Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


PROTECTIA TURBINEI

Tehnica mecanica



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROTECTIA TURBINEI



1 Descriere constructiva si functionala

Pentru a se evita deteriorarea echipamentului in cazul depasirii unor parametri limita de functionare, un sistem automat declanseaza inchiderea armaturilor de protectie, determinind oprirea (declansarea) turbinei.

La declansare, admisia aburului in turbina este oprita de armaturile de inchidere rapida:

- patru ventile de inchidere rapida dispuse la admisia aburului viu in CIP (VIR-IP A, B, C, D);

- doua ventile de inchidere rapida dispuse la admisia aburului supraincalzit intermediar in CMP

(VIR-MP E,F);

- clapeta de retinere de la esaparea CIP;

- clapetele de retinere de pe prize.

VIR-IP si VIR-MP sint actionate cu servomotoare hidraulice cu ulei.

Clapeta de iesire CIP are actionare dublu pneumatica, cu ajutorul a doua servomotoare cu aer comprimat.

Clapetele de retinere de pe prize au actionare pneumatica, prin servomotoare cu aer comprimat, comandate prin releele aer-ulei.

Schema instalatiei de protectie a turbinei este data in fig.1. Circuitul de ulei de protectie -ulei manevra VIR- este alimetat cu ulei filtrat de inalta presiune (IP) prin acumulatorul de presiune (9) si declansatoarele (1), (2).

La cresterea presiunii uleiului din circuitul de protectie pina la valoarea necesara, servomotoarele deschid VIR-IP, VIR-MP si le mentin deschise. Inchiderea VIR-IP si VIR-MP, a celorlalte armaturi de protectie mentionate mai sus are loc la scaderea presiunii uleiului de protectie, prin actionarea unui declansator de catre:

a) o protectie tehnologica a turbinei sau a generatorului, prin semnal electric;

b) operator, prin comanda locala sau prin actionarea butonului de avarie de pe pupitrul din CCT;

c) percutoarele de supraturatie (3), (4), ca urmare a cresterii turatiei turbinei cu 9 - 11 % peste valoarea nominala.

Pentru protectia turbinei, in cazul ambalarii (cresterea continua a turatiei) percutorul (3), montat pe arborele pompei principale de ulei, actioneaza declansatorul (1) la 3270 - 3280 rot/min, iar percutorul (4), montat pe arborele secundar, actioneaza declansatorul (2) la 3320 -3330 rot/min.

Releele aer-ulei (5), (6) asigura comanda cu aer comprimat a actionarilor de la clapetele de protectie enumerate mai sus; la armarea protectiei turbinei (armarea VIR), in circuitul de ulei de protectie se realizeaza presiunea necesara pentru comutarea releelor aer-ulei, avind ca urmare cresterea presiunii in circuitul de aer de comanda a actionarii clapetelor. La declansare, presiunea uleiului de protectie scade la zero, iar releele aer-ulei pun la descarcare acest circuit.

In timpul functionarii turbinei piesele componente ale sistemului de protectie sint in pozitie de repaos. De aceea este necersar ca periodic sa se verifice mobilitatea si functionarea lor corecta. Pentru acest scop sint prevazute:

- dispozitive de verificare a mobilitatii fiecarui VIR-IP si VIR-MP;

- dispozitive de verificare a functionarii percutoarelor de supraturatie.

Sertarele de izolare (7), (8) permit verificarea functionarii percutoarelor de supraturatie si a actionarii ventilelor de reglare IP si MP pe toata cursa lor, turbina fiind oprita, iar VIR-IP, VIR-MP inchise.

Sistemul de protectie utilizeaza ulei preluat din circuitele de ulei IP si JP ale turbinei prin intermediul unor filtre mecanice duble care se pot curati in timpul functionarii turbinei. Infundarea filtrelor este semnalizata cu ajutorul unor manostate care masoara caderea de presiune pe filtre. Manostatele sint reglate pentru a semnaliza depasirea unei caderi de presiune de:

- 1,8 bar, pe filtrul de ulei IP;

- 0,4 bar, pe filtrul de ulei JP.


Pentru comanda de armare a protectiei turbinei si pentru verificarea functionarii organelor de protectie (cu ajutorul dispozitivelor de verificare) se utilizeaza ulei JP filtrat. De la colectorul de ulei JP filtrat acesta poate fi admis prin electroventilele cu trei cai:

- EVVIII (12), EVX (14) la declansatoare ( pentru armarea protectiei ),

- EVVI (10), EVVII (11) la actionarea sertarelor de izolare,

- EVIX (13), EVXI (15) la percutoarele de supraturatie

sau in colectorul de retur ulei.

Organe de protectie (securitate)

Declansatoarele (fig.2)

In schema de protectie sint prevazute doua declansatoare amplasate in cutia lagarului din fata (IP). Fiecare declansator poate opri turbina. Pentru aceasta ele sint actionate manual, de la cutia lagarului din fata. Electromagnetii declansatoarelor pot primi semnal de la distanta, pentru declansare, in caz de :

actionare a butonulului de avarie de pe pupitrul din CCT;

avarie la generatorul electric;

atingere a unui nivel scazut al uleiului rezervorul de ulei al turbinei;

scadere a presiunii uleiului de ungere sub 2,4 bar.

Scaderea presiunii uleiului de ungere sub 1,5 bar determina, de asemenea, actionarea declansatoarelor.

Declansatoarele pot fi actionate mecanic de percutoarele de supraturatie. Percutorul montat pe arborele pompei principale de ulei este reglat sa functioneze la o turatie a turbinei de 3270 - 3280 rot/min (+ 9 %). Percutorul montat pe arborele secundar este reglat sa functioneze la o turatie a turbinei de 3320 - 3330 rot/min (+ 11 %).

Fiecare percutor de supraturatie este constituit de un corp de rotatie (1), avind in interior masa excentrica (2), mobila in sens radial si resortul (3). In momentul atingerii turatiei de declansare, forta centrifuga asupra masei excentrice (2) depaseste forta antagonista a resortului (3). Ca urmare, masa excentrica se deplaseaza brusc spre exterior, iar pirghia curba (4) se roteste in jurul axei fixe (a); astfel se deblocheaza extremitatea inferioara a sertarului central (5) care se deplaseaza in jos sub actiunea resortului (6). Sertarasul central (5) culiseaza in interiorul unui piston diferential (7). Pe suprafata inferioara a pistonului diferential (7) actioneaza presiunea uleiului de ungere admis printr-o diafragma f 3. Fata superioara a pistonului diferential (7) nu este sub presiune, fiind pusa la descarcare. Presiunea uleiului de ungere tine pistonul (7) in pozitia superioara, iar extremitatea sa se sprijina pe un scaun fix. Deplasarea in jos a sertarasului (5) permite drenarea uleiului prin ferestrele (b) practicate in pistonul (7), iar presiunea uleiului admis prin diafragma f 3 pe fata inferioara a pistonului (7) scade. Sub actiunea resortului (8), pistonul (7) se va deplasa in jos, iar partea sa superioara va deschide o sectiune mare (S) si va descarca spatiul (c) legat la circuitul de ulei de protectie (ulei manevra VIR). Presiunea in circuitul de ulei de protectie scade, ceea ce conduce la inchiderea tuturor VIR si comutarea releelor aer-ulei. In cazul scaderii accidentale a presiunii uleiului in circuitul de ulei de ungere, declansatorul va functiona in mod asemanator - sub actiunea resortului (8), pistonul (7) se va deplasa in jos, iar presiunea uleiului de manevra VIR scade la zero. Oprirea turbinei se face prin rotirea pirghiei (4), conform principiului de actionare descris, astfel:



- prin actionare manuala asupra butonului (9)

- prin actionarea butonului de avarie de pe pupitru sau prin interventia protectiei tehnologice se transmite semnalul de actionare electromagnetului (10).

Armarea declansatoarelor (armarea protectiei turbinei) nu este posibila decit in conditiile existentei unei presiuni normale in circuitul de ulei de ungere.

Prin deschiderea electroventilelor de armare ((16) si (18), fig.1) se admite ulei filtrat de joasa presiune sub pistonul de armare (11) amplasat la partea superioara a declansatorului. Pistonul (11) se ridica si venind in contact cu umarul de sus al sertarasului (5), ridica si acest sertaras. Prin ridicarea sertarasului (5) se produce:

- clichetarea pirghiei (4) cu extremitatea inferioara a sertarasului (5), sub actiunea resortului (15);

- obturarea ferestrelor (b) prin care scapa uleiul de ungere de sub pistonul (7).

Dupa restabilirea presiunii sub pistonul (7), acesta se ridica si obtureaza complet sectiunea de scapari (S). Obturarea sectiunii (S) duce la restabilirea presiunii uleiului in circuitul de ulei de protectie (ulei manevra VIR) si astfel VIR-IP si VIR-MP se deschid.

Circuitul de ulei de protectie (ulei manevra VIR) este alimetat cu ulei IP de la acumulatorul de presiune prin cite o diafragma f 6,5 montata la intrarea in camera "S" a declansatoarelor.

Electroventilul EVX (fig.1) serveste la armarea declansatorului 1, ceea ce duce la deschiderea VIR-IP "A" si "C" si VIR -MP "F". Electroventilul EVVIII serveste la armarea declansatorului 2, ceea ce face sa se deschida VIR-IP "B" si "D" si VIR-MP "F". Armarea fiecarui declansator, ca si pozitia declansat a acestora se semnalizeaza cu ajutorul unor contactoare electrice de cap de cursa (13), (14).

In fig.3 sint date pozitiile de functionare ale declansatorului la armarea si la declansare.

Ventilele de inchidere rapida IP si MP (fig.4 si 5)

Descrierea constructiva a ventilelor de inchidere rapida (VIR - IP, MP) s-a facut in cap.2-6. Asa cum s-a aratat anterior, cele patru VIR-IP si cele doua VIR-MP sint actionate fiecare de cite un servomotor cu ulei. Uleiul de comanda a acestor servomotoare este uleiul din circuitul de protectie (ulei manevra VIR). Fiecare servomotor (fig. 4) are un cilindru (1) in care se deplaseaza pistonul (2), a carui tija este cuplata in tija ventilului. Uleiul de manevra a VIR actioneaza pe una din fetele pistonului. Pe cealalta parte a pistonului sint doua resorturi (3), care determina mentinerea inchisa a ventilului, in lipsa presiunii uleiului de manevra VIR. Pentru a accelera inchiderea VIR, servomotorul este prevazut cu un dispozitiv de golire rapida a uleiului: la scaderea presiunii uleiului de manevra VIR, un sertaras (4) al acestui dispozitiv deschide un orificiu mare care descarca foarte repede uleiul din circuitul servomotorului.

La armarea declansatoarelor, presiunea uleiului de manevra VIR creste si conduce la inchiderea golirii rapide - sertarasul (4) inchide descarcarea - iar uleiul este admis printr-o diafragma in cilindrul servomotorului. Cresterea treptata a presiunii uleiului in cilindrul servomotorului actioneaza in sens contrar fortei de inchidere data de resorturile (3), ceea ce duce la deschiderea lenta a ventilului. La scaderea presiunii uleiului de manevra VIR, sertarasul de golire rapida deschide descarcarea uleiului din cilindrul servomotorului, iar ventilul se inchide rapid, sub actiunea fortei date de resorturi. Doua contactoare electrice de cap de cursa (7), (8) semnalizeaza in CCT pozitia inchis sau deschis a fiecarui VIR. Fiecare servomotor al VIR este prevazut cu un dispozitiv de verificare a mobilitatii (intepenirii) VIR. Dispozitivul de verificare consta dintr-un sertaras (5) care poate fi actionat manual, la fata locului sau cu ajutorul unui electomagnet (6), prin comanda de la distanta. Functionarea dispozitivului de verificare este descrisa la pct.

Pentru inchiderea rapida a ventilelor de reglare IP si MP ( la declansare), in cazul scaderii presiunii uleiului de manevra VIR, este prevazut un dispozitiv de golire rapida la servomotoarele IP si MP. Scaderea presiunii uleiului de manevra VIR conduce la deplasarea sertarasului (10) in cilindrul (9) sub actiunea resortului (11) (fig. si 5). Sertarasul (10) deschide descarcarea rapida a uleiului de comanda a servomotorului VR si in consecinta acesta se inchide.

Scaderea presiunii uleiului de manevra VIR sub 8 bar este controlata de un presostat, care comanda aducerea la zero a tuturor consemnatoarelor sistemului de reglaj.

Clapetele de retinere de pe prizele turbinei

Fiecare conducta de abur de la prizele turbinei este prevazuta cu o clapeta de retinere cu actionare pneumatica. Rolul clapetelor de retinere este de a nu permite patrunderea in turbina a unui flux de abur ( la scaderea sarcinii sau la declansare ) sau apei, provenind dintr-un preincalzitor sau din rezervorul de apa de alimentare (de la degazor).

Clapetele de retinere de pe prize sint prevazute cu servomotoare actionate cu aer comprimat instrumental (7 bar).Clapetele de retinere de pe prize sint clapete batante - cu scaun inclinat - cu contragreutate (fig.6.a) si fara contragreutate (fig.6.b).

Clapeta propriu-zisa - discul (3) - inchide pe scaunul din corpul (1). Clapeta este batanta in jurul axului (5) prin intermediul pirghiei (4). Servomotorul de actionare este fixat pe corpul clapetei prin intermediul unei placi cu suruburi (9). Servomotorul clapetei are un cilindru (6) in interiorul caruia se afla un piston (7). Cind pistonul se deplaseaza sub presiunea aerului de actionare, el comprima resortul (8) . In lipsa presiunii aerului comprimat de actionare, resortul (8) inchide clapeta prin intermediul unui mecanism de transmisie format din tija (10) si pirghia (11). Forta acestuia invinge frecarile din presetupa (12) si aduce discul (3) pe scaunul sau in caz de debit nul.

In functionarea normala clapeta se comporta ca o clapeta batanta libera: unghiul sau de deschidere este functie de debitul de abur care circula pe conducta de priza (fig.6.b). La clapetele cu contragreutate (fig.6.a) exista un echilibru constant intre momentul fortei date de contragreutate (13) si cel exercitat de discul (3), pentru toate pozitiile ansamblului mobil. La clapetele echipate cu contragreutati exterioare este necesar a se verifica reglajul contragreutatii, pentru a se asigura tendinta naturala de inchidere a clapetei.

Comanda clapetelor de retinere de pe prize se face prin intermediul releelor aer-ulei (fig.7). Releul aer-ulei este un ventil cu trei cai, cu scaun dublu, montat pe circuitul aerului de actionare a clapetelor, fiind
comandat de presiunea uleiului de manevra VIR. Presiunea uleiului de manevra VIR actioneaza asupra unui piston (2) care se deplaseaza intr-un cilindru (1),impotriva fortei data de resortul (3). In pozitia "declansat" ventilul cu trei cai are deschisa calea X - Y prin sectiunea scaunului (4); atunci circuitul de aer de comanda a servomotoarelor de la clapete este pus in legatura cu atmosfera. La cresterea presiunii uleiului de manevra VIR, pistonul (1) se deplaseaza inchizind calea X - Y si deschizind calea Z - Y; in acest caz, aerul de comanda este admis in servomotoarele clapetelor de retinere de pe prize de:

releul aer-ulei 1, pentru clapetele :    - pe conductele de la priza III la PJP3, respectiv TPA;

- pe conductele de la priza V la PIP5, respectiv la colector 6 ata;

releul aer-ulei 2, pentru clapetele :    - pe conducta de la prizaII la PJP2;



- pe conductele de la priza IV la degazor si la calorifer cazan;

- pe conducta de la priza VI la PIP6 bis.

Schema de comanda a clapetelor de la prize este data in fig.8. La armarea releelor aer-ulei se trimite aer de comanda spre clapete pina la ventilul cu actionare electrica (ventilul pilot) si robinetul de aer cu 3 cai cu actionare pneumatica. In acest fel clapetele sint pregatite pentru a fi actionate la deschidere. La primirea comenzii electrice de deschidere, ventilul pilot cu actionare electrica permite trecerea aerului de comanda deasupra membranei de la ventilul cu 3 cai, iar acesta admite aerul de actionare sub pistonul servomotorului pneumatic al clapetei. Pistonul se deplaseaza in sus impotriva fortei antagoniste a resortului si deblocheaza astfel clapeta. La comanda electrica de inchidere a clapetei (de la butonul de pe pupitrul CCT sau de la o protectie de nivel ) ventilul pilot cu actionare electrica inchide admisia aerului spre robinetul cu 3 cai si pune spatiul de deasupra membranei respective in legatura cu atmosfera. Sub actiunea resortului, robinetul inchide admisia aerului spre servomotorul pneumatic si pune camera de sub pistonul servomotorului in legatura cu admosfera; astfel, clapeta se inchide.

La declansare, releele aer-ulei pun in legatura cu atmosfera circuitele de aer de comanda a clapetelor, determinind inchiderea acestora.

Clapetele de retinere de pe conductele de la priza VII la PIP 7, la degazor si la colectorul de 6 ata primesc aer de actionare separat, nu prin intermediul releelor aer-ulei.In lipsa presiunii aerului instrumental sau la scaderea acesteia sub 4 bar, servomotoarele pneumatice inchid clapetele de la prize, prin actiunea resortului.

Pozitia inchis /deschis a fiecarei clapete este afisata in CCT pe baza semnalului electric provenit de la contactoarele de cap de cursa.

Clapeta de retinere de la iesire CIP (fig.9)

Pe conducta de abur la iesire din CIP este montata o clapeta de retinere cu inchidere rapida, care impiedica patrunderea aburului pe aceasta cale in corpul IP, la oprirea turbinei si la pornirea din stare calda.

Actionarea clapetei se face cu doua servomotoare pneumatice. Organul de inchidere al clapetei este discul (3), care inchide pe scaunul din corpul (1). Discul este solidar cu pirghia (4) articulata pe axul (5). Axul (5) este legat la cele doua extremitati printr-un sistem de pirghii cu cele doua servomotoare pneumatice cu dublu efect actionate cu aer comprimat (7 bar).

Fiecare servomotor are un cilindru (6), in care culiseaza un piston (7), solidar cu tija (8) de actionare a clapetei. La admisia aerului comprimat sub pistoanele servomotoarelor, acestea se deplaseaza in sus; prin sistemul de pirghii de actionare se produce rotirea axului (5),discul (3) se ridica si astfel clapeta se deschide complet. La comanda de inchidere a clapetei, aerul de sub pistoanele servomotoarelor este evacuat, iar clapeta se inchide complet.

Clapeta se deschide numai cind presiunea aburului este egala in fata si in spatele ei.

Clapeta de la iesirea din CIP este comandata automat in urmatoarele conditii:

la deschidere - unul din ventilele de reglare IP a inceput sa deschida (nu este complet inchis);

la inchidere - toate ventilele de reglare IP sint inchise sau presiunea uleiului de protectie IP este mai mica de 8 bar.

Comenzile de inchidere/deschidere a clapetei de iesire CIP sint executate cu ajutorul unor electroventile pilot si a doua ventile pneumatice cu membrana.

Pozitia inchis/deschis a clapetei este afisata in CCT, pe baza semnalului electric de la contactoarele montate pe servomotoarele pneumatice de actionare.

Vana cu comanda la distanta pentru ruperea vidului

Vana de rupere a vidului are rolul de a admite aer atmosferic in condensatorul turbinei, la oprirea acesteia, in situatii care reclama scaderea cit mai rapida a turatiei rotorului. Prin admisia aerului in condensator, vidul se inrautateste rapid, cresterea presiunii aburului in partea finala a destinderii avind un efect de frinare.

Vana de rupere a vidului este montata la esaparea turbinei, pe corpul JP2 - spre generator. Aceasta este o vana actionata electric, prin comanda din CCT; ea se deschide automat in cazul scaderii presiunii uleiului de ungere sub 1 bar.

Declansarea turbinei la vid inrautatit

Inrautatirea vidului in condensatorul turbinei este urmarita cu manostate care determina:

- semnalizarea optica si acustica in CCT, la vid 0,2 bar abs.;

- declansarea turbinei, prin actionarea electromagnetului de la declansatorul 2, la vid 0,45bar abs. (protectia turbinei).

Securitatea circuitului de ungere

Presiunea uleiului de ungere in functionare normala este de 3,5 bar.

Presiunea uleiului de ungere este urmarita cu manostate conectate la conducte de ulei de ungere de la lagarul 8 al turbinei. La scaderea presiunii uleiului de ungere vor interveni:

semnalizare optica si acustica in camera de comanda, la 2,8 bar;

declansarea turbinei prin actionarea electromagnetului 1 (protectia turbinei), la 2,4 bar; in situatia ca protectia turbinei nu lucreaza, scaderea presiunii uleiului sub aceasta valoare va conduce la declansarea turbinei prin actiunea simultana a ambelor declansatoare, ca urmare a scaderii presiunii uleiului sub pistoanele diferentiale (7), (fig.2);

pornirea automata a electropompei de ulei de avarie de curent alternativ (EPUA-c.a., rezerva I), la 2,3 bar;

pornirea automata a electropompei de ulei de avarie de curent continuu (EPUA-c.c., rezerva II), la 2,15 bar;

pornirea automata a electropompei de ulei de avarie de curent alternativ (EPUA-c.a., rezerva III).



Pornirea motorului virorului nu este posibila decit daca presiunea uleiului de ungere este mai mare de 1,35 bar.

La pornirea turbinei si cresterea turatiei la 3000 rot/min, electropompa de ulei de avarie c.a.- rezerva I- se opreste dupa ce presiunea in circuitul de ungere a crescut peste valoarea normala. Ca urmare a alimentarii circuitului de ulei de ungere cu un debit mai mare de ulei, provenind de la electropompa de ulei de avarie si de la turbopompa de ulei, presiunea in acest circuit poate creste la valoarea de 4,5 bar, care este semnalizata in camera de comanda; la atingerea acestei presiuni se pot opri EPUA c.a.-rezerva I. De asemenea, la pornirea turbinei, cind turatia acesteia atinge 3000 rot/min, electropompa de ulei pornire de inalta presiune (EPUP-IP) se poate opri dupa ce s-a semnalizat in CCT ca presiunea uleiului IP este mai mare de 27 bar.

Semnalizarile "presiune ulei ungere > 4,5 bar" si "presiune ulei IP > 27 bar" sint realizate cu ajutorul unor manostate.

Dispozitive de verificare a functionarii organelor de protectie

Pentru a asigura o fiabilitate ridicata a sistemului de protectie sint prevazute dispozitive care permit verificarea functionarii organelor de protectie in timpul functionarii turbinei, fara oprirea acesteia. Aceste dispozitive sint decrise in cele ce urmeaza. Verificarile se pot face prin secvente automate comandate de la pupitrul de comanda.

Verificarea mobilitatii VIR-IP si MP

Fiecare ventil de inchidere rapida IP si MP este prevazut cu un dispozitiv de verificare a mobilitatii (intepenirii) tijei ventilului. Aceasta consta dintr-un setaras (5), (fig.4 ; 5) care poate fi manevrat manual sau prin comanda de la distanta cu ajutorul unui electromagnet (6).

Deplasarea sertarasului pune la descarcare camera pistonului servomotorului VIR printr-un orificiu care se gaseste aproape de sfirsitul cursei pistonului spre pozitia "VIR deschis". Curgerea uleiului prin orificiu duce la scaderea presiunii si determina deplasarea pistonului servomotorului sub actiunea arcului de inchidere. Atunci pistonul blocheaza din nou curgerea uleiului prin orificiul de descarcare, presiunea uleiului sub piston creste si acesta revine in pozitia anterioara. Aceasta oscilatie de mica amplitudine asigura o buna functionare a VIR, prevenind intepenirea tijei ventilului si nu modifica curgerea aburului.

Verificarea declansatoarelor

Functionalitatea fiecarui declansator poate fi verificata fara a opri turbina, cu ajutorul sertarului de izolare respectiv - poz. (7) si (8) in fig.1. Aceste sertare se mentin in pozitia deschis prin resorturi; in pozitia inchis, fiecare sertar permite izolarea unui declansator fata de circuitul de ulei de protectie (ulei manevra VIR). Constructiv, cele doua sertare de izolare identice formeaza un bloc, insa pot fi actionate independent unul fata de celalalt.

Comanda de comutare in pozitia inchis a unui sertar de izolare este data prin intermediul unui electroventil -EVVI, respectiv EVVII - care trimite ulei filtrat de JP la pistonul sertarului. Forta datorata presiunii uleiului de JP, actionind asupra pistonului, determina deplasarea acestuia si astfel sertarul de izolare comuta. Prin comutarea sertarului de izolare, este izolat circuitul de ulei manevra VIR corespunzator declansatorului respectiv:

- declansator 1 - ulei manevra VIR - A, C, E;

- declansator 2 - ulei manevra VIR - B, D, F.

Odata izolat, declansatorul poate fi actionat manual, la fata locului, prin electromagnet sau cu percutorul de supraturatie. La actionarea declansatorului se inchid ventilele de inchidere rapida corespunzatoare. In timpul verificarii unui declansator, turbina ramine in functiune sub control celuilalt declansator. Dupa verificarea functionarii declansatorului acesta se rearmeaza, apoi sertarul de izolare se comuta in pozitia normala de functionare (deschis), cu ajutorul electroventilului corespunzator (EVVI, sau EVVII). Pozitia fiecarui sertar de izolare este semnalizata optic in CCT.

Verificarea mobilitatii percutoarelor de supraturatie

Pentru verificarea percutorului de supraturatie, la turatia normala de functionare a turbinei, trebuie izolat declansatorul respectiv; apoi se admite ulei filtrat de JP in cavitatea percutorului prin actionarea electroventilului de incercare EVIX, respectiv EVXI din fig.1. Forta datorata presiunii uleiul introdus se adauga fortei centrifuge care se exercita asupra masei excentrice, determinind functionarea percutorului la o turatie inferioara celei reglate. Prin inchiderea electroventilului de incercare se sisteaza admisia de ulei iar percutorul respectiv revine in pozitia normala. Dupa rearmarea declansatorului, sertarul de izolare se readuce in pozitia normala.

Verificarea protectiei lipsa ulei ungere si lipsa vid

Este posibila verificarea functionarii corecte a declansatoarelor la simularea lipsei presiunii uleiului de ungere sau a vidului. Se recomanda efectuarea acestor verificari cind grupul nu este paralel.

Conditiile de functionare a protectiilor respective se realizeaza cu ajutorul unor electroventile, dupa ce declansatorul corespunzator a fost izolat; protectia actioneaza electromagnetul declansatorului.

Verificarea actionarii ventilelor de reglare IP si MP

In unele situatii se impune verificarea functionarii actionarilor de la ventilele de reglare IP si MP, turbina fiind oprita, iar VIR-IP si MP inchise. La executarea unor incercari de actionare a VR-IP si VR-MP cu VIR inchise trebuie mai intii verificat si excluse posibilitatile de patrundere a apei sau aburului in turbina, prin scapari ale VIR. Se recomanda ca aceste incercari sa se faca cu cazanul oprit, dupa scaderea la zero a suprapresiunii pe partea IP si MP, drenajele conductelor de abur IP si MP fiind deschise.

Pentru ca VIR-IP si MP sa ramina inchise este necesar ca declansatoarele sa nu fie armate si sa nu se realizeze presiunea uleiului de manevra VIR. In acelasi timp, pentru actionarea VR-IP si MP este necesar sa fie presiune in acest circuit, pentru inchiderea golirilor rapide ale servomotoarelor IP si MP. Realizarea simultana a acestor cerinte se obtine cu ajutorul sertarelor de izolare. Prin actionarea ambelor sertare de izolare declansatoarele sint separate si ramin declansate, uleiul de manevra VIR nu este sub presiune; golirile rapide ale servomotoarelor IP si MP sint alimentate cu ulei prin diafragma f 6 de la intrarea in blocul sertarelor de izolare. In acest fel se pot manevra VR-IP si VR-MP prin comenzi din REH, VIR-IP si VIR-MP raminind inchise.

Verificarea mobilitatii clapetelor de la prize

Nu este permisa functionarea turbinei cu nici una dintre clapetele de pe prize blocate, de aceea verificarea mobilitatii acestora se executa profilactic, cind turbina este in functionare.

Verificarea se face actionind local, pentru scurt timp, descarcarea aerului de comanda la fiecare servomotor; se urmareste inchiderea acestuia si apoi revenirea la pozitie normala.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1430
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved