Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Tehnologia de realizare a unei imbinari in colt

Tehnica mecanica



+ Font mai mare | - Font mai mic



SCOALA DE ARTE SI MESERII

DROBETA TURNU SEVERIN



PROIECT

DE

ABSOLVIRE

TEMA :

Tehnologia de realizare a unei imbinari in colt

Argument

Cotarea si notarea sudurii in colt.

Alegerea semifabricatelor

Executia rostului

Alegerea parametrilor de sudare .

Realizarea practica atemei de proiect.

Descrierea utilajului

Controlul sudurilor

Norme de sanatate si securitate in munca .

Concluzii .

ARGUMENT

Lucrarea are drept scop prezentarea modului in care trebuie abordata tema proiectului .

Prin continutul sau si modul de tratare a problemelor , lucrarea se adreseaza elevilor absolventi cu specialitatea sudura .

Pentru aceasta s-a tinut cont de marimile folosite , de procesele si modalitatile tehnice. S-au facut referiri in proiect , precizari sau interpretari prin modul de alegere a anumitor coeficienti de calcul , materiale sau aparate necesare elementelor tehnice .

Sistemul folosit in lucrare este sistemul international SI .

Proiectul se deruleaza tinand cont de procesul de sudare si de urmatoarele etape:

Cotarea si notarea sudurii in colt

2. Alegerea semifabricatelor si a materialelor de adaos.

Executia rostului .

Alegerea parametrilor de sudare .

Realizarea practica atemei de.

Descrierea utilajului folosit .

Realizarea in viziune proprie.

8. Controlul sudurilor .

9. Norne de sanatate si securitte in munca.

10.Concluzii .

Tehnologia de sudare folosita in acest proiect este un ansamblu de informatii necesare pentru realizarea si materializarea imbinarilor sudate , astfel incat acestea sa satisfaca cerintele impuse de exploatare , conform normelor I.S.C.I.R.

S-a tinut cont de elementele tehnicii noi , avansate , in domeniul materialelor folosite . De asemenea s-au folositformule si metode de calcul care necesita folosirea calculatoarelor .

Prin realizarea proiectului se acumuleaza experienta de cunoastere si de executie , exprimate prin cunoasterea teoretica si practica a meseriei de sudor .

Prin rezolvarea temei de proiect s-au demonstrat solutii tehnice si capacitati de a sistematiza cunostiintele tehnice generale si de specialitate - sudor .

CAPITOLUL I

Cotarea si notarea sudurii in colt.

In desenul de executie , sudurile pot fi reprezentate si cotate detaliat sau schematic . Reprezentarea schematica a sudurii se face prin simboluri . Simbolul sudurii (3) se amplaseaza pe desenul de reprezentare a acestuia cu ajutorul unei linii de reper (2) si al unei linii de referinta (1) .

Cs - cusatura sudata

K - latimea catetei [mm]

L - lungimea sudurii [mm]

S - grosimea materialului [mm]

Eementele rostului sunt inscrise valoric chiar pe simbolul sudurii . In cazul cand ar trebui sa determinam si sa citim pe un desen de executie a unor constructii sudate , facem un desen de detaliu al acestei suduri .

Citirea cu atentie a desenului de executie a constructiei sudate si interpretarea corecta a datelor referitoare la sudura , sunt operatii absolut normale si necesare inainte de executare . Trebuie ca fiecare detaliu al sudurii sa fie confruntat cu piesa executata .

reprezentarea schematica, A - A

A

S


S

A

L

3

2

sudura 1 1-linia de reper

2-linia de referinta

3-simbolul sudurii


s - grosimea componentelor, [mm],

L - lungimea sudurii, [mm],

E - largimea maxima arostului sudurii, [mm].


L


K a x L


S


CAPITOLUL II

Alegerea semifabricatelor si a materialelor de adaos

(notarea , simbolizarea , caracteristici ) .

Pentru realizarea probei practice se va folosi procedeul de sudare cu arc electric cu electrozi inveliti .Dintre materialele feroase folosite pentru structurile sudate , otelul are cea mai larga utilizare datorita unor avantaje pe care le are , cum ar fi proprietatile de rezistenta superioara sau de prelucrare mari .

Otelul este un aliaj Fe-C ,cu un continut de carbon pana la 1.7 % , care mai contine si alte elemente sub forma de impuritati provenite din elaborare sau ca elemente introduse intentionat , in scopul realizarii unor anumitew proprietati .

Notarea se face prin simbolul "OL" urmat de doua cifre care reprezinta rezistenta minima de rupere la tractiune . in Kgf/mm .

Acelasi simbol va fi urmat de indicativul grupei de calitate 1,2,3 si 4 , pentru a indica modul de livrare a otelului carbon obisnuit.

Principalele caracteristici mecanice ale otelurilor sunt :

Rezistenta la tractiune

Limita de curgere

Alungirea specifica

Alegem pentru executarea temei otelul OL 37,1 .Acesta este un otel de uz general cu rezistenta minima de rupere 370 N/mm , clasa de calitate 1 stare calmator .

Caracteristicile mecanice sunt :

OL 37.1

Limita de curgere

N / mm2

Rezistenta la rupere Rm N / mm2

Alungirea

La rupere

Compozitia chimica : - Cmax = 0.2%

Mn = 0.3 - 0.8 %

Si max=0.37%

P max =0.06 %

S max = 0.05 %

Grosimea semifabricatului este de 2 mm ,iar pentru sudarea acestui tip de otel alegem alectrozi superbaz de 3.25 mm .

Dupa STAS 1152/2-80 simbolizarea acestui tip de electrozi este urmatoarea :    

( E 51.5B.120.2.OH 10)

E = simbolul electrod invelit

51= limita de rupere minima N/mm

5 = energie minima de rupere la incovoiere prin soc

B = tipul invelisului electrodului

120= randamentul

2 = pozitia de sudare

O = felul curentului

H10 = continutul limitat de hidrogen - 10 ml / 100g

Caracterizare :electrozi cu invelis gros destinat structurilor puternic solicitate static si dinamic si sectiunile groase din oteluri slab aliate la temperaturi pana la + 30 C .

Cracteristicile mecanice ale materialului depus sunt :

Rc = 430 - 490 H/mm2 Rt = 510 - 550 H/mm2 A5min= 24%

Compozitia chima : C = 0.05 - 0.1% Mn= 0.5 - 1.1 %Si =0.25 - 0.8 %

P max =0.04 % S max = 0.04 %

CAPITOLUL III

Executia rostului

- reprezentarea axonometrica :


L



- reprezentarea detailata


S


- reprezentarea simplificata


K a x L


K a x L


CAPITOLUL IV

Alegerea parametrilor de sudare

Pentru executarea imbinarii vom folosi procesul de sudare ME ( manual electric ) iar diametrul electrozilor va fi De = 3.25 mm .Pentru a obtine un aspect si o forma geometrica corespunzatoare a sudurii , trebuie alesi urmatorii parametri de sudare :

Is = 2.5 x De2+35.5 x De-18 = 2.5 x 3.252+35.5 x 3.25-18 = 124 [ A ]

Ua= 0.05 x Is +10 = 0.05 x 86 +10 =16.2 [ V ]

Lungimea arcului se considera practic egala cu diametrul electrodului .

Diametrul

Electrodului

[ mm ]

Curentul

De sudare I

[ A ]

Tensiunea

De sudare U

[ V ]

Viteza

De sudare

[ cm / min ]

E    3.25

CAPITOLUL VI

Realizarea practica a temei

Pentru realizarea practica a temei de proiect s-e aleg 2 bucati de tabla avand dimensiunile 8 x 125 x 300 , pentru sudura in colt pe ambele parti Realizarea practica a probei va parcurge urmatoarele etape :

a)      Se alege 1 bucata de tabla avand dimensiunile 8 x 350 x 280 .

b)      Insemnarea si trasarea celor 2 piese componente (se va folosi ruleta , acul de trasat si rigla ) la dimensiunile 8 x 125 x 300.

c)      Se puncteaza cu punctatorul si se taie cu flacara oxiacetilenica cele 2 repere

d)      dupa taierea oxiacetilenica se vor prelucra marginile folosind pilesau polizor electric .

e)      dupa prelucrare piesele se aseaza pe o masa cu suprafata plana si se vor prinde in puncte de sudura pe o lungime de 10 - 15 mm la capete, pastrindu-se cotele din desen cu ajutorul unor bucati de tabla de 1 mm .

f)       piesele se vor curata de urme de oxizi si vopsea , iar falturile vor fi polizate la luciu metalic

g)      se sudeaza printr-o singura trecere folosind electrozi De = 3.25 mm , dupa care se intoarce piesa si se sudeaza si pe cealalta parte si apoi se prelucreaza prin polizare

h)      se va bate zgura si se va controla vizual imbinarea ..

CAPITOLUL VII

DESCRIERE UTILAJULUI FOLOSIT

Parti componente , principiul de functionare -

Am ales sudarea in curent continuu cu convertizor deoarece prezinta multe avantaje:

Incarca uniform reteaua electrica

Prezinta un randament ridicat (70%)

Factorul de putere este foarte bun

Stabilitate mare a arcului

Tensiunea de mers in gol este < 100 V , deci nu prezinta pericol de electrocutare

Dezavantaje : cost ridicat ; intretinere pretentioasa .

Convertizorul este format dintr-un generator de curent continuu actionat de un motor asincron de curent alternativ , care are intrerupator de pornire stea - triunghi .Generatorul dispune de reglaj continuu iar electrodul se leaga la polul pozitiv sau negativ , dupa caz .

Generatoarele de sudura , datorita inertiei rotorului au avantajul ca furnizeaza curenti cu parametri constanti , nefiind influentati de toate variatiile tensiuni de retea .

 


 





Sursa de tensiune trebuie sa satisfaca conditia ca tensiunea de amorsare a arcului sa fie suficient de mare (min 50 - 60 V) si sa poata fi reglabila pentru a obtine diferite unde de functionare pentru aceeasi lungime a arcului , in functie de curentul cu care trebuie sa se sudeze .

CAPITOLUL VIII

Controlul sudurilor

defecte , depistarea lor , metode folosite

Daca parametri de sudare nu sunt corect alesi se pot produce defecte tehnologice .Parametri tehnologici din grupa I-a ( Is,Ua,Vs) pot afecta forma si dimensiunile , precum si aspectele cusaturilor .

Cele mai des intalnite defecte ale imbinarilor sudate sunt urmatoarele :

a)      -stropirea se poate diminua prin :

micsorarea curentului Is

scaderea lungimii arcului La

uscarea invelisului electrozilor

b)      crater de sfarsit al cordonului de sudura . Se remediaza prin lucrarea ulterioara sau prin utilizarea functiei de incarcare a craterului .

c)      - santurile marginale cordonului apar datorita utilizarii unor curenti de sudare prea mari . Se regleaza curentul la valori manuale ,mai mici .Remedierea se face prin incarcarea si polizarea defectelor .

d)      nepatrunderea - se combate prin :

cresterea curentului Is

Micsorarea diametrului De

Cresterea deschiderii rastului " r "

e)      - porii exteriori si interiori apar datorita apar datorita substantelor organice ( vopsea ) in rostul imbinarii sau datorita lipsei gazului de protectie . Se remediaza prin craituirea cordonului si resudare .

f)       - Fisuri si microfisuri care se datoreaza metalului de baza cu cel de adaos , a conditiilor tehnologice de executare a imbinarii ( contractii la racire mari si altele) .

Controlul calitatii sudurii se face in trei etape :

Se verifica caracteristicile , compozitia chimica si starea de prelucrare a materialului de baza si a materialului de adaos .Se verifica modul de prelucrare a rostului .

Se urmareste respectarea parametrilor si modul de executie a cusaturii dupa fiecare trecere .

Se verifica curatarea completa de zgura si modul de realizare a imbinarii sudate .

Metodele nedistructive de depistare a defectelor sunt :

controlul dimensional

metoda vizuala

metoda de control cu radiatii penetrante .

cu ultrasunete .

cu lichide penetrante

examinarea cu pulberi magnetice

Metodele distructive de depistare a defectelor sunt :

incercari mecanice

analize metalografice microscopice sau macroscopice

CAPITOLUL IX

NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

Locul de munca al sudorului trebuie sa respecte normele in vigoare cu privire la iluminat si ventilatie .

sudorul trbuie sa poarte echipamentul de lucru si de protectie ;

locul de munca trebuie sa fie imprejmuit cu paravane de protectie impotriva radiatiilor luminoase emise de arcul electric ;

inainte de inceperea lucrului sudorul este obligat sa controleze starea convertizorului si a cablurilor de sudare;

in preajma locului de munca este interzis a se depozita piese si materiale

este interzis a depozita materiale inflamabile in zona de lucru a sudorilor;

toate locurile de munca a sudorilor vor fi dotate cu mijloace de prevenire si stingere a eventualelor incendii ( panouri cu lopeti , lazi cu nisip si stingatoare cu spuma sau CO2 ) ;

se vor folosi ecrane filtrante ( sticle de protectie ) adecvate procedeului de sudare folosit ;

Se interzice sudarea electrica atunci cand cablurile electrice au izolatia deteriorata iar clestele portelectrod este defect, sau are izolatia termoelectrica necorespunzatoare, deoarece aceste defecte pot produce electrocutari.

La parasirea locului de lucru trebuie sa se intrerupa alimentarea cu curent a echipamentelor de sudare.

Ochii vor fi protejati cu ochelari sau masti de protectie cu sticle filtrante, alese conform procedeelor si a curentilor de sudare folositi.

Sticla filtranta de la masca de sudura poate fi verde sau rosu inchis si in functie de curentul de sudare folosit sunt numerotate cu cifre care indica gradul de inchidere al culorii.

Pentru sudarea manuala se folosesc sticle filtrante cu numerele 5,6,7.

Sudorii nu vor umbla la tabloul electric, decat in cazul cand sunt instruiti si autorizati pentru acest lucru, chiar si in acest caz se iau toate masurile pentru a se preantampina accidentele prin electrocutare.

Corpul si mainile vor fi protejate impotriva stropilor de metal, cu sort, manusi, jampiere si cotiere de piele.

Nu se incepe operatia de sudare pana cand nu se verifica urmatoarele:

-sudorul sa fie instruit conform N.T.S.M. si P.S.I.;

-sudorul sa aiba echipamentul de protectie complet si in stare buna;

-echipamentul de sudare sa fie in stare buna de functionare si sa fie legat la priza de impamantare conform prescriptiilor tehnice in vigoare;

-sculele si cablurile electrice sa nu fie deteriorate;

-sudarea cu arc electric in locuri unde exista materiale inflamabile nu se va face fara avizul sau sub supravegherea personalului responsabil cu paza contra incendiilor;

-sa foloseasca panourile sau a perdelele de protectie impotriva afectarii cu arcul electric a ochilor lucratorilor din apropiere sau a trecatorilor.

CAPITOLUL X

CONCLUZII

Sudarea manuala cu electrozi inveliti are urmatoarele avantaje :

este cea mai folosita

necesita un echipament simplu si putin costisitor .

se realizeaza suduri de3 buna calitate

Dezavantajele sunt :

productivitate redusa

timp de sudare mare

calitatea sudurii depinde da calificarea sudorului

La fiecare procedeu de sudare si pentru toate sudurile , se prezinta rosturile cu treceri si asezarea trecerilor in rost , indicandu-se curentul de sudare ( Is ) , tensiunea de sudare ( Ua ) , viteza de sudare ( Vs ) , diametrul electrodului ( De ) , timpul de sudare ( Ts ) aria depunerii ( Ad ) .

Se tine cont de procedeul de sudare ales , care realizeaza costuri minime si astfel tehnologia de sudare este tehnic si economic elaborata .

In concluzie , este foarte important ca marirea eficientei productiei de structuri sudate sa se realizeze prin cresterea nivelului de mecanizare al tehnologiilor de sudare , care duce la cresterea productivitatii .

Neglijarea acestor factori poate avea consecinte negative in exploatarea elementelor sudate .

BIBLIOGRAFIE

- Bazele proceselor de sudare

V. Miloi - L. Scorobetiu - M. Jora - L. Milosi

2. - Tehnologia Procedeelor de Sudare cu arc electric

Traian Salajean ; Ed. Tehnica ; Bucuresti 1985

3. - Agenda Sudorului

Vasile Berindei ; Ed. Tehnica ; Bucuresti 1984

4. - Ghidul Lucrarilor de Sudare

Vladimir Popovici ; 1984

5. - Protectia Muncii si Instalatii Electrice

Manual pentru scoli profesionale si de maistri ;

Ed. Tehnica si Pedagogica ; Bucuresti 1978

6. - Proprietatile metalelor

M. Ursache , D. Chiriac ; Ed. Didactica ; Bucuresti 1982



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2555
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved