Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


INTOCMIREA UNUI CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA ELEMENTELOR DE COST AL UNUI ACCIDENT

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ANALIZA PRIVIND DEZVOLTAREA PIETEI ROMANESTI A ASIGURARILOR
INTOCMIREA UNUI CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA ELEMENTELOR DE COST AL UNUI ACCIDENT
ASIGURAREA DE BUNURI
Tipuri de asigurari
Asigurari indirecte (reasigurarea)
Studiu de fezabilitate pentru societatile captive de asigurari
Solvabilitatea societatilor de asigurari
Clasificarea asigurarilor
Asigurarea pecuniara
Asigurari de persoane

INTOCMIREA UNUI CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA ELEMENTELOR DE COST AL UNUI ACCIDENT

Prin securitate in general se intelege o stare fara pericol. Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala in procesul de munca.



            Teoretizarea fenomenului accidentarii si imbolnavirii profesionale a aparut ca un corolar al cerintei sociale, recunoscuta ca atare si impusa prin mijloace juridice si economice, de realizare a securitatii muncii in toate unitatile economico-sociale. Primul pas semnificativ in acest domeniu l-a constituit descrierea cauzalitatii celor doua evenimente – accidentele si bolile profesionale, si implicit a masurilor de anihilare corespunzatoare.

            Pentru activitatea practica insa, acest lucru nu este suficient. Managerii trebuie sa gaseasca metode si mijloace cu un grad cat mai mare de eficienta, in sensul atingerii unui nivel ridicat de securitate, dar cu costuri cat mai reduse. Apare deci ca strict necesara posibilitatea de diagnosticare a situatiei unui sistem de munca sub aspectul securitatii muncii, ceea ce implica:

- cunoasterea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala;

- ierarhizarea factorilor de risc in raport cu gravitatea potentiala a consecintelor actiunii lor asupra executantului;

- identificarea si ierarhizarea masurilor de prevenire ce trebuie aplicate in functie de prioritatile stabilite privind riscurile de eliminat, coroborat cu criteriul economic.

Metode si mijloace de analiza a sistemelor de munca sub aspectul securitatii muncii sunt necesare si celor care indeplinesc functii de control in acest domeniu pentru identificarea rapida si realista a situatiilor deficitare din punct de vedere al prevenirii accidentelor si bolilor profesionale, pentru cointeresarea sau sanctionarea firmelor in raport cu conditiile pe care le asigura lucratorilor.

Datorita constructiei si modului de functionare a sistemelor de munca, orice eveniment produs in interiorul acestora va afecta atat fiecare element, cat si sistemul in ansamblu.

Prin urmare un prim element de referinta pentru identificarea accidentelor de munca il constituie elementele sistemului de munca. Rezulta ca se vor distinge patru consecinte asupra sistemului de munca: consecinte asupra executantului, asupra sarcinii de munca, mijloacelor de productie si asupra mediului de munca.

a)Consecinte asupra executantului. In cazul executantului victima, consecinta principala a producerii accidentului este afectarea capacitatii sale de munca, pierderea ei temporara sau definitiva, insotita de cele mai multe ori de diminuarea productivitatii individuale la reluarea activitatii, reducerea aptitudinilor profesionale, a calitatii muncii prestate.

Daca ne gandim la executant in sensul de lucrator colectiv (locurile de munca unde sarcina este indeplinita de mai multi lucratori), ceilalti  participanti la procesul de munca intrerupt prin accident sunt si ei afectati sub forma pierderii de timp in perioada imediat urmatoare evenimentului, dar si prin reducerea productivitatii in timp ca urmare a neincrederii in siguranta conferita de locul de munca.

b)Consecinte asupra sarcinii de munca. Consecinta directa o constituie neindeplinirea sarcinii de munca, la timp sau indeplinirea necorespunzatoare (la reluarea lucrului de catre victima unui accident sau inlocuirea sa cu o persoana mai putin calificata).

c) Consecinte asupra mijloacelor de productie. Ca urmare a accidentelor de munca se pot produce deteriorari sau distrugeri de mijloace fixe, materii prime, materiale etc. (cazul exploziilor, incendiilor, proiectarea de corpuri s.a.). Afectarea echipamentelor de munca are un impact negativ asupra eficientei utilizarii capitalului fix, modifica gradul de inzestrare tehnica, de innoire etc.

d) Consecinte asupra mediului de munca. Ambele categorii de mediu – fizic si social – pot fi afectate de accidentele de munca, dar in mod deosebit cel social.

Mediul fizic de munca este afectat numai indirect, ca o consecinta a deteriorarii unor echipamente de munca, a recipientelor in care se pastreaza la locul de munca materiile prime si materialele utilizate etc. daca astfel se elibereaza in atmosfera substante nocive sau periculoase, daca se pierde controlul  asupra parametrilor microclimatului s.a.

Consecintele asupra mediului social se concretizeaza prin stresul suportat de cei aflati la locurile de munca invecinate celui al victimei, neincrederea in politica de securitate a muncii promovata de intreprindere etc.

            Accidentele si bolile profesionale sunt intr-o legatura indestructibila cu munca. Ele intrerup sau ingreuneaza desfasurarea procesului de munca si afecteaza cel putin una din componentele sistemului de munca. Dar procesul si sistemul de munca sunt elemente fundamentale ale oricarei microeconomii. Rezulta ca accidentul sau boala profesionala deregleaza de fapt functionarea acesteia din urma, producand efecte asupra componentelor sale si asupra relatiilor dintre ele.

            Impactul pe care accidentul/boala profesionala il are asupra microeconomiei respective consta in pierderi de natura strict economica: pierdere de timp de munca, reducerea productivitatii muncii, diminuarea capitalului fix etc.

Prin urmare se poate afirma ca una dintre laturile dimensiunii economice a fenomenului avut in vedere o reprezinta efectele economice ale accidentelor si bolilor profesionale, respectiv consecintele acestora asupra elementelor de functionare a micro si macroeconomiei.

O evaluare cantitativa a tuturor consecintelor accidentelor si ale bolilor profesionale, sau cel putin a celor cuantificabile (indiferent de natura lor economica sa nu), va insemna determinarea unui cost al acestui tip de eveniment, care poate fi utilizat ca indicator economic.

Dimensiunea economica a fenomenului accidentarii si al imbolnavirii profesionale inglobeaza doua componente: efectele economice ale accidentelor/bolilor profesionale, costul accidentelor si al bolilor profesionale, ca indicator economic care reflecta toate efectele cuantificabile ale acestor evenimente.

Pentru a putea aborda problema eficientei securitatii muncii este necesar sa se poata stabili un cost al securitatii, respectiv al nonsecuritatii, care sa fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.

Costul securitatii/nonsecuritatii reprezinta de fapt costul accidentelor si al bolilor profesionale eliminate/produse, respectiv suma valorica a tuturor pierderilor generate de accident/boala, deoarece, practic, securitatea inseamna absenta acestor evenimente.

Prin urmare, stabilirea costului accidentelor si al bolilor profesionale nu se poate realiza daca nu se cunosc consecintele lor si, implicit, daca aceste nu pot fi cuantificate prin indicatori cantitativi, respectiv financiari sau economici.

 Apare astfel necesitatea justificarii deciziei in domeniul securitatii si sanatatii in munca si pe criterii economice. Aplicarea acestora presupune existenta unui instrument care sa asigure o exprimare valorica si unitara a securitatii si nonsecuritatii si care sa ii permita managerului sa compare:

- programele, politicile preventive, cu celelalte directii pentru care isi planifica bugetul de venituri si cheltuieli;

- realizarea securitatii muncii cu lipsa ei – nonsecuritatea.

Pentru economie, indiferent de nivelul de decizie si de tipul de decident,  criteriul de departajare intre diversele optiuni este costul, deoarece realizarea oricarei dintre variante implica un consum de resurse.

            Costurile constituie un indicator economic foarte important in comportamentul consumatorului si al alocatorului de resurse – producator, finantator, care, inainte de a intreprinde ceva, isi formuleaza intrebarea aparent simpla, „cat costa ?”.

            Costul nonsecuritatii muncii poate fi considerat ca o componenta a costurilor sociale si se concretizeaza in cresterea somajului, diminuarea consumului de bunuri si servicii, scaderea protectiei sociale, renuntarea la castigul educational prin reducerea resurselor destinate culturii si instruirii, deteriorarea conditiilor de sanatate ca si a celor de securitate a muncii etc.

In contrapondere, costul securitatii si sanatatii in munca (tinand seama de faptul ca realizarea acesteia este echivalenta cu mentinerea integritatii anatomofunctionale si sanatatii lucratorilor) ar putea fi incadrat printre costurile sanatatii – componenta esentiala a costului vietii, care  masoara   efortul individual si/sau social pentru mentinerea starii de sanatate.

Apare ca evident ca pentru a putea determina costul securitatii, respectiv nonsecuritatii muncii, trebuie cunoscuta dimensiunea a doua mari categorii de cheltuieli – pierderi:

- cheltuieli preventive – costul masurilor de prevenire si /sau protectie;

- pierderi datorate producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

            Indiferent de modalitatile de evaluare adoptate, costul insecuritatii muncii in ultimele decenii a fost foarte ridicat.

            Chiar daca parerile difera privind elementele care formeaza costul total, toti specialistii sunt de acord cu faptul ca exista costuri imposibil de cuantificat, si anume cele ale durerii, suferintei, pierderii de vieti omenesti. Este evident insa ca accidentele si bolile profesionale costa statul, societatea, lucratorii si familiile lor. Unele cheltuieli se pot masura, altele nu.

In fiecare an accidentele si bolile profesionale duc la decesul a aproximativ 1,1 milioane de oameni pe tot globul, aceasta cifra incluzand aproximativ 300.000 decese rezultate din 250 milioane de accidente, care survin anual la locul de munca. Multe din aceste accidente duc la incapacitate temporara definitiva.

          Anual sunt inregistrate aproximativ 160 milioane cazuri noi de boli generate la locul de munca, incluzand boli respiratorii, cardiovasculare, cancere, surditati, afectiuni musculo-scheletice si ale organelor de reproducere, tulburari psihice si neurologice.

Starea de sanatate a populatiei active din toate tarile are un impact imediat si direct asupra economiei nationale si internationale. Pierderile totale datorate bolilor profesionale si accidentelor de munca sunt enorme. Aceste pierderi reprezinta o povara considerabila asupra evolutiei economice. Astfel, dincolo de consideratiile medicale, imbunatatirea conditiilor de munca reprezinta o investitie financiara inteligenta.

Potrivit legislatiei tarii noastre costurile securitatii/nonsecuritatii implica trei mari categorii de cheltuieli:

- cheltuieli catre bugetul asigurarilor sociale de stat - diferentiat, in functie de tipul conditiilor de munca:

- conditii speciale – CAS –ul este de 45% din fondul de salarii;

- conditii deosebite - CAS –ul este de 40% din fondul de salarii;

- conditii normale - CAS –ul este de 35% din fondul de salarii.

- cheltuieli preventive – costurile masurilor de prevenire si/sau protectie;

- cheltuieli datorita producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

Costurile accidentelor si bolilor profesionale implica doua categorii de costuri:

- costuri directe;

- costuri indirecte.

Costurile directe includ cheltuielile cu primele de asigurare, rambursarea salariului de baza, cheltuielile medicale prevazute de asigurator.

Costurile indirecte cuprind:

- costurile salariale - datorate timpului de munca pierdut de victima accidentului sau a bolii, de colegii de la locurile de munca, de personalul medical, personalul tehnic desemnat sa repare echipamentele deteriorate sau sa realizeze masurile de protectie a muncii impuse etc.;

- costurile datorate cresterii cheltuielilor de personal – datorate angajarii unui inlocuitor temporar, salarii complementare platite colegilor victimei pentru orele suplimentare necesare recuperarii timpului pierdut;

- costuri materiale – datorate pentru formarea profesionala a inlocuitorilor, pentru repararea sau inlocuirea echipamentelor, pentru expertizare, onorariile avocatilor, penalitati etc.

            Se poate spune ca diferenta dintre suma platita la contributia de asigurari sociale de stat pentru salariatii incadrati in conditii deosebite si speciale reprezinta de fapt un cost al nonsecuritatii, aceasta suma putand fi utilizata de catre angajatori pentru normalizarea conditiilor de munca din unitatile respective.

Potrivit legii, angajatorii sunt obligati sa asigure fonduri pentru realizarea masurilor de normalizare a conditiilor de munca, dar fondurile planificate nu sunt asigurate si ca atare sumele cheltuite pentru realizarea masurilor sunt insuficiente.

            Legea nr. 346/2002, modificata si completata, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale prevede garantarea unui ansamblu de servicii si prestatii in beneficiul persoanelor asigurate in vederea:

a) promovarii sanatatii si securitatii in munca si prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale;

b)     diminuarii si compensarii consecintelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale.

Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se fundamenteaza pe urmatoarele principii:

- asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca;

- riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;

- fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din contributii diferentiate in functie de risc suportate de catre angajatori sau de catre persoanele fizice ce incheie asigurarea;

- cresterea rolului activitatii de prevenire prin obligativitatea instituirii masurilor de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

In tabelul 1 se prezinta un model de bilant al costurilor pierderilor/costurile prevenirii.

In tabelul 2 se prezinta un model de bilant  al controlului total al pierderilor/prevenire si protectie.

In tabelul 3 se prezinta un chestionar pentru determinarea elementelor de cost ale accidentului de munca.

Tabel 1

Model de bilant al costurilor pierderilor/costurile prevenirii

COSTUL PIERDERILOR

COSTUL PREVENIRII

1. Accidente de munca/imbolnaviri profesionale

  1. Efort managerial

2. Distrugeri

  2. Efort cercetare/dezvoltare

3. Intreruperi de functionare

  3. Efort proiectare si amplasare

4. Reparatii echipamente de munca

  4. Efort retehnologizare

5. Pierderi comerciale

  5. Restrictiiin operare

6. Reactii publice negative

  6. Instruire lucratori

7. Efort de proiectare

  7. Studii de securitate

8. Instabilitate forta de munca

  8. Automatizare

  9. Punerein conformitate

10. Efort de inspectie

11. Strategii de actiune in caz de avarie

Cost pierderi =Σ C (1 8)

Cost prevenire =Σ C (1 11)

Tabel 2

Controlul total al pierderilor/prevenire si protectie

EFECTE NEGATIVE

EFECTE POZITIVE

I. Pierderi aleatorii

1. Pierderi directe

- suferite de victima: suferinta fizica si psihica, incapacitate temporara sau permanenta de munca, pierderea capacitatii de a reactiona corespunzator la sarcinile de munca, pierderea salariului, a serviciului etc.;

- suferite de  cei apropiati victimei: durere, suferinta, stres psihic, diminuarea veniturilor familiale etc.;

- timp de munca pierdut;

- pierderi de capital (distrugeri si deteriorari de echipamente de munca – EM, de material etc.);

- pierderi de produse;

- defecte de calitate ale produselor, echipamentelor si serviciilor, cu efecte de pierdere a clientilor;

- daune altor bunuri „externe” (indemnizatii platite, reparatii de urgenta etc.);

- daune mediului natural (echipamente impotriva contaminarii, eliminarea produselor contaminate etc.);

- costul interventiei (consumul de agent de stingere a incendiului, de transport etc.).

2. Pierderi indirecte

2.1. Cu impact imediat:

- pierderi de productie;

- pierderi de beneficiu prin cumpararea la pretul pietei a produselor cu livrare contractata;

- eliminarea deseurilor sau reprocesarea produsului;

- conflicte sociale, de durata si amplitudine variate;

- refacerea mediului natural;

- stabilirea unor masuri exceptionale.

2.2. Cu impact pe termen lung:

-pierderea pietelor, a imaginii si/sau a clientilor;

- condamnari penale;

- efect negativ asupra opiniei publice;

-repercursiuni negative generale pentru industrie;

- indemnizatii platite, cresterea contributiei de asigurare;

- Legea 346/2002: malus la primele de asigurare (functie de numarul de evenimente, gravitate, volum de cheltuieli pentru prestatii si servicii).

II. Pierderi cronice

- eliminarea reziduurilor solide si efluenti de deseuri (substante lichide si gazoase de deseuri ce rezulta in procesul de munca).

I. Plan de prevenire si protectie, costuri:

1. Evaluarea riscurilor;

2. Masuri tehnico-organizatorice si igienico-sanitare:

- formarea si perfectionarea in domeniul securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor desemnati si ai reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;

- organizarea si dotarea serviciului intern de prevenire si protectie cu mijloace adecvate pentru desfasurarea activitatii;

- organizarea comitetelor de securitate si sanatate in munca (CSSM) ;



- apelarea la servicii externe de prevenire si protectie;

- asigurarea masurilor intrinseci de securitate a muncii (EM certificate);

- asigurarea masurilor colective de securitate a muncii (echipamente de securitate);

- asigurarea masurilor individuale de securitate a muncii (EIP si EIL);

- realizarea propagandei audio-vizuale;

- asigurarea alimentatiei de protectie si a materialelor igienico-sanitare;

- dotarea locurilor de munca cu mijloace si materiale necesare acordarii primului ajutor;

- asigurarea conditiilor optime de munca si microclimat;

- activitati de gestiune, tehnice, operative si materiale consumabile.

III. Beneficii:

1. Directe:

- reducerea sau chiar eliminarea pierderilor;

- cresterea investitiilor;

-  Legea 346/2002:

            - sumele reinvestite de angajatori din profit pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale sunt scutite de impozit;

            - bonus la primele de asigurare;

            - subventionare programe si proiecte de prevenire.

2. Indirecte:

- cresterea productivitatii, a calitatii produselor si serviciilor;

- imbunatatirea imaginii intreprinderii pe piata;

- imbunatatirea mediului de munca.

Tabel 3                                                      CHESTIONAR

pentru determinarea elementelor de cost ale accidentului de munca

I. DATE REFERITOARE LA ACCIDENTAT SI LA EFECTELE ACCIDENTULUI ASUPRA SA

a.                  Numele si prenumele accidentatului:

________________________________________

                                    Sex _____________________________________

                                    Varsta___________________________________

                                    Vechime in meserie (ani)____________________

                                    Salariu mediu/zi (lei/zi)_____________________

           

            b.         Diagnosticul accidentatului (conform certificatului medical):

                        ________________________________________________

                        ________________________________________________

                        ________________________________________________

                                                           

           

            c.         Ingrijiri medicale acordate accidentatului:     

Spitalizare:

Numar zile spitalizare (zile)

Cost/zi de spitalizare (lei/zi)

Alte cheltuieli ale firmei pentru ingrijiri medicale (valoarea materialelor consumate, plata consultatii medicale etc. - lei):

Primul – ajutor

Servicii de sanatate

Medicamente

..*)

..*)

           

            d.         Durata incapacitatii de munca (zile):                

 

 

*) Dupa caz se va completa si cu alte tipuri de servicii.

II.         ALTE PERSOANE IMPLICATE IN ACCIDENT

a.                  Din aceeasi zona de lucru cu accidentatul, care au trebuit sa intrerupa lucrul in timpul si imediat dupa accident:

Numele si prenumele

Durata intreruperii lucrului

(ore)

Salariu mediu orar

(lei/ora)

 

b.         Persoane din afara zonei de lucru care au acordat ingrijiri diverse la fata locului, au participat la transportul accidentatului etc.:

           

Numele si prenumele

Durata intreruperii lucrului

(ore)

Salariu mediu orar

(lei/ora)

c.         Curatarea si amenajarea locului de munca in vederea reluarii activitatii:

- efectuate de personalul intreprinderii:

           

Numele si prenumele

Timp afectat operatiilor




(ore)

Salariu mediu orar

(lei/ora)

- efectuate de personalul altor firme (suma platita de intreprindere - lei):                                          

d.         Raportarea si cercetarea accidentului:

- persoane din intreprindere care au participat la cercetarea accidentului si la intocmirea dosarului (in calitate de anchetatori si de persoane investigate):

           

Numele si prenumele

Timp afectat operatiilor

(zile)

Salariu mediu/zi

(lei/zi)

- plati catre persoane din afara intreprinderii implicate in cercetarea accidentului (experti) (lei):________________________

           

e.         Instruirea, recalificarea accidentatului:

- Costul cursurilor efectuate de accidentat in exterior si suportat de intreprindere (lei):__

            - Cursuri sustinute de persoane din intreprindere:

           

Numele si prenumele instructorului

Timp afectat pregatirii profesionale (recalificare, instruire)

(zile)

Salariu mediu/zi

(lei/zi)

III. DAUNE MATERIALE PROVOCATE DE ACCIDENT

  

      A.  MIJLOACE FIXE:

a.                  Mijloacele fixe (masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport, cladiri, constructii etc.) care au fost deteriorate/distruse:

Denumire mijloc fix

Dauna suportata

(deteriorare/

distrugere)

Valoarea ramasa a mijloacelor fixe distruse

(lei)



                       

            b.         Reparatii:

-           efectuate cu forte proprii:

Numele si prenumele

persoanelor care realizeaza reparatia

Timp afectat reparatiilor

(zile)

Salariu mediu/zi

(lei/zi)

Valoarea materialelor consumate (valoare de deviz) (lei):

                       

           -efectuate de persoane din exterior (alte firme)

                                       (lei):__________________________

c.         Mijloace fixe inlocuite:

           

Denumire mijloc fix

Valoare de cumparare

B.        PRODUSE FINITE, SEMIFABRICATE, MATERII PRIME SI MATERIALE DISTRUSE IN TIMPUL ACCIDENTULUI

                       

Denumire produs

Cantitate

(buc)

Pret unitar

(lei/buc)

IV.       PROCESE, PENALITATI

            a.         Cheltuieli de judecata (lei):_________________________________________

            b.         Amenzi (valoare totala, lei):________________________________________

                       

Bibliografie :

1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

2. Hotarare de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

3. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, modificata si completata

4. Legea nr. 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, modificata si completata

5. Darabont, Al.; Pece, St.; Dascalescu, Aurelia - Managementul securitatii si sanatatii, in munca vol.1 si 2. Editura Agir Bucuresti, 2001.

6. Bird Jr. F.E – Management guide to losscontrol. Loganville, G.A. institute publishing, 1974.

7. Inspectia Muncii – Campanie de informare: Un management bun al mediului de munca, o sanatate buna. Bucuresti, 2002

8. Basuc, Mariana; s.a. – Reglementari si bune practici in domeniul securitatii si sanatatii in munca, editia a II-a revizuita.Editura Copertex.Bucuresti, 2005








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 971
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site