cele uzuale. In cazul bombajului fizic, conservele nu sunt toxice si pot fi date in consum sub control.

Bombajul chimic se datoreaza acumularii unor gaze(CO2) produs in urma unor reactii chimice dintre continutul acid al conservei si tabla cutiei, de obicei corodata. Conservele cu bombaj chimic pot fi admise in consum conditionat ca si cele cu bombaj fizic.

Bombajul biologic este de obicei bilateral si ireversibil, fiind consecinta activitatii microbiene respectiv a unor defecte de sterilizare sau reansamantare dupa sterilizare, datorita defectelor de ermeticitate (defecte de inchidere, formarea de microfisuri in tabla in timpul confectionarii cutiilor sau imprimarii stantei).

Acest tip de bombaj apare timpuriu (primele 3-5 zile) si cuprinde toate conservele din autoclavul in care sterilizarea s-a facut defectuos. Conservele cu bombaj biologic nu se admit in consum sub nici o forma.

1.3. Examenul continutului

Se face din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic si bacteriologic.

1.3.1. Organoleptic se apreciaza aspectul, consistenta, culoarea, mirosul si gustul. Caracteristicile organoleptice ale conservelor din carne sunt prezentate in tabelul 4

Caracterele organoleptice ale conservelor din carne

Tabel 4

Normale

Anormale

Aspectul continutului: continut cu aspect specific sortimentului, umple in intregime cutia, fara spuma, fara goluri de aer, fara imbrunire puternica o consecinta a suprasterilizarii, fara aderente la tabla. Bucatile de legume isi pastreaza forma la scoaterea atenta din cutie. Fara impuritati sau formatii de natura parazitara.

Continutul cu aspect nespecific, cu spuma, cu goluri de aer, cu impuritati. Lichidul de acoperire (suc, ulei sos) tulbure, cu flocoane in suspensie, filant. Bucatile de legume nu isi pastreaza forma.

Consistenta: continutul cu consistenta normala. Bucatile de legume isi pastreaza forma si structura specifica legumelor fierte. Conservele cu continutul sub forma de pasta trebuie sa aiba consistenta uniforma, fara goluri de sau exudare abundenta de lichid apos.

Continutul cu consistenta modificata, cu aspect de magma. Alteori legumele sunt tari, insuficient patrunse de caldura. Lichidul de acoperire tulbure, floconos sau filant, cu sediment abundent.

Culoareacontinutului:naturala,specifica    legumelor fierte.

Culoarea nemodificata, cenusie murdara sau cu nuanta verzuie. Uneori culoarea bruna intensificata ca o consecinta a suprasterilizarii, alteori culoarea galbena de oxidare.

Miros si gust: caracteristice, placute, specifice sortimentului.



Miros si gust modificate: de putrefactie, fermentatie, ranced amar etc.

1.3.2. Fizico-chimic

Cantitatea de clorura de sodiu se determina dupa Metoda Mohr.

Aciditatea se determina prin neutralizare ce NaOH, in prezenta fenolftaleinei.

1.3.3. Examenul bacteriologic consta in efectuarea unui examen microscopic direct, examenul sterilitatii, examinarea culturilor si cercetarea prezentei toxinei botulinice.

Interpretarea rezultatelor examenului microbiologic.

Se considera corespunzatoare din punct de vedere microbiologic conservele care nu au suferit modificari exterioare (bombaj sau scurgere de continut) dupa termostatare si care indeplinesc urmatoarele conditii:

continutul nu prezinta modificari de miros sau aspect determinate de o activitate microbiana;

la examenul microscopic se observa, in medie, 10 sau mai mult de 10 dar mai putin de 30 microorganisme pe un camp microscopic, iar mediile de cultura insamantate raman sterile.

In cazul conservelor vegetale sau mixte (carne si vegetale) se considera corespunzatoare si cele in care s-au pus in evidenta bacterii aerobe sporulate.

Se considera necorespunzatoare din punct de vedere microbiologic conservele la care in urma termostatarii apar modificari exterioare (bombaj sau scurgere de continut), iar continutul prezinta modificari de miros sau aspect, determinate de o activitate microbiana, precum si cele la care s-a pus in evidenta toxina botulinica.

Tot necorespunzatoare se considera si conservele care nu prezinta modificari sau scurgeri de continut pe timpul termostatarii sau modificari de miros sau aspect determinate de o activitate microbiana, la care insa se constata

in mediile de cultura insamantate a crescut flora microbiana nesporulata;

la examenul microscopic se observa, in medie, mai mult de 10 dar mai putin de 30 microorganisme pe un camp microscopic, iar in mediile de cultura insamantate apar semne de crestere microbiana;

la examenul microscopic se observa, in medie, mai mult de 30 microorganisme pe un camp microscopic.

In cazul conservelor de legume sau mixte termostatate la 55oC se considera necorespunzatoare cele care desi nu prezinta modificari exterioare, au continutul acidifiat (proba cu purpur de bromcrezol pozitiva).

1.4. Examenul cutiei goale

Dupa scoaterea continutului, cutia se spala si se examineaza pe suprafata interioara, apreciindu-se culoarea si aspectul vernisajului.

La conservele normale in interiorul recipientului, stratul de staniu este continuu, fara marmorare puternica (se admit zone violacee sau albastrui de marmorare moderata, fara puncte, pete sau zone de corodare: sulfura de fier). Stratul de lac este uniform si continuu pe toata suprafata interioara, aderent la tabla, nepatat; fara exudare a pastei de cauciuc la nivelul faltului, fara particule de aliaj de lipit la interiorul cutiei. La conservele cu continut modificat se observa corodarea tablei (puncte sau pete negre de sulfura de fier); lacul este discontinuu, neaderent la tabla, patat; exudarea pastei de cauciuc din falturi; particule din aliajul de lipit la interiorul cutiei.

Se considera necorespunzatoare sub raportul calitatii conservele care sunt: ruginite la exterior; cu pete la suprafata interioara, aspre la pipait; conservele neetanse, scurse, bombate, deformate (care prezinta bombaj biologic); conservele modificate organoleptic si fizico-chimic.

Semiconservele sunt produse alimentare obtinute dupa o tehnologie speciala, ambalate in recipiente metalice ermetic inchise si supuse unui tratament termic la temperaturi de 75 80oC (pasteurizare), care asigura distrugerea florei vegetative, ramanand microflora reziduala, reprezentata in special de sporii bacteriilor din genurile Clostridium si Bacillus.

Aceste produse alimentare necesita conditii speciale de depozitare (0 4oC) si se pastreaza o perioada limitata (6 7 luni).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1346
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site