Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Compararea franelor cu saboti si discuri

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic




Compararea franelor cu saboti si discuri




CUPRINS

Capitolul1

1.Cuprins

Capitolul2

2.1Principiul de functionare

2.2Tipuri constructive

Capitolul3

3.1Parti componente

3.2Intretinerea sistemului de franare cu discuri

3.3Intretinerea sistemului franare cu saboti

3.4N.T.S.M. si P.S.I.

4.Bibliografie

5.Anexe

Capitolul 2

Argument

2.1. Rolul sistemului de franare.Principiul de functionare

Este de a reduce viteza automobilului pana la o valoare dorita sau chiar la oprirea deasemenea de a imobiliza automobilul in stationare ,pe un drum orizontal sau in panta si de a mentine constanta viteza automobilului la coborarea unor pante lungi.

Eficacitatea sistemului de franare pune in valoare performantele de viteza ale automobilului,.

Eficienta sistemului de franare se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza.

Pentru a nu produce forte de franare prea mari ,care ar depasi forta de aderenta ,este necesar ca frnarea automobilului sa fie integrala.In acest scop,toate rotile sunt prevazute cu frane si deci intreaga greutate a automobilului este o greutate aderenta.

Sistemul de franare trebuie sa indeplineasca conditii cum ar fi:sa asigure o franare totala si sigura ,sa asigure imobilizarea automobilui in orice conditii,sa fie capabil de anumite decceleratii impuse ,franarea sa fie progresiva fara socuri,sa nu necesite din partea conducatorului un effort prea mare ,efortul aplicat la mecanismul de comanda al sistemului de franare sa fie proportional cu decceleratia,pentru a permite conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii,forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale automobilului,franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului ,sa asigure evacuarea caldurii degajate in timpul franarii,sa se regleze usor sau chiar automat,sa aiba o constructie simpla si usor de intretinut.

2.2. Tipuri constructive

Sistemul de franare este compus din doua parti principale : franele propiu-zise si mecanismul de actionare al franelor.

Din punct de vedere al utilizarii,sistemele de franare pot fi clasificate in :

Sistemul principal de franare ,caruia I se mai spune si frana de serviciu sau de picior ,fiind actionata prin apasarea unei pedale cu piciorul si este utilizata la reducerea vitezei de deplasare si la oprirea automobilului.

Sistemul auxiliar de franare ,caruia i se mai spune si frana de mana sau frana de ajutor.

Sistemul suplimentar de franare sau dispozitivul de incetinire,care se intalneste la automobilele cu mase mai mari sau la cele destinate a fi utilizate in regiunile de munte .

Rolul acestui sistem este de a mentine constanta viteza automobilului la coborarea unor pante lungi fara utilizarea indelungata a franei principale.

Siguranta circulatiei impune existenta la orice automobil a sistemului principal si auxiliar de franare.

Dupa constructie ,sistemele de franare se impart in :

Frane cu tambur (radiale ),ce pot avea saboti interiori ,saboti exteriori sau banda .

Frane cu disc .

Frane combinate .

Din punctul de vedere al mecanismului de actionare al franelor ,sistemele de franare pot fi :

Cu actionare directa ;cu servoactiune si cu actionare mixta.



Capitolul 3

Continutul propiu-zis

3.1Partile componente ale sistemului

3.1.2 Franele cu disc frecvent utilizate la autoturisme prezinta o serie de avantaje fata de franele cu tambur,si anume:permit folosirea unor suprafete de frecare mai mari,asigura distributia uniforma a presiunii si deci uzura uniforma a garniturilor de frecare,racirea mai buna ,functionarea cu jocuri mai mici intre suprafetele de frecare,ceea ce permite sa intre mai repede in functiune,reglarea automata a joculuidintre suprafetele de frecare.

Frana cu disc deschis este folosita la autoturisme ,fie la toate cele patru roti,fie mixt-frana cu disc in fata si frana cu tamburi pe spate.Discul reprezinta suprafata de franare legata de butcul rotii,iar cadrul se poate monta flotant sau fix pe talerul franei.

Frana cu disc de la autoturismul Dacia 1300 (fig.1)

Cadrul monobloc(etrierul) 1 este fixat de suportul ce se leaga de fuzeta prin intermediul a doua bratari de prindere 2,prevazute cu placutele de fixare 3,asigurate prin stifturile elastice 4 si arcurile speciale 5.Cele doua bratari au rolul de a permite si deplasarea etrierului fata de discul 6.

Etrierul de frana este construit dintr-un aliaj din aluminiu cu duritate sporita. (fig.2)

In interiorul corpului etrierului 1,se afla un piston de frana 2,gaurit in interior si confectionat din otel in jurul caruia se afla o garnitura speciala torica din cauciuc 3,asezata partial intr-un canal din corpul etrierului,asigurand etansarea.

La blocul etrier,se prinde un racord flexibil de frana prin stutul 2,pentru alimentarea cu lichid de frana a etrierului.Busonul este folosit la aerisirea instalatiei de franare.

Discurile de frana sunt confectionate din fonta speciala si fac corp comun cu butucul rotilor.(fig.3)

3.1.2 Constructia franelor cu tambur si saboti

In figura este reprezentata schema de principiu a franei cu tambur si saboti interiori ai unei roti .

Figura 4

Solidar cu roata 1,incarcata cu sarcina Gr se afla tamburul 2 care se roteste in sensul indicat in figura .

Sabotii 3 prevazuti cu garnituri de frecare sunt articulati in punctele 4 pe talerul franei care nu se roteste cu rota fiind fix.

La apasarea pedalei 7 ,cama 6 se roteste prin intermediul parghiei 8 si apasa sabotii asupra tamburului 2.In aceasta situatie intre tambur si saboti apar forte de frecare ce vor da nastere unui moment de franare Mf ce se opune miscarii automobilului.

Sub actiunea momentului de franare ,in zona de contact a rotii cu drumul ,ia nastere reactiunea Fr    ,indreptata in sens opus miscarii automobilului.

Arcul 5 readuce sabotii in pozitia initiala cand nu se mai apasa asupra pedalei ,iar franarea inceteaza.

In figura sunt reprezentate fortele care aparasupra unei frane cu saboti simetrici 1 si 2 ,articulati la un punct comun 3 ,care este fix.

Sabotul primar se uzeaza mai repede decat cel secundar.

In functie de natura si tipul reazemului se utilizeaza ,la franele cu tambur,saboti articulati si saboti flotanti.

Autoturismele Dacia 1300 si derivatele sale sunt dotate cu sistemul de franare principal de tip hidraulic cu actionarea prin pedala.

Actiunea pedalei este asupra tuturor rotilor,la rotile din fata fiind frane cu disc iar la cele din spate frane cu tamburi si saboti.

Principalele caracteristici ale sistemului de franare cu discuri Dacia 1300 sunt:

Diametrul cilindrului receptor    48 mm

Diametrul discului de frana    228 mm

Grosimea discului de frana    10mm

dupa rectificare 9 mm

Grosimea placutei de frana    14 mm

Grosimea minima a placutei de frana    7 mm

Principalele caracteristici ale sistemului de franare spate cu tamburi si saboti Dacia 1300 sunt:

Diametrul cilindrului receptor    20,6 mm

Diametrul tamburului    180,25 mm

Diametrul maxim al tamburului    181,25mm

dupa rectificare

Latimea garniturii de franare 40 mm

Grosimea garniturii de franare    5 mm

Cilindrii receptori de la rotile din spate sunt plasati in interiorul tamburilor de frana si sunt fixati pe platouri. (Figura 7)

Fiecare cilindru receptor este format din: )

-doua pistoane 1,care actioneaza direct pe sabotii 5;

-doua garnituri de etansare din cauciuc 2;

-un arc intermediar 3,care are rolul de a mentine in permanenta garniturile din cauciuc 2 pe suprafetele pistoanelor;

-cate un burduf protector 4 din cauciuc la fiecare extremitate a cilindrului receptor de frana.

Tamburii de frana spate se toarna din fonta.In interiorul lor se fixeaza sabotii de frana cugarniturile de frictiune.

Capetele superioare ale sabotilor vin direct in contact cu pistonasele cilindrilor receptori mentinerea in pozitia inactiva facandu-se de catre arcul de rapel .




La capatul celelalt al sabotilor se afla un alt arc, care are rolul de a uniformiza frecarea dintre garniturile sabotilor si tamburul de frana.

Limitatorul de presiune este plasat in partea din spate a autoturismului si este cuplat in circuitul principal de frana.

Rolul sau este de a limita presiunea care se transmite catre franele rotilor din spate ,in functie de scaderea incarcaturii pe puntea din spate .

Constructia limitatorului de frana si schema functionarii lui sunt aratate in figura 8

La o franare usoara ,lichidul patrunde prin orificiul din sectiunea A-A si trece prin sectiunea din corpul limitatorului

spre orificiul din din sectiunea B-B.In aceasta pozitie ,supapa 3,fiind deplasata spre dreapta ,lasa libera sctiunea de trecere .

La o franare brusca ,sarcina dinamica mareste greutatea pe puntea din fata,descarcand in acelasi timp puntea din spate ,ceea ce conduce la o ridicare a caoseriei,miscare care ,prin tija de actionare ,determina ca impingatorul limitatorului sa se deplaseze spre stanga .In aceasta pozitie ,supapa ,nemaintalnind nici o rezistenta din partea impingatorului,se deplaseaza spre stanga ,obturand prin profilul sau sectiunea de trecere.Automat scade presiunea de franare la rotile din spate si se limiteaza efortul de franare la o anumita valoare ,astfel incat se svita blocarea .

3.2 Intretinerea si repararea sistemului de franare cu discuri

Intretinerea consta in :

_verificarea etanseitatii insatalatiei hidraulice ;

_Urmarirea presiunii in instalatie;valoarea presiunii remanente sa nu fie prea mare;

_verificarea si reglarea tuturor organelor componente la 10000 km.

Inlocuirea plachetelor de frana

Aceasta operatie se face fara a se demonta etrierul,deci fara interventii pe circuitul hidraulic de frana.

Se inlocuiesc plachetele de frana,atunci cand grosimea garniturilor ,inclusiv suportul,este sub 7mm in punctul cel mai uzat,in situatia desprinderii garniturilor de suport sau in situatia aparitiei unei fisuri.

Inainte de a se trece la inlocuirea plachetelor de frana,se face controlul uzurii acestora,folosind o rigla gradata 4,care masoara grosimea plachetei inclusiv suportul a carui valoare A nu trebuie sa fie sub 7 mm.(fig 9)

Masurarea se face fara demontarea plachetelor de frana.

Pentru demontarea si montarea plachetelor de frana se procedeaza astfel:

_se caleaza autoturismul,tragandu-se frana de mana;

_se demonteaza roata din fata ;

_se scot sigurantele 1 de la etrierul de frana 3;

_se gliseaza lateral penele 2 de fixare a etrierului de frana 3;

_se scoate etrierul din capacul defrana 4,impreuna cu racordul flexibil al franei;

_se scot lateral plachetele de frana impreuna cu arcurile lamela de mentinere a lor in locas;

_se curata marginea pistonului din etrier cu alcool denaturat si garnitura exterioara de protectie.

Este necesar sa se tina cont de recomandarile:

_dupa ce au fost demontate etrierele de frana de pe discul de frana,este interzisa orice actionare a pedalei defrana de picior,in caz contrar cilindrul etrierului fiind eliminat din locas;

_este interzisa inlocuirea plachetelor de frana cu altele de tip diferit sau cu garnituri de frictiune de alta calitate,decat cele originale;

_daca plachetele de frana nu sunt complet uzate,totusi prezinta pe suprafata de frictiune denivelari si strangere de material de frictiune pe unele portiuni,mai laes in canalul din mijlocul plachetei ,se recomanda sa se curete suprafetele,evitandu-se astfel zgomotul ce apare in aceste situatii la actionarea franei de picior.

Pentru remontare ,operatiile se executa invers celor de la demontare,tinandu-se cont de urmatoarele recomandari:

_plachetele de frana se monteaza pe etrier pe la partea laterala ,apoi se introduc impreuna pe discul de franare,lasandu-se un joc frontal de 0,15…0,20 mm

_pentru intrarea usoara a p[lachetelor pe disc,inainte de remontare se impinge pistonul etrierului cu mana,spre interior,rotindu-l usor si avand grija sa nu se distruga garnitura de protectie exterioara;

_la asezarea plachetelor de frana pe etrier se va tine seama de boltul de orientare 1 al pozitiei de montare:intotdeauna acest bolt trebuie sa fie exterior in sensul de rotatie al rotii:

_jocul dintre plachetele de frana si disc se regleaza automat,deci nu trebuie sa fie reglat pe parcurs;

_inainte de montarea plachetelor de frana,se va observa si uzura discului de frana;

_in toate cazurile cand discuril;e de frana sunt descentrate(fulajul peste 0,2 mm)sau prezinta rizuri adanci peste cele prescrise,se recomanda inlocuirea lor cu altele originale.

Aerisirea franelor fata

Inainte de a incepe operatia propiu-zisa se va procura:

-lichid de frana de aceeasi marca (SAE 70 R 3)

-un vas de cca. 350-500 ml;

-un tub elastic transparent din polietilena sau cauciuc.

Operatia de aerisire se va efectua de catre doua persoane:una va lucra la aerisirea la roata,iar cealalta va sta in autoturism pentru apasrea pe pedala de frana.

Procedeul de lucru este urmatorul:

-se umple rezervorul de compensatie cu lichid de frana de tipul SAE 70 R 3 sau echivalent;

-se asaza pe surubul de aerisire un capat al tubului de plastic 1,transparent,iar celalalt capat se introduce in vasul 2 cu lichid de frana;

se deschide usor surubul de aerisire concomitent cu apasartea lenta a pedalei de frana;

-cand pedala de frana a ajuns la podea,se inchide surubul de aerisire si se lasa sa revina usor pedala;

-se repeta aceasta operatie pana ce in vas nu mai apar bule de aer.

(figura 10) .

3.3. Intretinerea si repararea franelor cu tamburi

Intretinerea consta in :

_verificarea etanseitatii insatalatiei hidraulice ;

_Urmarirea presiunii in instalatie;valoarea presiunii remanente sa nu fie prea mare;

_verificarea si reglarea tuturor organelor componente la 10000 km.

Inlocuirea garniturilor si reglarea franelor spate

inlocuirea garniturilor se face intotdeauna in set complet;tamburii de franare trebuie sa aiba acelasi diametru,rectificarea lor pe diametru fiind permisa numai pe adancimea de 1mm.

Pentru demontarea tamburrilor de frana se fac operatiile :

_se slabesc piulitele rotilor,se ridica partea din spate a automobilului ,se asaza pe capre si se scot rotile;

_se slabeste frana de stationare;

_se scoate busonul pentru rezerva de unsoare ,cu dispozitivul ROU 441,apoi se demonteaza in ordine :siguranta piulitei si rondela de sprijin;

_Se indeparteaza sabotii de frana ,desfacand excentricele;

se extrage tamburul de frana cu ajutorul dispozitivului T.Av.235.

La tamburul de frana demontat se face controlul vizual privind ;

_uzarea suprafetei de lucru ,rizuri sau santuri .



Figura 12

Remontarea tamburului de frana se face in ordinea inversa demontarii,respectandu-se conditiile tehnice :

_ungerea rulmentilor si a butucului tamburului cu unsoare Li CaPb tip II;

_dupa remontarea tamburului se raegleaza jocul dintre garniturile sabotilor de franasi tamburul de frana,prin excentrice ,pentru frana de reglare manuala su prin actionarea repetata a pedalei de frana pentru franele cu preluarea automata a jocului;

_se regleaza frana de stationare.

Demontarea ,repararea si remontarea garniturilor de frana de la sabotii franei spate

Pentru demontare se fac operatiile:

_Se demonteaza tamburul de frana;

_cu ajutorul unui cleste special se scoate asrul de rapel 2 de la partea superioara si se scoate cablul franei de stationare;

se scot distantierele 5, indepartandu-se sabotii de frana si placa distantiera 6;

_se demonteaza levierul 3 al franei de stationaresi se scot sabotii de frana si placa distantiera 6 ;

_se demonteaza levierul 3 al franei de stationare si se scot sabotii de frana 4.

Figura12

La franele cu preluarea automata a jocului dintre saboti si tambur,pentru scoaterea tamburului este necesar sa se introduca prin gaura tamburului o tija de 5 mm,pentru a se aduce la pozitia 0 dispozitivul de reglare automata,rotind tamburul in sensul sagetii.

Se continua apoi cu operatiile :

_se monteaza clestele FRE 05 A pe cilindrul receptor ,iar cu clestele special FRE 03 se scoate arcul superior de readucere a sabotilor ;   

_se basculeaza parghia dintata C ,pana vine in contact cu axul fuzetei;

_se indeparteaza sabotii Fde pe platou si antretoaza B;

_se elibereaza parghia C si se aduce sectorul dinta Din pozitia sa initiala ; Figura 9.8(anexe)

Daca garniturile sunt uzate pana la nivelul niturilor ,acestea se inlocuiesc .pentru inlocuire se fac operatiile :

_se indeparteaza niturile vechi prin depresare sau gaurire;

_se curata bine sabotul si se verifica :forma si gaurile pentru bolturile de fixare ;

_se fixeaza garniturile de frana noi ,prin nituire.

Remontarea se face in ordinea inversa operatiilor de demontare ,tinand cont de:

_reglarea jocului dintre garniturile de frana si tamburul de frana;

_reglarea dispozitivului de preluare automata a jocului masurand cota H=1 mm

Inlocuirea unui cilindru receptor de la rotile din spate

Pentru inlocuire se fac operatiile :

_se demonteaza tamburul de frana ;

_se verifica etanseitatea cilindrului receptor;

_se desface arcul de rapel si se indeparteaza sabotii;

_se desface racordul canalizatiei rigide de la cilindrul receptor si cele doua suruburi de fixare ;

_se verifica starea tehnica a sabotilor de frana,a cilindrului si a pistonaselor cilindrului.

Repararea cilindrului receptor se poate face fie prin inlocuirea setului de pistonase –arc-garnituri,fie prin inlocuirea corpului cilindrului receptor.

Remontarea se face in ordinea inversa demontarii,avandu-se grija ca,inainte de reasamblare ,toate piesele ,inclusiv cilindrul receptor sa se introduca in lichid de frana ,iar dupa reasamblare se verifica deplasarea usoara a pieselor .Se regleaza frana de stationare si se scoate aerul din instalatie.

3.4 N.T.S.M. si P.S.I.

In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele:

-imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp,mansetele,de asemenea,bine stranse,iar hainele incheiate;

-cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare,fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda;

-daltile,surubelnitele si pilele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn la capatul dinspre scula;

-folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate,inflorite sau stirbe,precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa;

-folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;

-uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei,precum si cu dispozitive care sa impiedece functionarea lor necomandata;

-pentru evitarea electrocutarii,toate masinile unelte,carcasele metalice ale utilajelor electrice de actionare,comanda si control vor fi protejate prin legare la pamant si nul,inainte de darea lor in exploatare;

-se interzice executarea lucrarilor pe masini unelte cu instalatii si mecanisme defecte,cu scule defecte,precum si de alte persoane neautorizate;

-zonele periculoase ale masinilor unelte si instalatiilor trebuie prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructiv;

-piesele care se lucreaza trebuie fixate in dispozitivul de prindere;

-pietrele abrazive ale polizoarelor si si masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu aparatoare din tabla;

-se interzice oprirea masinilor unelte cu obiecte improvizate;

-reparea,ungerea sau curatirea masinilor unelte,mecanismelor si aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.

La lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie instalarea dupa ridicare a unor capre si suporturi care sa impiedece caderea accidentala a automobilului sau a unor subansambluri ale acestuia.

Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale.

Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de evacuare.

Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata si sa fie bine iluminate.

Inainte de demontare,toate ansamblurile automobilului trebuie sa fie golite de lubrifianti si combustibili,care se colecteaza in rezervoare speciale conform normelor P.S.I.

CAPITOLUL IV

BIBLIOGRAFIE

1.Groza,Al.,Calciu,Gh.,Saviuc,S.,Smarandescu,Gh.,Aldescu,IMetode si lucrari practice pentru repararea Automobilelor,Bucuresti,Editura Tehnica,1985.

2.Brebenel,A.,Mondiru,C.,Farcasu,I.,Autoturismul Dacia 1300,Bucuresti,Editura Tehnica,1975

3.Fratila,Gh.,Fratila,M..Samuila,St.,Automobile-cunoastere,intretinere si reparare,Bucuresti,Editura Didactica si Pedagogica,1995



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1157
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site