Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Prezentarea societatii comerciale MORENI S.A.

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ALEGEREA SI AMENAJAREA FACILITATILOR FIZICE ALE NOII AFACERI
Plan de Actiune al Scolii ( P.A.S. )
Locul grupurilor de interes
INDRUMAR PENTRU AFACERI IN JAPONIA
ETAPELE MANAGEMENTULUI RISCULUI IN AFACERI
Organizarea si servirea meselor festive
PLAN DE AFACERI - S.C. Fornetti Romania S.R.L.
Reorganizarea judiciara
INTREPRINZATORUL – PROMOTORUL AFACERILOR
'Boom'-ul francizei in S.U.A.

Prezentarea  societatii comerciale MORENI S.A.

          Filiala S.C. MORENI  S.A.face parte din Compania Nationala  ROMARM S.A.  Bucuresti impreuna cu alte 12 fabrici si un institut de cercetare in domeniul militar.



          S.C. MORENI S.A. este o societate pe actiuni cu capital integral de stat si a fost fondata in toamna anului 1968, avand ca principal obiect de activitate fabricarea de vehicule blindate pe roti.

          Vehiculele blindate pe roti fabricate de S.C. MORENI S.A. au avut succes atat pe piata romana cat si sraina, participand la multe misiuni de mentinere a pacii, a ordinii publice, de stabilitate si securitate.

Din 1990, urmand tendinta generala a reconversiei industriei militare, fabrica de la MORENI a diversificat aria de productie, pe langa vehiculele blindate pe roti trecandu-se si la construirea, modernizarea, separarea, vanzarea, cercetarea unei game diverse de tehnica militara si produse comerciale (camioane, vehicule tot-teren, etc. ).

Pentru a realiza toate acestea a devvoltat un sistem de standardul               

SR EN ISO 9001 – 95, fabrica fiind acreditata de Organismul Militar de Certificare, Acreditare si Supravegere inca din 1997.

Dotarea tehnica corespunzatoare productiei militare, proiectarea pe calculator si noile tehnologii folosite la Moreni (taierea tablelor de blindaj cu instalatie LASER, instalatie de calire in mediu controlat, instalatie de sudura   MIG-MAG-WIG) asigura materalizarea proiectelor in produse de inalta calitate.

S.C MORENI S.A. se bucura de un mare potential uman format din ingineri, economisti, tehnicieni, laboranti si muncitori calificati in fabricarea de tehnica militara si civila.

Activitatea S.C. MORENI S.A. este divizata intrei domenii:Cercetare-devzoltare, Productie si Economica.

In domeniul Cercetare-Dezvoltare, o mare importanta o are proiectarea asistata, acest domeniu fiind impartit in doua subdomenii: proiectare constructiva si proiectare tehnologica. Trebuiesc de asemenea mentionate birourile de Cercetare si Marketing, care au o contributie importanta la realizarea noilor produse care sunt competitiva cu produsele similare fabricate de firme consacrate.

Activitatea de productie se desfasoara in patru hale de productie, dotate cu instalatii de inalta tehnologie si masini de prelucrat moderne, care asigura realizarea unor piese de inalta calitate si asamblari in serie.

          Gama de fabricatie a SC MORENI SA se compune din:

Debitari de table tratate din otel cu grosimi de la 1 la 20 mm sau table in aluminiu cu grosimi de la 1 la 5 mm cu instalatii laser asistate de calculator

§         Tratamente termice

§         Acoperiri de protectie

§         Vopsire

§         Prelucrari mecanice

§         Sudura

§         Alte servicii

          SC MORENI SA detine spatii de depozitare in spatii special amenajate si are de asemenea doua cai de acces: la sosea si la calea ferata (prin intermediul unei cai ferate interioare).

          Intreprinderea poate fabrica piese si ansamble pentru industria de automobile, cum ar fi:

-          pivoti

-          cardane punti motoare

-          diferentiale auto blocabile

-          punti motoare rigide

-          sasiuri si componente de caroserie

-          roti dintate si pinioane

-          armaturi pentru tampoane din cauciuc si bucsi

-          camasi de cilindru

-          componente de suspensie (bascula inferioara si superioara)

-          rezervoare de combustibil.

          De asemenea, intreprinderea poate realiza:

-          ansamble sudate

-          constructii metalice

-          unelte, utilaje agricole

-          scule, unelte si matrite pentru turnare si forjare.

Diagnosticul comercial

PREZENTAREA  UTILAJULUI

Laser-ele din seria TRIGON sunt ghidate prin calculator, cu flucsuri axiale rapide de laser.  Ele au fost dezvoltate si fabricate pentru a fi utilizate in mediu industrial. Laser-ele apartinind seriei TRIGON au proiectate astfel incat sa poata fi integrata cu orice utilaj din sistem de productie, fie pentru taiere, tratarea suprafetelor, fara nici un alt accesoriu special. Multumita inteligentei interfate, utilajul este compatibil cu toate sistemele CNC si poate fi folosit direct prin aceasta interfata. Ca regula versiunea standard a acestor laser-ere pot fi utilizate fara nici echipament special.

          Laser-ul dezvoltat de acest utilaj este unul de joasa presiune, fiind rezultatul unui amestec de N2, He, CO2. Sistemul de transmitere al razei este basculant si are rolul ca drumul parcurs de raza laser pina la capul de taiere sa fie constant (se impiedica marirea diametrului razei laser).

1.1.    ANALIZA FINANCIARA - COMPONENTA A ACTIVITATII INTREPRINDERII

In scopul cunoasterii fenomenelor, al desprinderii legaturilor cauzale apare necesara analiza – o metoda de cercetare bazata pe descompunerea sau desfacerea unui obiect sau fenomen in partile sale componente, in elementele sale simple. Cu ajutorul analizei omul cerceteaza lucrurile si fenomenele, le descopera structura, le verifica, le stabileste relatiile de cauzalitate, descopera legile formarii si desfasurarii lor si pe baza acestora formuleaza decizii privind activitatea in viitor.

Cresterea gradului de complexitate a activitatii aconomice a intreprinderii in contextual mecanismului de piata are implicatii profunde de conducere, care nu se poate realiza pe o baza de rutina, ci pe o studiere atenta a realitatii, pe o analiza stintifica care sa faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare.

Activitatea de conducere, indifferent de nivelul la care se exercita si de domeniul pe care-l vizeaza, implica cunoasterea temeinica a situatiei date, a intregului complex de cause si factori care o determina, fapt care se realizeazaprin intermediul analizei financiare.

Analiza economico-financiara are un caracter permanent, indifernt daca se efectueaza de un organism in interiorul intreprinderii sau din afara acesteia si nu constituie un scop in sine ci un mijloc pentru realizarea unui obiectiv. Prin analiza se ofera solutii pentru fundamentarea decizilor.

Continutul analizei economico - financiare, inclusive imbinarea acesteia cu sinteza, poate fi redat in urmatoarele etape:

- Determinarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate.

Delimitarea obiectului se face intimp si spatiu calitativ si cantitativ, utilizind anumite metode de evaluare si calcul

de un complex de factori, in care interesul material si personal nu trebuie neglijat.

In al treilea rand , un alt sistem organizational este cel in care subiectul care efectueaza analiza este in afara unitatii, respectiv :

2.1.COSTUL  PRODUCTIEI;  SECTOARELE

SI  PURTATORII  DE  COSTURI

2.1.1.COSTUL  PRODUCTIEI-FORMAREA SA IN INTREPRINDERE

         

Costul productiei constituie expresia baneasca a tuturor cheltuielilor de munca materializata si de munca vie efectuate de intreprindere pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale, executarea de lucrari si prestarea de servicii.

          Aceste cheltuieli sunt determinate de desfasurarea concreata a procesului de productie, care este inseparabil legat de folosirea celor trei elemente fundamentale ale sale : mijloacele de munca, obiectele muncii si forta de munca a omului.

          Folosirea productiva a acestor trei facori determina intr-un anumit fel consumarea lor, care constitue baza cheltielilor de productie.

          Fiind utilizati in procesul de productie potrivit rolului si insusirilor diferite, factorii fundamentali ai procesului de munca contribuie in mod diferit la formarea cheltuielilor care constituie costul productiei.

          Astfel, in forma lor naturela, mijloacele de munca reprezentate prin masini, utilaje, instalatii de lucru, unelte si accesorii participa integral la obtinerea produselor. Pastandu-si insa forma initiala si utilizate fiind in aceeasi calitate, in decursul mai multor procese de productie, aceste mijloace dau nastere la o cheltuiala, denumita amortizare, care reprezinta numai o parte din valoarea cu care au intrat ele in procesul de productie si anume acea parte pe care mijloacele respactive au pierdut-o prin uzare.

          In ce priveste obiectele muncii, acestea fie ca se transforma intand in mod material in componenta noului produs (cum este cazul materiilor prime si al unora dintre materialele auxiliare), fie ca se consuma in procesul de munca (cum ar fi, de exemplu, materialele, combustibilul, energia de tot felul etc. ) devincheltuieli pentru intreaga lor valoare, deoarece valoarea lor de intrebuintare “dispare” dupa un singur ciclu de productie.

          La randul sau, forta de munca care pune in miscare uneltele, masinile si instalatiile, conservand astfel prin munca valorile de intrebuintare preexistente si creand pe baza lor noi valori de intrebuintare, ocazioneaza si ea cheltieli de retriuire.

          Intr-un mod oarecum similar se petrec lucrurile si in procesul de desfacere care este si  el generator de cheltuieli ce intra in costuri.

          Cheltuielile de productie si de desfacere care formeaza costul si intra in obiectul calculatiei nu pot fi confundate cu categoria “Cheltieli” in intelesul ei larg, generic.

          Notiunea de “cheltuieli” in general are deci un inteles mai cuprinzator decat notiunea de “cheltuieli de productie” si respectiv  “de desfacere”; ea exprima, pe langa cheltuielile care sunt cuprinse in costuri si trasformarea de mijloace banesti in valori materiale prin cumparare, sau utilizarea efectiva a diferitelor fonduri speciale de care dispun  intreprinderile (fondul de cercetare  stintifica, dezvoltare tehnologica si introducerea tehnicii noi, fondul de participare a salariatilor la profit etc.) sau folosirea anumitor mijloace materiale si banesti in scopul prevenirii si inlaturarii calamitatilor naturale etc. Dar asemenea cheltuieli nu constituie niciodata costuri si nu formeaza obiectul calcului costului deoarece nu sunt legate de desfacerea productiei.

          Dupa cum s-a aratat, baza cheltuielilor de productie o constituie prin excelenta consumurile productive normale care intervin in intreprindere.

          Nu orice consum productiv inta insa in costuri. Astfel, substantele care provin direct din natura (cum ar fi aerul, substantele minerale etc.) pot constitui consumuriproductive, in cazul unui proces unitar de extragere si prelucrare primara (in sensul epuizarii lor), dar asemenea  consumuri nu sunt cuprinse in costuri, deoarece nu pot fi exprimate in bani, ele ne fiind produse ale muncii umane.   

          Exista, de asemenea, mijloace de munca a caror utilizare nu da nastere la cheltuieli de productie. Astfel, pamintul ca mijloc de munca general, da muncitorului si procesului de productie, camp de actiune. Pentru el nu se calculeaza insa cheltuieli de amortizare care ar trebui sa stea la baza calcului acestora.

          Asadar, spre a fi cuprinse in costuri, consumurile productive, respectiv cheltuielile materiale de productie trebuie sa se poata exprima in bani. Exprimarea obligatorie a consumurilor productive in bani cu ajutorul unitatilor monetare nu trebuie sa ducala concluzia ca notiunea de cheltuieli de productie este sinonima cu notiunea de “plata”.

          Reflectarea stintifica in costuri a consumurilor productive, in conditiile folosirii banilor pentru exprimarea lor valorica , ridica problema utilizarii unor preturi care sa cuprinda intreaga valoare a facturilor care se consuma. Sub acest aspect, determinarea stintifica a costurilor este conditionata deci de stabilirea si folosirea unor preturi care sa reflecte in intregime cheltuielile de munca necesare pentru toate produsele muncii care intra in sfera circulatiei in economie. In aceste conditii, preturile folosite pentru evaluarea consumurilor productive pot determina abateri ale costului, stabilit prin calcul, fata de ceea ce trebuie sa reprezinte el din punct de vedere valoric.

          De asemenea, calculele tehnico-economice, pe baza carora se determina marimea valorica a diferitelor cheltuieli de productie, pot transmite si ele anumite aproximatii in continutul si structura costurilor. Aceste aproximatii pot fi puse in legatura cu: sistemul de amortizare a mijloacelor de munca (mijloace fixe, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata etc.), caracterul mediu al cotelorde cheltuieli de transport-aprovivionare, defalcarile si determinarile ipotetice de cote - pro rata temporis - in cazul cheltuielilor anticipate si al cheltuielilor preliminare. Perfectionarea acestor calcule tehnico-economice si cautarea de solutii care sa asigure o cat mai mare apropiere a costului determinat prin calcul, de continutul valoric al elementelor care formeaza structura sa, trebuie sa constituie o preocupare a cercetarii economice.    

           In afara cheltuielilor care au la baza  consumul de mijloace de productie si de forta de munca, intreprinderile mai efectueaza o serie de plati care se include in costul productiei nu prin faptul ca depind in mod stintific de contimutul economic al acestora, ci prin efctul unor reglementari economice. Din aceasta categorie fac parte : contribitia la fondul de asigurari sociale de stat, dobanzile pentru imprumiturile contractate de la banci, impozitul pe profit etc.

          Desi din punct de vedere economic asemenea plati nu pot fi incadrate in nici una din partile care determina continutul costului, totusi datorita faptului ca ele apar la intreprindere ca o plata si se incadreaza in notiunea generica de cheltuiala, denumirea de “cheltuiala aditionala” care li se atribuie in literatura de specialitate exprima in mod corespunzator pozitia lor in sructura costurilor.

          Pentru delimitarea corecta a costului productiei nu poate fi scapat din vedere nici fptul ca in intreprinderi au loc o serie de consumuri de mijloace de productie si de munca, precum si de plati banesti al caror rezultat firesc nu este un produs finit, o lucrare sau un serviciu util. In aceasta grupa se in cadreaza consumurile suplimentare de materiale provocate de abaterile  de la procesul tehnologic, utilizarea unor materiale de calitate superiaora sau de alta dimensiune decat cele prevazute in norme, consumurile determinate de rebuturile definitive etc.   Faptul ca  aceste cheltuieli au uneori un continut material similar cu cele care se fac pentru obtinerea productiei propriu-zise, ca se exprima  in bani, nu trebuie sa ne determine sa le consideram cheltuieli de productie obisnuite. Ele au un caracter de cheltuieli neeconomice.

          Costul efectiv trebiund sa oglindeasca insa conditiile reale in care se desfasoara procesul de productie si de desfacere in fiecare intreprindere in parte, este necesar sa cuprinda si cheltuielile cu caracter ne productiv, in felul celor aratate mai sus. Categorisirea lor drept “cheltuieli neutre” pe considerentul ca nu adauga  valoare produsului ce se fabrica, nu corespunde realitatii, deoarece ele ramain in conditii neproductive, afectind negativ costurile.

2.1.2.CLASIFICAREA CHELTUIELILOR

CARE FORMEAZA COSTURILE

Abordind problematica complexa a costurilorde productie calculatiaprocedeaza la gruparea cheltuielilor care determina structura acestora potrivit unor criterii stintifice, strict necesare si in acelasi timp convenabile pentru atingerea scopurilor sale.

Clasificarea cheltuielilor de productie, in genere, conditioneaza intelegerea deplina a obiectului calculatieie costurilor si asigura posibilitatea abordarii in mod stintific a acestor  problemele. In plus, fiecare criterriu de clasuificare are si importanta sa particulara in relevarea corelatiei cheltuieli-factori generatori in ractica determinarii costurilor pe produs a urmaririi reducerii acestora.

Astfel, dupa natura lor economica, cheltuielile de productie se impart in cheltuieli de munca vie si cheltuieli materiale.

Cheltielile de munca vie sunt cele determinate de remunerarea personalului intreprinderii. In calculatie ele sunt: retribuitie medie, retribitie tarifara si retributie totala.

Tot in aceasta categorie se mai cuprind si contributiile la asigurarile sociale, indemnizatiile pentru detesari si trasferari, dobinzile bancare pentru imprumuturi curente, primele de asigurare s.a.

Cheltuielile materiale sunt cele formate din consumurile de mijloace de productie utilizate in procesul muncii, cum ar fi : consumul de materii prime, materiale, combustibil,energie, apa si alte utilitati, uzarea obiectelor de inventar, echoipamentului si materialelor de protectie si de lucru, amortizarea mijloacelor fixe etc.

Reducerea cheltuielilor cu munca vie are loc prin cresterea productivitatii muncii.

In ce priveste reducerea cheltuielilor materiale, aceasta are loc prin reducerea consumurilor specifice la materii prime, materiale, combustibili si energie, eliminarea pierderilor in manipularea, pastrarea si folosirea lor, reducerea cheltuielilor de transport-aprovizionare etc.

Dupa modul de repartizare in costul produselor, lucrarilor siserviciilor, cheltuielilor de productie se clasifica in cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.

In grupa cheltuieli directe se cuprind acele cheltuieli care se pot repartiza direct in costul unui anumit produs si pentru care exista posibilitatea de a apare ca pozitii distincte in structura acestuia. Ele se pot identifica de regula chiar din momentul efectuarii lor pe produs, semifabricate ori lucrari crea le-au ocazionat.

Tinand seama ce cheltuielile directe se pot atribui nemijlocit diferitelor produse care le-au ocazionat, ele se mai numesc si cheltuieli individuale. Exemplu : consumul de materii prime si materiale, apa si alte utilitati directe etc.ele au deci o destinatie bine precizata.

Cheltielile indirecte cuprind acele cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza direct pe fiecare produs in parte. De obicei, aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs, ci privesc intreaga productie a unei sectii sau chiar a intreprinderii, din care cauza ele se mai numesc si cheltuieli comune. Tinamd seama de locurile si de natura activitatilor care le-au ocazionat, cheltuielile indirecte de productie pot fi grupate in urmatoarele categorii : cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajului, cheltuieli generale de sectie si cheltuieli generale ale intreprinderii.

In afara de cheltuielile care au caracter indirect sau comun fata de putatorii de costuri, desfasurarea concreta a activitatii productive implica adesea existenta urmatoarelor feluri de cheltuieli comune (indirecte):

-cheltuieli indirecte fata de sectoarele de cheltuieli constituite pe seama structurii organizatorice a intreprinderii;

-cheltuieli indirecte fata de genurile de activitate desfasurate intr-o perioada de gestiune data (proiectare, investitii, productie).

Astfel, prin calculele de determinare sauprin documentatia primita din afara, unele din cheltuieli, cum ar fi amortizarea cladirilor in care functioneaza mai multe sectii sau ateliere, consumul de energie electrica in scopuri tehnologice, motrice si gospodaresti stabilit pe total sectii ori ateliere, au caracter comun fata de zonele sau sectoarele de cheltuieli constituite.

De asemenea, in intreprinderile care desfasoara paralel cu procesul de fabricatie propriu-zis atat activitate de proiectare, cat si activitate de constructii-montaj, cheltuielile generale ale intreprinderii si uneori si cele generale de sectie privesc toate activitatile promovate de catre unitate.

Sub aspectul postcalculului costurilor, cheltuielile de productie se grupeaza in elemente primare si in articole de calculatie.

Numarul si nomenclatura pozitiilor de cheltuieli caredetermina structura costurilor potrivit acestor clasificari sunt diferite, deoarece si criteriul pe carese bazeaza, precum si scopul urmarit prin ele, difera de la o clasificare la alta.

Astfel, pentru calsificarea cheltuielior pe elemente primare se foloseste totdeauna o nomenclatura unica determinata de continutul lor economic, iar pentru clasificarea pe articole de calculatie se utilizeaza o nomenclatura diferentiata pe ramuri industriale.

In cazul clasificarii cheltuielilor pe elemante primare, cheltuielile:

-          materii prime si amteriale directe;

-          materiale recuperabile si refolosibile

-          salarii directe;

-          impozitul si contributia la asigurarile sociale

-          cheltuielile de intretinere si functionare a utilajului;

-          cheltuieli generale de sectie;

-          cheltuieli generale ale intreprinderii;

-          pierderi din rebuturi.

Cheltuielile de productie pe articole de cheltuieli insumate inclusiv pina la cheltuielile generale de sectie formeaza costul de sectie al productiei.

Adaugand la costul de sectie cheltielile generale ale intreprinderii si pierderile din rebuturi se obtine costul de uzina privind, dupa caz, fie o singura unitate de produs, lucrare sau serviciu, fie intreaga productie marfa a intreprinderii.

Pentru a stabili costul comercial al unei singure unitati de produs sau al intregii productii marfa a intreprinderii pe articole de calculatie, nomenclatura amintitase completeaza cu inca un articol denumit “Cheltuieli de desfacere”; aceasta numai in cazul cand procesul desfacerii ocazioneaza cheltuieli care trebuie trecute ca o pozitie distincta in structura costurilor.

La nivelul intregii prouctii marfa si al productiei globale a intreprinderii, suma cheltuielilor determinate pe articole de calculatie este egala cu suma cheltuielilor stabilite pe elemente primare; ponderea elementelor de cheltuieli in structura costului productiei este insa cu totul alta decat ponderea articolelor de calculatie.

Dupa raportul dintre volumul cheltuielilor si volumul fizic al productiei fabricate se disting cheltuieli variabile si cheltuieli constante sau fixe.

In categoria cheltuielilor variabile se cuprind acelea care isi modifica volumul in mod corespunzator si in acelasi sens cu modificarea volumului fizic al productiei. Aici se includ, de exemplu: consumul de materii prime, de materiale de baza, de energie electrica, apa, etc. pentru nevoi tehnologice, retributii ale lucratorilor direct productivi, impozitul si CAS-ul aferent acesotra.

Matematic, cheltuielile variabile (Chv) constituie o functie (f) a volumului productiei (Q) exprimata prin relatia:

pentru cheltuielile variabile totale

pentru cheltuielile variabile unitare.

          Cheltuielile constante, cunoscute si sub denumirea de cheltuieli fixe, sunt acelea a caror marime ramane relativ neschimbata sau se modifica in cazul cresterii sau micsorarii volumului productiei, dar in proportii neinsemnate. In aceasta grupa, se cuprind, de exemplu, cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe (calculata dupa sistemul cotelor proportionale in timp) sau chiriile platite pentru acestea, retributia personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ si de deservire a sectiilor etc.


          Marimea cheltuielilor fixe depinde in mare masura de factorul timp, fapt pentru care ele se exprima prin relatia:

                            


          Pentru exprimarea comportamentului cheltuielilor fata de modificarea volumului productieie care le-a ocazionat se utilizeaza  indicele de variabilitate a cheltuielilor.

Acest indice se calculeaza ca raport intre modificarea procentuala a cheltuielilor in cauza si modificarea procentuala a volumului fizic al productiei.

          Indicele de variabilitate al unei cheltuieli de productie oarecare nu ramane in permanenta acelasi; el se modifica in timp timp sub influenta unor factori, cum ar fi : volumul fizic al productiei, durata perioadei de timp in cadrul careia se analizeaza cheltuielile in cauza si caracterul insusi al cheltuielilor de productie si de desfacere; volumul fizic al productiei ramine totusi factorul hotaritor.

          Studiind comportamentul diferitelor cheltuieli fata de modificarea volumului fizic al productiei prin intermediul coeficientului de variabilitate putem deosibi atat in cazul cheltuielilor variabile cat si in cazul celor fixe mai multe categorii de cheltuieli ale caror particularitati nu pot fi neglijate in conducerea valorica a procesului de productie.

Elaborarea strategiei in domeniul economico-financiar

La SC MORENI SA             

 

1.Prezentarea societatii

2.Dinamica principalilor indicatori economico –financiari in perioada 2004-2006 la SC

MORENI SA.

                               Tabelul 1  -Date bilantiere-                                  -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Venituri totale

11251

12922

18776

Cheltuieli totale

10988

12708

18032

Cifra de afaceri

9299

12708

18032

Datorii totale

7602

7387

7528

Profitu brut

263

214

744

Profitu net

163

133

462

          

Tabelul 2 –Date   comparabile-    -RON-

Indicatori

2004

2005

2005

Venituri totale

11251

11855

16186

Cheltuieli totale

10988

11659

15545

Cifra de afaceri

9299

10815

13890

Datorii totale

7602

10815

13890

Profitu brut

263

196

641

Profitu net

163

122

398

2.1.Dinamica principalilor indicatori in perioada 2004-2005 la SC MORENI SA

Tabelul 3

Indicaori

I2006/2004

I2005/2004

I2006/2005

Venituri totale

1,43

1,05

1,36

Cheltuieli totale

1,41

1,06

1,33

Cifra de afaceri

1,49

1,16

1,28

Datorii totale

0,85

0,89

0,95

Profitu brut

2,44

0,75

3,27

Profitu net

2,44

0,75

3,26

Veniturile totale au avut o evolutie ascendenta in perioada analizata astfel:

·                in anul 2006 fata de 2004 au crescut cu 43 puncte procentuale, in anul 2005 fata de 2004 au crescut cu 5%,in anul 2006 fata de 2005 au crescut cu 36 puncte procentuale

·                cheltuielile totale au avut o evolutie ascendenta astfel ca in anul 2006 afta de 2004 au crescut cu 41 puncte procentuale,in 2005 fata de 2006 cu 6 puncte procentuale si in anul 2006 fata de 2005 a crescut cu 33%.

·                Cifra de afaceri in anul 2006 fata de 2004 a crescut cu 49 puncte procentuale,in anul 2005 fata de 2004 a crescut cu 16 puncte procentuale iar in 2006 fata de 2005 a crescut cu 28 puncte procentuale.Evolutie crescatoare.

·                Datoriiile totale au avut o evolutie descendenta ,in anul 2006 fata de 2004 au scazut cu 15 puncte procentuale ,in anul 2005 afta de 2006 a scazut cu 11 puncte procentuale,in anul 2006 fata de 2005 a scazut cu 5 puncte procentuale.

·                         Profitu net in anul 2006 fata de 2004 a crescut de 2,44 de ori ,in anul 2005 fata de 2004 a sczut cu 25 puncte procentuale,in anul 2006 fata de 2005 a crescut de 3,2 de ori.

2.3.Analiza marimii si dtucturii veniturilor totale

2.3.1.Evolutia veniturilor totale la SC MORENI SA.

in peioada 2004-2006.

Tabel nr.4             -date bilantiere-             -RON-

indicatori

2004

2005

2006

Venituri din exploatare

10885

12409

17166

Venituri financiare

274

405

460

Venituri exceptionale

92

108

1150

Venituri totale

11251

12922

18776

Tabel nr.5       -Date comparabile-              -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Venituri din exploatare

10885

11384

14798

Venituri financiare

274

372

397

Venituri exceptionale



92

99

991

Venituri totale

11251

11855

16186

2.3.2.Dinamica veniturilor totale la SC MORENI SA in perioada 2004-2006

Tabel nr.6                   

Indicatori

I2006/2004

I2005/2004

I2006/2004

Venituri din expoatare

1,36

1,05

1,30

Venituri financiare

1,45

1,36

1,07

Venituri exceptionale

10,77

1,08

10,01

Venituri totale

1,44

1,05

1,37

·         Veniturile din exploatare au avut o evolutie crescatoare, in 2006 fata de 2004 au crescut cu 36 puncte procentuale ,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 5 puncte procentuale ,in 2006 fata de 2005 au crescut cu 30 puncte procentuale

·         Veniturile financiare au avut o evolutie crescatoare, in 2006 fata de 2004 au crescut cu 45 puncte procentuale, in 2005 fata de 2004 au crescut cu 36 puncte procentuale, in 2006 fata de 2005 au crescut cu 7 puncte procentuale.

·         Veniturile exceptionale au avut o evolutie crescatoare, in 2006 fata de 2004 au crescut de 10,77 ori,in 2005 fata de 2005 au crescut cu 8 puncte procentuale, in 2006 fata de 2005 au crescut de 10,01 ori.

·         Veniturile totale au avut o evolutie crescatoare, in 2006 fata de 2004 au crescut cu 44 puncte procentuale, in 2005 fata de 2004 au crescut cu 5 puncte procentuale ,in 2006 fata de 2004 au crescut cu 37 puncte procentuale.

2.3.3.Structura veniturilor totale la SC MORENI SA in perioada 2004-2006

Tabel nr7                                                               -%-

Indicatori

2004

2005

2006

Venituri din exploatare

96,75

96,03

91,42

Venituri financiare

2,44

3,14

2,45

Venituri exceptionale

0,81

0,83

6,13

Venituri totale

100

100

100

·        Ponderea ce amai mare din veniturile totale au reprezentato veniturile din exploatare cu 96,75 % in 2004,96,03% in 2005,91,42% in 2006.

·         Veniturile financiare au avut o pondere seminificativ mica din veniturile totale astfel ca au avut o evolutie oscilanta ;in 2006 fata de 2004 au crescut cu 1 punct procentual.in 2005 fata de 2004 au crescut cu 7 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au scazut cu 69 puncte procentuale.

·         Veniturile exceptionale au avut o pondere mica din veniturile totale ,in 2004 0,81%,in 2005 0,83%,in 2006 6,13%.

2.4.Evolutia cheltuielilor la SC MORENI SA in perioada 2004-2006

Tabel nr.8                -date bilantiere-               -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Cheltuieli din exploatare

10555

11862

16815

Cheltuieli financiare

373

757

578

Cheltuieli exceptionale

60

90

639

Cheltuieli totale

10988

12708

18032

Tabel nr.9                  -date comparabile-      -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Cheltuieli din exploatare

10555

10883

14496

Cheltuieli financiare

373

694

498

Cheltuieli exceptionale

60

83

551

Cheltuieli totale

10988

11659

15545

2.4.1.Dinamica cheltuielilor la SC MORENI SA in perioada 2004-2006.

Table nr.10

Indicatori

I2006/2004

I2005/2004

I2006/2005

Cheltuieli din exploatare

1,37

1,03

1,33

Cheltuieli financiare

1,34

1,86

0,72

Cheltuieli exceptionale

9,18

1,38

6,64

Cheltuieli totale

1,41

1,06

1,33

·         Cheltuielile din exploatare   au avut o evolutie crescatoare in 2006 fata de 2004 au crescut cu 37 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 3 puncte procentuale ,in 2006 fata de 2005 au crescut cu 33 puncte procentuale.

·         Cheltuielile financiare au avut o evolutie oscilanta ,in 2006     fata de 2004 au crescut cu 34 puncte procentuale ,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 86 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au scazut cu 28 puncte procentuale.

·         Cheltuielile exceptionale au avut o evolutie crescatoare ,in 2006 fata de 2004 au crescut de 9,18 ori,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 38 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au crescut de 6,64 de ori.

·         Cheltuielile totale au avut o evolutie crescatoare,in 2006 fata de 2004 au  crescut 41 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 6 puncte procentuale ,in 2006 fata de 2005 au crescut cu 33 puncte procentuale.

2.4.2.Structura cheltuielilor la SC MORENI SA in perioada 2004-2006.

Tabel nr.11                                              -%-

Indicatori

2004

2005

2006

Cheltuieli din exploatare

96,06

93,34

93,25

Cheltuieli financiare

3,39

5,95

3,20

Cheltuieli exceptionale

0,55

0,71

3,54

Cheltuieli totale

100

100

100

·         Ponderea ce mai mare din cheltuieleile totale au reprezentato cheltuielile din exploatare cu 96,06% in 2004,92,34% in anul 2005,93,25% in anul 2006

·         Cheltuielile financiare au avut o evolutie oscilanta ,in anul 2005 fata de 2004 au crescut cu 56 puncte procentuale,in 2006 fata de 2004 au scazut cu 19 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au scazut cu 75 puncte procentuale.

·         Cheltuielile exceptionale au avut o pondere mica din cheltuielile totale in 2004 0,55%,in 2005 0,71%,2006 3,54%.

3.Analiza marimii si structurii patrimomiului firmei SC SIMPO TRANS SRL in perioada 2004-2006

3.1.Dinamica si structura activului la SC MORENI SA in perioada 2004-2006.

Tabel nr.12                 -Date bilantiere-        -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

I.Active imobilizate total

5618

9040

10065

1.Imobilizari corporale

5282

8707

8985

2.Imobilizari necorporale

336

333

1078

II.Active circulante totale

7754

7458

7749

1.Stocuri

999

1021

1266

2.Creante

12

18

21

3.Disponibilitati

6743

6419

6462

III.Conturi de regilarizare si asimilari

56

15

127

Total active

13429

16513

17941

Tabel  nr.13                -Date comparabile-        -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

I.Active imobilizate total

5618

8294

8677

1.Imobilizari corporale

5282

7988

7746

2.Imobilizari necorporale

336

306

929

II.Active circulante totale

7754

6842

6680

1.Stocuri

999

937

1091

2.Creante

12

17

18

3.Disponibilitati

6743

5889

5571

III.Conturi de regilarizare si asimilari

56

14

109

Total active

13429

15150

15466

3.1.1.Dinamica activului la SC MORENI SA in perioada 2004-2006.

Table nr 14

Indicatori

I2006/2004

I2005/2004

I2006/2005

I.Active imobilizate total

1,54

1,48

1,05

1.Imobilizari corporale

1,47

1,51

0,97

2.Imobilizari necorporale

2,76

0,91

3,04

II.Active circulante totale

0,86

0,88

0,98

1.Stocuri

1,09

0,94

1,16

2.Creante

1,5

1,42

1,06

3.Disponibilitati

0,83

0,87

0,95

III.Conturi de regilarizare si asimilari

1,95

0,25

7,79

Total active

1,15

1,13

1,02

  • Activele imobilizate totale au avut o evolutie crescatoare astfel ca in anu 2006 afta de 2004 au crrscut cu 48 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 48 puncte procentuale,in 2006 afta de 204 au crescut cu 5 puncte procentuale.
  • Activele circulante totale au avut o evolutie descendenta ,in anul 2006 fata de 2004 au scazut cu 14 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au scazut cu 12 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au scazut cu 2 puncte procentuale.

  • Contu de regularizare si asimilare a avut o evolutie oscilanta ,in 2006 fata de 2004 a crescut cu 95 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 a scazut cu 75 puncte procentuale,in 2006 fata de 2004 a crescut de 7,79 ori.

  • Activelel totale au avut o evolutie crescatoare,in 2006 afta de 2004 au crescut cu 15 pncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 13 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au crescut cu 2 puncte procentuale.

  • Imobilizarile corporale au avut o evolutie oscilanta,in 2006 fata de 2004 au crescut cu 47 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 51 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au scazut cu 3 puncte procentuale.

  • Imobilizarile necorporale au avut o evolutie oscilanta ,in 2006 fata de 2004 au crescut de 2,76 ori,in 2005 fata de 2004 au scazut cu 9 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au crescut de 3,04 ori.

  • Stocurile au avut o evolutie oscilanta ,in anul 2006 fata de 2004 au crescut cu 9 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au scazut cu 6 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au crescut cu 16 puncte procentuale.

  • Creantele au avut o evoutie ascendenta ,in 2006 fata de 2004 au crescut cu 5 puncte procentuale ,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 42 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au crescut cu 6 puncte procentuale.

  • Disponobilitatile au avut o evolutie descendenta ,in 2006 fata de 2004 au scazut cu 17 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au scazut cu 13 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au scazut cu 5 puncte procentuale.

3.1.2.Structura activului la SC MORENI SA in perioada 2004-2006.

Tabel nr.15                                                        -%-

Indicatori

2004

2005

2006

I.Active imobilizate total

41,83

54,75

56,10

1.Imobilizari corporale

94,02

96,31

89,27

2.Imobilizari necorporale

5,98

3,69

10,71

II.Active circulante totale

57,74




45,16

43,19

1.Stocuri

12,88

13,68

16,33

2.Creante

0,15

0,25

0,27

3.Disponibilitati

86,96

86,07

83,40

III.Conturi de regilarizare si asimilari

0,42

0,09

0,70

Total active

100

100

100

  • Din activelel imobilzate totale pondrea cea mai mare o au imobilizarile corporale(94,02% in 2004,96,31% in 2005,89,27% in 2006),datorita cheltuielilor de constituire.
  • Din activele circulante totale disponibilitatile au avut ponderea ce a mai mare(86,96% in 2004,86,07% in 2005,83,40 % in 2006).
  • O pondere paropape nesemnificativa au avut-o conturile de regularizare si assimilate astfel ca in 2006 fata de 2004 au crescut cu 28 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au scazut cu 33 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au crescut cu 61 puncte procentuale.

3.2.Dinamica si structura pasivului la SC MORENI SA in perioada 2004-2006.

Tabel nr 16                    -Date bilantiere-          -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

1.capital propriu

5775

9114

9246

2.Capital social

5019

8248

8248

3.rezerve

457

467

485

4.Diferente de reevaluare

-

-

-

5.Profit

61

125

254

6.Fonduri

298

398

513

II.provizioane

12

-

1067

III.datorii

7602

7387

7528

1.Imprumuturi si datorii asimilate

936

700

829

2.Furnizori si conturi asimilate

1507

1217

1580

3.Alte datorii

5024

5213

4732

IV.Conturi de regularizare si asimilate

39

12

101

Total pasiv

13429

16513

17941

Tabel nr.17                  -Date comparabile-            -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

1.capital propriu

5775

8361

7971

2.Capital social

5019

7567

7110

3.rezerve

457

428

418

4.Diferente de reevaluare

-

-

-

5.Profit

61

115

219

6.Fonduri

298

365

442

II.provizioane

12

-

920

III.datorii

7602

6777

6490

1.Imprumuturi si datorii asimilate

936

642

715

2.Furnizori si conturi asimilate

1507

1117

1362

3.Alte datorii

5024

4783

4079

IV.Conturi de regularizare si asimilate

39

11

87

Total pasiv

13429

15150

15466

3.2.1.Dinamica pasivului la SC MORENI SA in perioada 2004-2006.

Tabel nr.18

Indicatori

I2006/2004

I2005/2004

I2006/2005

1.capital propriu

1,38

1,45

0,95

2.Capital social

1,42

1,51

0,94

3.rezerve

0,91

0,94

0,98

4.Diferente de reevaluare

-

-

-

5.Profit

3,59

1,89

1,90

6.Fonduri

1,48

1,22

1,21

II.provizioane

76,67

-

-

III.datorii

0,85

0,89

0,96

1.Imprumuturi si datorii asimilate

0,76

0,69

1,11

2.Furnizori si conturi asimilate

0,90

0,74

1,22

3.Alte datorii

0,81

0,95

0,85

IV.Conturi de regularizare si asimilate

2,23

0,28

7,91

Total pasiv

1,15

1,13

1,02

  • Capitalurile proprii au avut o evolutie oscilanta ,in 2006 fata de 2004 a crescut cu 38 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 45 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au scazut cu 5 puncte procentuale.
  • Provizioanele pentru riscuri ci cheltuieli in 2004 si 2006 au o evolutie crescatoare,in 2005 nu avem provizioane pentru riscuri si cheltuieli;in anul 2006 fata de 2004 cresc de 76,67 ori ,in 2005 fata de 2004 si 2006 fata de 2005 nu avem o dinamica a provizioanelor.
  • Datoriile au avut o evolutie descrescatoare ,in 2006 fata de 2004 au scazut cu 15 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au scazut cu 11 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au scazut cu 4 puncte procentuale.
  • Cheltuielile de regularizare au avut o evolutie oscilanta ,in 2006 fata de 2004 au crescut de 2,23 ori,in 2005 fata de 2004 au scazut cu 72 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au crescut de 7,91 ori.
  • Pasivele totale au avut o evolutie crescatoare,in 2006 fata de 2004 au crescut cu 15 puncte procentuale,in 2005 fata de 2004 au crescut cu 13 puncte procentuale,in 2006 fata de 2005 au crescut cu 2 puncte procentuale.

3.2.2.Structura pasivului la SC MORENI SA in perioada 2004-2006.

Tabel nr.19                                                             -%-

Indicatori

2004

2005

2006

1.capital propriu

43,00

55,19

51,54

2.Capital social

86,91

90,50

89,20

3.rezerve

7,91

5,12

5,24

4.Diferente de reevaluare

-

-

-

5.Profit

1,06

1,38

2,75

6.Fonduri

5,16

4,37

5,55

II.provizioane

0,08

-

5,95

III.datorii

56,61

44,73

41,96

1.Imprumuturi si datorii asimilate

12,31

9,47

11,02

2.Furnizori si conturi asimilate

19,82

16,48

20,99

3.Alte datorii

66,09

70,58

62,85

IV.Conturi de regularizare si asimilate

0,29

0,07

0,56

Total pasiv

100

100

100

  • Ponderea cea mai mare din capitalurile proprii a avut-o capitalul social(86,91% in 2004,90,50% in 2005,89,20% in 2006).
  • O pondere semnificativa din totalul pasivului o reprezinta capitalurile proprii cu 43%,55,19%,51,54%.
  • Datoriile au avut si ele o pondere semnificativa din totalul pasivului(56,61%,44,73%,41,96%).
  • Conturile de regularizare si assimilate au avut o pondere nesemnificativa din totalul pasivului.O pondere mare au avut-o si alte datorii din totalul datoriilor(66,09%,70,58%,62,85%).

3.3.Analiza corelatiei fond de rulment(FR),nevoia de fond de rulment (NFR)si trezoreria neta(TN).

Table nr.20                                                                   -RON-

Indicatori

Formula de calcul

2004

2005

2006

FR

Active circulante-datorii pr termen scurt

+743

+410

+599

NFR

Stocuri+Creante-Obligatii pe termen scurt

-6000

-5478

-4972

TN

FR-NFR

+6743

+5888

+5571

  • FR a inregistrat valori positive in perioada 2004-2006 ceea ce inseamna ca firma nu are deficit de lichiditati potentiale.
  • NFR a inregistrat valori negative in perioada 2004-2006 de analiza ceea ce rezulta ca necesitatile temporare sunt mai mici decat sursele temporare posibile de mobilizat.
  • TN a inregistrat valori positive in 2004-2006 ceea ce inseaman ca firma are autonomie financiara pe termen scurt.

         Evolutia ratei profitului in perioada 2004-2006

         Table nr.21                                                    -Ron-

Indicatori

2004

2005

2006

Profitu brut

263

214

744

Cifra de afaceri

9299

11788

16113

2,83% in 2004

1,82% in 2005

4,62% in 2006

Rata profitului a avut o evolutie oscilanta in perioada analizata ceea ce refelecta o scadere a rentabilitatii activitatii firmei.Are un symptom negative..

b)

Evolutia randamentului activelor totale in perioada 2004-2006

Tabel nr.22                                                             -Ron-

Indicatori



2004

2005

2006

Profitu brut

263

214

744

Total active

13429

16513

17941

1,96% in 2004

1,30% in 2005

4,15% in 2006

Randamentul activelor totale a avut o evolutie oscilanta .In anul 2005 si 2004 au avut o evolutie descrescatoare ceea ce reflecta o scadere a performantelor economice globale a firmei,datorita utilizarii ineficiente a mijloacelor financiare si materiale.Are un symptom negativ.

c)

          Evoluita rentabilitatii economice in perioada 2004-2006

Tabel nr.23                                                             -Ron-

Indicatori

2004

2005

2006

Profitu net

163

133

462

Total active

13429

16513

17941

1,21% in 2004

0,81% in 2005

2,58% in 2006

Rentabilitatea economica a avut o evolutie oscilanta ceea ce reflecta o utilizare ineficienta a activelor firmei.Are un simptom negativ.

Evolutia rentabilitatii financiare in perioada 2004-2006

Tabel nr.24                                                            -Ron-

Indicatori

2004

2005

2006

Profitu net

163

133

462

Capitalul propriu

5775

8361

7971

2,82% in 2004

1,59% in 2005

5,80% in 2006

Rentabilitatea financiara a avut o evolutie oscilanta ceea ce reflecta o utilizare ineficienta a capitalurilor proprii.Simptom negativ.

e)

Evolutia rentabilitatii capitalului social in perioada 2004-2006

Tabel nr.25                                                         -Ron-

Indicatori

2004

2005

2006

Profitu net

163

133

462

Capital social

5019

8248

8248

3,25%in 2004

1,61% in 2005

5,60% in 2006

A avut o evolutie oscilanta ceea ce reflecta o ineficienta a utilizarii capitalului social.Simptom negative.

4.2.Indicatorii si indicii de lichididate si solvabilitate.

a)

Evolutia ratei autonomiei financiare globale in perioada 2004-2006.

Tabel nr.26                                                               -Ron-

Indicatori

2004

2005

2006

Capital propriu

5775

9114

9246

Total pasiv

13429

16513

17941

43% in 2004

55,19% in 2005

51,54% in 2006

Rata autonomiei financiar globale a avut o evolutie oscilanta datorita faptului ca capitalurile proprii e mai mic de 1/3 din pasivele firmei ,firma nu este autonoma din punct de vedere financiar .Simptom negative.

4.3.Indicatorii privind creantele si datoriile

a)

Evolutia perioadei de recuperare a creantelor in perioada 2004-2006

Tabel nr.27                                                            -Ron-

Indicatori

2004

2005

2006

Creante

12

18

21

Cifra de afaceri

9299

11788

16113

0,47 zile in 2004

0,56 zile in 2005

0,48 zile in 2006

A avut o evolutie oscilanta ceea ce inseamna ca nu isi incaseaza creantele la timp(adica intre 0-30 de zile).Simptom negativ.

b)

Evolutia gradului de indatorare in perioada 2004-2006

Tabel nr.28                                                             -Ron-

Indicatori

2004

2005

2006

Datorii

7602

7387

7528

Total active

13429

16513

17941

56,61% in 2004

44,73% in 2005

41,96% in 2006

A avut o evolutie descrescatoare,ceea ce inseamna ca firma a fost finantata din fondurile proprii.Simptom pozitiv.

c)

Evolutia perioadei de rambursare a datoriilor in perioada 

                                    2004-2006

Table nr.29                                                  -ron -

Indicatori

2004

2005

2006

Obligatii de plata

7011

7043

6996

Cifra de afaceri

9299

11788

16113

275,19de zile in 2004

218.08 zile in 2005

158,48 zile in 2006

Au avut o evolutie descrescatoare.Nu se incadreaza in nivelul optim de 0-30 de zile decat in anul 2004,ceea ce inseamna ca furnizorii nu sunt achitati la timp.Simptom negativ.

    d)  

Evolutia ratei de indatorare globala in perioada 2004-2006.

Tabel nr.30                                                     -Ron-

Indicatori

2004

2005

2006

Datorii totale

7602

7387

7528

Total pasiv

13429

16513

17941

      

56,61% in 2004

44,73% in 2005

41,96% in 2006

Rata de indatorare globala a avut o evolutie descrescatoare,ceea ce inseamna ca firma a avut o rata de indatorare globala mica.Simptom pozitiv.

4.4.Indicatorii privind activitatea

       a)         

Evolutia productivitatii muncii in perioada 2004-2006

Table nr.31                                                     -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Cifra de afaceri

9299

11788

16113

Numarul de salariati

1848

1204

971

       5,03 in 2004

9,79 in 2005

16,59 in 2006

Productivitatea muncii a avut o evolutie crescatoare,ceea ce inseaman ca productivitatea muncii a fost ridcata.Grad de comparative 2006 fata de anu 2005 si 2004.Simptom pozitiv.

b)         

Evolutia  eficientei utilizarii activelor in perioada 2004-2006

Tabel nr.32                                                       -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Cifra de afaceri

9299

11788

16113

Total active

13429

16513

17941

69,25% in 2004

71,38% in 2005

89,81% in 2006

 Eficienta utilizarii activelor a avut o evolutie crescatoare,ceea ce inseaman ca activele nu au fost utilizate efficient.Simptom negativ,grad de comparative anu 2006 fata de 2005 si 2004.

4.5.Indicatorii privind imobilizarile de capital.

a)          

Evolutia ratei activelor imobilizate in perioada 2004-2006

Table nr.33                                                    -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Active imobilizare

5618

9040

10065

Total active

13429

16513

17941

 

41,83% in 2004

54,74% in 2005

56,10% in 2006

Au avut o evolutie crescatoare,ceea ce inseamna un grad de investire a capitalirilor mare.Simptom pozitiv.Grad de comparatie 2006 fata de 2005 si 2004.

b)

Evolutia ratei imobilizarilor corporale in perioada 2004-2006

Tabel nr.34                                                 -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Imobilizari corporale

5282

8707

8985

Total active

13429

16513

17941

39,33% in 2004

52,73% in 2005

50,08% in 2006

Au avut o evolutie oscilanta ,ceea ce reflecta o capacitate scazuta a firmei de a se adapta la schimbare.simptom negativ.Grad de comparative anul 2006 fata de 2005 si 2004.

c)

Evolutia ratei activelor circulante in perioada 2004-2006

Tabel nr.35                                                  -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Active circulante

7754

7458

7749

Total active

13429

16513

17941

Au avut o evolutie descrescatoare.ceea ce reflecta o pondere scazuta a activelor circulante in totalul activelor.Simptom pozitiv,grad de comparative anu 2006 fata de 2005 si 2004.

d)

Evolutia ratei stocurilor in perioada 2004-2006

Tabel nr.36                                                       -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Stocuri

999

1021

1266

Total active

13429

16513

17941

7,44 % in 2004

6,18% in 2005

7,05% in 2006

Au avut o evolutie oscilanta,ceea ce inseamna ca in perioada analizata avem o pondere mica a stocurilor in totalul activelor.Simptom pozitiv..Grad de comparative 2006 fata de 2005 si 2004.

e)

Evolutia rratei creantelor in perioada 2004-2006

Tabel nr.37                                                        -RON-

Indicatori

2004

2005

2006

Creante

12

18

21

Total active

13429

16513

17941

0,09 in 2004

0,10 in 2005

0,12 in 2006

Au avut o evolutie crescatoare.Pondere mica in totalul activelor firmei.Simptom pozitiv..Grad de comparative anul 2006 afat de 2005 si 2004.

Simptome negative inregistrate in perioada 2004-2006

Tabel nr.38

Simptome negative

Termen de comparatie

Observatii

1.Cresterea cheltuielilor totale

Anul 2006 fata de 2005 si 2004

Aceasta crestere se datoreaza cheltuielilor facute de catre firma pentru lansarea unui nou produs si anume masina dacia Logan.

2.Evolutia oscilanta a rentabilitatii economice a firmei

Anul 2006 gata de 2005 si 2004

Acest lucru s edatoreaza utilizarii ineficiente a activelor firmei

3.Evolutia oscilanta a rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii

Anul 2006 fata de 2005 si 2004

Acest lucru se datoreaza utilizarii ineficiente a capitalurilor proprii si a cheltuielilor totale mari ceea ce duce la inrautatirea imaginii firmei.

4.Evolutia oscilanta a ratei autonomiei financiare globale a firmei

Testu de situatie favorabil capitalurilor proprii >1/3 din pasivele firmei

Acest lucru se datoreaza capitalurilor proprii ce nu se incadreaza in testul de situatie favorabil capitalurilor proprii ceea ce inseamna ca firma nu este autonoma din punct de vedere financiar.

5.Evolutia oscilanta a ratei profitului.  

Anul 2006 fata de 2005 si 2004

Acest lucru se datoreaza lipsei cererii de produse de catre clienti.

 

6.Perioada de rambursare a datoriilor

Nivelul optim admis 0-30 de zile

Firma nu siis achita datoriile la timp din cauza intarzierii platii unor clienti

 

7.Evolutia crescatoare a eficientei utilizarii activelor

Testu de situatie favorabil >100%

Reflecta o ineficienta a uytilizarii activelor.

Simptome pozitive inregistrate in perioada 2004-2006

Simptome pozitive

Termen de comparatie

Observatii

 

1.Scaderea datoriilor totale

Anul 2006 fata de 2005 si 2004

Acesta scadere e datorata achitarii de catre firma a datroriilor assimilate si aplatii catre firma a clientilor debitori si a vanzarilor inregistrate de catre masina Dacia Logan.

 

2.Cresterea veniturilor totale

Anul 2006 fata de 2004 si 2005

Aceasta crestere se datoreaza cerii de produde de catre clienti.

 

3.Scaderea gradului de indatorare a firmei

Anul 2006 fata de 2005 si 2004

Firma nu a contractat credite pe termen scurt pentru finantarea stocurilor. Firma are posibilitatea de a contracta noi credite prezentand un grad satisfacator de siguranta pentru banci.

 

4.Cresterea cifrei de afaceri.

Anul 2006 fata de 2005 si 2004

Acest lucru se datoreaza largirii portofoliului de prodduse.

5.Evolutia descrescatoare a gradului de intatorare al firmei

Testu de comparatie <100%

Firma isis onoreaza obligatiile la termen.

6.Evolutia descrescatoare a ratei activelor circulante

Grad de comparative anul 2006 fata de 2005 si 2004

Reflecta o pondere scazuta a activelor circulante in totalul activelor.

7.Rata scaderii stocurilor

2005 fata de 2004

Se datoreaza scaderii preturilor produselor.Concurenta scazuta pe piata.Crsterea lichiditatii.

8.Cresterea productivitatii muncii

2006 fata de 2005 si 2004

Se datoreaza numarului amre de salariati si pastratrea slaratilor pe parcursul anilor. Sporirea cifrei de afaceri.

Reducerea cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri. Utilizarea completa a timpului de lucru la nivelul orelor.

6.Determinarea starii de viabilitate a firmei.

Z=1,2x1+1,4x2+3,3x3+0,6x4+1,05x5

                

Z=1,2*0,43+1,4*0,03+3,3*0,04+0,6*0,42+1,05*0,90=1,887

1,8<Z<3,ceea ce inseamna ca firma are dificultati dar si sanse de redresare cu conditia de a identifica acele domenii deficitare si a lua masuri pentru imbunatatirea situatiei firmei.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1175
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site