Mixul activitatilor logistice

Mixul activitatilor logistice

Indeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor solicitate la momentul si locul potrivit, in conditiile celei mai mari contributii la profitul firmei presupune desfasurarea unui ansamblu de operatiuni intercorelate, care constituie mixul activitatilor logistice.

Importanta si continutul efectiv al mixului activitatilor logistice sunt determinate de o mare diversitate de factori. Printre cei mai semnificativi se inscriu:

1. obiectul de activitate al firmei. In cazul organizatiilor producatoare, mixul logistic este adesea mai complex in comparatie cu cel specific firmelor angrosiste si detailiste, in privinta activitatilor de sustinere a productiei/operatiunilor.
2. gradul de implicare in activitati logistice. In sectorul distributiei cu ridicata, de exemplu, exista angrosisti cu functii complete, care indeplinesc o gama larga de functii tranzactionale, logistice si de facilitare. Spre deosebire de acestia, operatorii cunoscuti sub denumirea de broker nu au alt rol decat cel de a facilita tranzactiile dintre furnizorii si clientii potentiali, de a identifica parteneri si oportunitati de afaceri. In consecinta, brokerii nu participa la fluxul fizic al produselor si nu detin experienta si resursele necesare, preferand ca, pentru operatiunile logistice, sa apeleze la firme specializate ( de exemplu, pentru activitati de transport, depozitare etc.).
3. tipul si gama de marfuri oferite. In domeniul serviciilor, diversitatea si amploarea operatiunilor logistice poate fi uneori mai restransa fata de domeniul bunurilor de consum sau industriale. In plus, firmele cu un portofoliu diversificat de produse si servicii trebuie sa isi adapteze sistemul logistic la particularitatile fiecarui tip de produs, de exemplu in ceea ce priveste conditiile de depozitare si manipulare, ambalarea, transportul etc.
4. aria teritoriala vizata. Un grad inalt de acoperire teritoriala sporeste importanta planificarii logistice pentru asigurarea produselor solicitate de clienti la timpul si locul potrivit. Totodata, infrastructura logistica proprie a firmei (depozite, mijloace de transport etc.) trebuie sa permita asigurarea nivelului tinta de servire a clientilor, in conditiile celui mai mic cost posibil. Pentru multe companii, perspectiva locala asupra activitatilor logistice a fost inlocuita de perspectiva globala. Acestea au creat, de pilda, centre de distributie regionale, care servesc clientii din mai multe tari, renuntand astfel la mentinerea unor depozite traditionale la nivel local.
5. Mediul online sau offline. In noua economie dezvoltata in mediul online, logistica inregistreaza mutatii de profunzime. Pe Web, multe operatiuni logistice clasice nu mai sunt necesare in cazul anumitor produse sau servicii. Exemplul cel mai relevant este cel al firmelor care ofera software, jocuri pe calculator sau creatii muzicale. Orice client interesat sa cumpere un astfel de produs nu mai trebuie sa se deplaseze la un magazin care sa ii ofere articolul dorit, sub forma fizica a unui SD-ROM cumparatorului. Firma vanzatoare nu va mai desfasura operatiuni offline cum sunt manipularea, paletizarea sau depozitarea produselor. Dezvoltarea comertului electronic nu inseamna apusul logisticii marfurilor. In timp ce medul online genereaza o modificare a importantei si modalitatilor de realizare a diferitelor activitati logistice, el nu exclude operatiunile fizice logistice offline, dupa primirea comenzilor de la clienti, pe site-ul propriu al firmei vanzatoare.

Mixul logistic include doua categorii de activitati - de baza si de sustinere. Se considera ca activitatile de baza sunt operatiuni cheie, care se desfasoara in aproape orice canal logistic, spre deosebire de activitatile de sustinere, care au loc in functie de conditiile specifice ale firmelor si care contribuie la realizarea misiunii logistice.

Tabelul 1.1. - Exemple de activitati de baza si de sustinere

Dintre activitatile specifice pe fiecare categorie de activitati logistice fac prte urmatoarele :

1. Asigurarea standardelor de servicii pentru clienti. Proiectarea si functionarea oricarui sistem logistic au ca element de referinta un anumit nivel de servire a clientilor. In consecinta, asigurarea standardelor de servicii logistice are o importanta critica pentru orice organizatie. Aceste standarde stabilesc nivelul outputurilor sistemului logistic, in functie de cerintele si asteptarile clientilor. Nivelul de performanta pe care firma furnizoare il ofera trebuie sa fie stabilit in urma unei analize riguroase, nu numai a necesitatilor pietei tinta, ci si a costurilor pe care le implica. Principalele activitati desfasurate pentru asigurarea nivelului de servire logistica sunt urmatoarele:

• cercetarea nevoilor si cerintelor clientilor actuali si potentiali, referitoare la nivelul serviciilor logistice;
• stabilirea nivelului de servire logistica a clientilor (ce va fi oferit de firma furnizoare) sau diferentierea nivelului de servire in functie de cerintele segmentelor de piata vizate;
• evaluarea perceptiilor clientilor in privinta nivelului de servire oferit, a decalajului dintre nivelul asteptat si cel efectiv oferit;
• ajustarea nivelului de servire logistica, in functie de evolutia cerintelor clientilor.

Aparent doar un set de activitati de sustinere, cumpararea are un rol major in crearea de valoare, in cadrul procesul logistic. Reconsiderarea importantei cumpararii este determinata si de promovarea perspectivei integratoare asupra lantului de aprovizionare-livrare. Activitatile reprezentative pentru domeniul cumpararii sunt:

• stabilirea necesitatilor de aprovizionare;
• alegerea surselor de aprovizionare;
• planificarea modului de realizare in timp a aprovizionarii;
• evaluarea periodica a performantelor furnizorilor;
• determinarea cantitatii economice a comenzii.

Un alt set de activitati logistice este legat de transport. Argumentul care justifica acest fapt este rolul transportului in asigurarea utilitatii de timp, o importanta componenta a misiunii logistice. In esenta, transportul presupune derularea urmatoarelor activitati:

• alegerea celor mai adecvate modalitati de transport (rutier, feroviar, maritim, aerian, prin conducte);
• evaluarea si selectia ofertantilor de servicii de transport, la care apeleaza firma;
• consolidarea transporturilor;
• stabilirea rutelor de transport;
• programarea transporturilor.

4. Gestiunea stocurilor este o componenta esentiala a sistemului logistic, ce ofera utilitatea de timp asteptata de clienti. Din perspectiva profitabilitatii logistice, stocurile detin o pondere critica in ansamblul costurilor. In privinta gestiunii stocurilor, printre activitatile principale realizate de logisticieni, se inscriu:

• elaborarea politicilor privind stocurile de materii prime, materiale produse finite;
• stabilirea mixului de produse din stoc (strict stocului), in functie de contributia diverselor articole la vanzarile/profitul firmei;
• determinarea stocului de siguranta si a nivelului de reaprovizionare (marimea stocului la care se lanseaza o noua comanda de reaprovizionare);
• aplicarea strategiei "just-in-time".

5. Prelucrarea comenzilor apartine, la randul ei, categoriei componentelor de baza ale sistemului logistic. Impactul sau asupra performantei logistice se materializeaza in marimea intervalului de timp de la transmiterea comenzii de client pana la primirea marfii, precum si in declansarea operatiunilor de livrare a marfurilor si oferire a serviciilor. Ca activitati cheie in acest domeniu pot fi enumerate:

• determinarea procedurilor de primire a comenzilor (metoda de transmitere, restrictiile de timp si cerintele privind marimea comenzii);
• stabilirea metodelor de transmitere a informatiilor referitoare la comenzi in cadrul firmei;
• definirea ordinii de prioritate in prelucrarea comenzilor;
• alegerea variantei de onorare a comenzii, numai din stocul disponibil si/sau din productie (in cazul unei rupturi de stoc).

Din cadrul activitatilor de sustinere fac parte urmatoarele:

1. Depozitarea marfurilor este considerata o componenta de sustinere, intrucat nu este prezenta in sistemele logistice ale tuturor firmelor. Produse cum sunt automobilele, de exemplu, nu necesita existenta unor depozite pentru pastrarea pe o perioada mai indelungata. Principalele activitati legate de depozitarea marfurilor sunt:

• stabilirea necesarului de spatii de depozitare;
• alegerea amplasamentului depozitelor;
• determinarea numarului de depozite necesar;
• stabilirea configuratiei depozitului;
• amplasarea marfurilor in spatiul de depozitare.

Influentata in mod direct de deciziile referitoare la depozitare, manipularea produselor are o pondere considerabila in costurile logistice. Totodata, ea are impact asupra duratei ciclului comenzii si, implicit, asupra nivelului serviciului pentru clienti. Eficacitatea manipularii materialelor este conditionata de urmatoarele activitati:

• alegerea echipamentului de manipulare (manuale, mecanizate);
• uniformizarea incarcaturilor (consolidarea unor ambalaje de dimensiuni mici intr-o incarcatura de marime mai mare) prin paletizare si containerizare;
• introducerea/prelucrarea materialelor in/din spatiul de depozitare.

3. Ambalarea de protectie permite ajungerea marfurilor la clienti, in conditiile dorite. Ea nu se refera la ambalajele individuale ale bunurilor de consum care au si rolul de promovare a produsului. Ca activitati legate de ambalarea protectoare, care sustin logistica marfurilor, pot fi enumerate:

• proiectarea de ambalaje care sa raspunda cerintelor proceselor de manipulare;
• realizarea de ambalaje care sa asigure integritatea produselor pe durata transportului si pastrarii;
• asigurarea de ambalaje care sa protejeze marfurile contra pierderilor si deteriorarilor.

4. Fluxurile informationale sunt o parte integranta a sistemului logistic, care faciliteaza derularea tuturor activitatilor de baza si de sustinere. Disponibilitatea datelor actuale, suficiente si relevante contribuie la cresterea eficientei deciziilor strategice si operationale. Informatia logistica face posibila desfasurarea operatiunilor de planificare si control. In randul principalelor activitati pe care le presupune functionarea sistemului informational logistic se includ:

• culegerea si prelucrarea datelor;
• analiza informatiilor;
• elaborarea rapoartelor necesare (de exemplu, situatia onorarii comenzilor, situatia stocurilor etc.);
• stabilirea unor proceduri de stocare a datelor;
• controlul fluxului de informatii.

Aparenta unei anumite activitati la categoria activitatilor de baza, respectiv de sustinere nu este stricta. O activitate de sustinere poate deveni activitate de baza, in functie de modificarile care au loc la nivelul fiecarei unitati strategice de afaceri. totodata, incadrarea unei operatiuni intr-o categorie poate sa difere de la o intreprindere la alta, in functie de obiectul de activitate.