Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR IT IN POLIGRAFIE

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Administrarea parolelor si a resurselor Oracle9I
Intretinerea fisierelor redolog Oracle9I
Ghid pentru calculatoare - Prelucrarea si stocarea informatiilor, sursa, placa de baza etc
CODIFICAREA DATELOR
Sistemele de reglare numerica
Administrarea tabelelor Oracle9I
LIMBAJE DE PROGRAMARE - Scurta prezentare a limbajelor de programare
UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR IT IN POLIGRAFIE
Administrarea datelor Undo Oracle9I
Limbaje de programare in Internet

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR IT IN POLIGRAFIE

  1. CE ESTE POLIGRAFIA?



Poligrafia este ramura tehnicii ce include totalitatea proceselor de reproducere grafica si multiplicare a textelor si ilustratiilor.

  1. CLASIFICAREA PRODUSELOR IMPRIMATE

·        un prim criteriu -  functia indeplinita de ele:

-         reclama – scrisori de reclama, cataloage de vanzari, pliante, afise

-         stiri si informare – ziare, buletine de stiri, reviste, cataloage, carti de vizita

-         tranzactionare – formulare tipizate, ambalaje, etichete

-         educatie – carti, atlase, dictionare, enciclopedii

-         divertisment – reviste si carti

-        

·        al doilea criteriu  - functie de frecventa de publicare

-         tiparituri comerciale

-         tiparituri periodice

Tipariturile comerciale – se refera la imprimarea tipariturilor ocazitionale ( pliante, carti de vizita, afise, etc ).

Tipariturile periodice -  apar periodic – ziare, reviste, buletine, etc.

Cel mai adesea tipariturile sunt impartite pe urmatoarele grupe de produse:

Ø      carti

Ø      reviste

Ø      ziare

Ø      brosuri

Ø      ambalaje 

Cartile  – lucrari tiparite, brosate sau legate ce cuprind penste 80 pagini de text si materiale illustrate.

Revistele – publicate periodic cu un anumit domeniu de preocupari ( literare, stiintifice, artistice, etc ) si care se adreseaza unui anumite categorii de cititori sau cu domenii diferite de preocupari prin mase largi de cititori.

Ziarele – publicatii periodice cu caracter de masa ce apar zilnic cu scopul de a informa imediat asupra evenimentelor politice, cuprinzand si stiri de ordin social, economic, stiintific, cultural.

Brosuri -  lucrari tiparite cuprinzand pana la 80 de pagini cu coperta in general dintr-un material flexibil.

MODULUL I – UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR IT IN POLIGRAFIE

 Utilizarea tehnologiilor IT in poligrafie

 

  1. Selecteaza resursele harware si software specifice etapei prepress – ( Sapt. 1)

 

v     Echipamente IT cu destinatie editorial – tipografica. Resurse harware specifice etapei prepress- prezentare, mod de functionare:

§         Computer ( Macintosh )

§         Imprimante : laser( color, alb- negru), cerneala

§         Scanare

§         Camere digitale

§         Aparate foto digitale

§         Suporturi de stocare a datelor: HDD, FDD, CD-ROM, DVD-ROM, Compact Flash,  PC Cards, Smart Media, Clic Disk, Memory Stick, SecureDigital Card, Zip

v     Conectare si pornirea echipanentelor:

§         Tipuri de conectare: serial, USB, paralel, conexiune Web

     

v     Resurse software specifice etapei prepress- prezentare, elemente de interfata:

§         Software  pentru culegerea si prelucrarea textului

§         Software pentru prelucrarea imaginii

§         Software pentru operatii Web

 

 

Ce inseamna prepress?

Prepress= pregatirea formei de tipar

  1. Echipamente IT cu destinatie editorial – tipografica. Resurse harware specifice etapei prepress- prezentare, mod de functionare

            Computer =  este un instrument de lucru esential.

Calculatoarele care sint programabile liber si pot, cel putin in principiu, prelucra orice fel de date/informatii se numesc universale (engleza: general purpose, pentru scopuri generale).

Computerele actuale nu sint doar masini de prelucrat informatii, ci si dispozitive care faciliteaza comunicarea respectivelor informatii intre doi sau mai multi utilizatori, de exemplu sub forma de numere, text, imagini, sunet sau video.

Componenta de baza a acestuia este unitatea centrala. Acesta preia comenzile utilizatorului, le memoreaza, le proceseaza, stocheaza datele. In calculator, informatiile sunt stocate in principal pe unitati de hard – disk.

La unitatea centrala sunt conectate o serie de alte echipamente ( tastatura, monitor, mouse, imprimanta, etc ).

Macintosh

In 1984, compania Apple a lansat pe piata un microcalculator destinat uzului personal, numit Macintosh si alintat Mac.

Prin accesibilitatea sa in privinta pretului, dar mai ales datorita usurintei in utilizare, Mac-ul a fost prototipul tuturor calculatoarelor personale de astazi. In cei 15 ani care au trecut, calculatoarele personale au cucerit lumea si au schimbat-o sensibil, prin sporirea semnificativa a rolului individului in viata economica .

Beneficiind de interfata grafica prietenoasa de aparitia mause si a unor pachete de programe cum ar fi MACPUBLISHER sau ADOBE PAGEMAKR,  produsul Apple a deschis drumul calculatoarelor personale de azi. Incepand cu 1985 odata cu lansarea primelor imprimante laser Macintosh a devenit un standard in poligrafie. In ultimii ani a inceput sa piarda teren in fata calculatoarelor compatibile IBM mai ales datorita portarii pachetelor software si pe sistemul de operare Windows.

Imprimantele = sunt utilizate pentru a tipari informatiile de pe calculator.
Dupa modul in care imaginea documentului este transpusa pe hartie avem trei tipuri de imprimante:

-         imprimante cu jet de cerneala ( literele, graficele, imaginile, toate se formeaza prin stropirea foii cu picaturi fine de cerneala extreme de bine dirijate):

-         imprimante cu laser – (in care principiul de formare a imaginii este similar celui de la xero-copiator, substanta depusa pe hartie numindu-se toner )

-         imprimanta matriceala ( textul se formeaza prin faptul ca o multime de ace apasa dupa forme/configuratii prestabilite o banda tusata asupra foii.)

Pentru a tipari va trebui sa ne asiguram de urmatoarele:

  • imprimanta este conectata la calculator, are disponibila hartie pentru tiparire, este pornitasi semnaleaza disponimilitatea de inccepere a operatiunii
  • programul cu care dorim sa tiparim documentul recunoaste imprimanta noastra
  • parcurge fazele de initiere/derulare normala a tiparirii( controlam aspecte precum: nr. De copii dorite, calitatea tiparirii, folosirea culorii.)

Din pct. De vedere al modului in care se realizeaza tiparirea pe suportul extern( fie pe hartie taiata la format standard A4 sau A3, fie hartie continua cu perforatii si pretaiata, fie calc, folie de plastic) vom distinge:

Imprimante cu jet de cerneala – se arunca jeturi infime de cerneala pe suportul de tiparire. Au un cap separate pentru culoarea neagra si unul ( sau mai multe) pentru color. Nuantele de culoare se obtin prin combinatii de 3 – 4 culori fundamentale ( in conformitate cu una dintre schemele consecrate):

-  RGB –red  – green - blue ( rosu – verde – albastru )

- CMYK – cyan – magenta- yellow – negru ( albastru – rosu – galben – negru ).

Ofera o calitate buna, este folosita la tiparirea documentelor uzuale, continand eventual tabele, grafice si imagini.Se recomanda cand este folosita o singura culoare. Cernelurile fiind scumpe nu se potriveste pt. situatii de tiparire in volum foarte mare.

Imprimanta cu laser – printr-un efect optic, se incarca electrostatic foaia de hartieexact dupa configuratia documentului, iar peste foaia astfel electrizata se presara substanta active ( tonerul.)

Calitate deosebit de buna, viteza mare de tiparire, pretul nu este foarte ridicat al consumabilelor, se recomanda pt, tiparirea lucrarilor tipografice ( unde se cere precizie si calitate ridicata), volum foarte mare de tiparire.

 Imprimantele evaluate si destinate a lucra in medii complexe( retele departamentale de intreprindere) unde se prevad a se tipari 10.000 – 300.000 pagini /luna.

Imprimanta matriceala – pretul la consumabile este redus, are posibilitatea de a folosi copierea prin indigo sau cu hartie autocopiativa.

            Scanerul - este un aparat folosit la introducerea in calculator a imaginilor existente pe suport extern ( fotografii, harti, planuri, desene tehnice, etc ). Scanerul va citi imaginea banda cu banda si o va trimite calculatorului, respective unui program capabil sa lucreze cu imagini ( editor de imagine). Pentru a copia imaginea vizualizata si pentru a o transpune in formatul de prezentare interna a calculatorului , respectiv intr-un fisier de imagine )scanerul se foloseste de o tehnologie optica bazata pe o baterie de senzori care “ citesc “lumina reflectata de imagine. In functie de modul de deplasare a echipamentului optic ( lumina + elemente sensibile) fata de hartia copiata, exista mai multe modele de scanere:

            - cu o foaie fixa asezata pe un suport transparent pe sub care se trece echipajul mobil ( flat – scanner);

             - cu tambur ( echipajul optic este fix, iar foaia este trasa / rulata prin fata acestuia);

             - handy – scanner ( echipajul optic este plimbat manual, ca un mouse, deasupra imaginii copiate).

Formatele pe care le poate scana sunt: A4, A3, A2, A1, A0.

            Aparatul foto digital

Aparatul foto digital – este un dispozitiv electronic folosit pentru a captura si stoca fotografii intr-un format digital, nu pe un flm fotografic sau banda magnetica.

Unele aparate foto moderne sunt multifunctionale putand inregistra sunet sau  imagini in miscare.

Pot fi clasificate in mai multe categorii:

-         video-camere - ale caror principal scop este inregistrarea de imagini in miscare stocarea nemaifacandu-se pe banda magnetica ci pe suport digital

-         camera digitala cu previzualizare – este camera la care principalul mijloc de incadrare reprezinta un ecran electronic de obicei LCD.

-         camerele digitale compacte – sunt formate din majoritatea camerelor caracterizate prin usurinta in folosire si focalizare.

-         SLR- uri digitale – se bazeaza pe SRL – urile clasice darn u folosesc film foto ci dispozitive electronice.

SLR =  sunt camerele foto care folosesc un sistem de miscare a unor oglinzi si de vizualizare prin prisma.

Faciliteaza stocarea si inregistrarea imaginilor in computerele personale, sporind totodata si capacitatea de a sterge imaginile nereusite chiar din aparatul foto sau software.

O imagine digitala este o reprezentare a unei imagini reale bi-dimensionale (imagine in '2D'), ca o multime finita de valori digitale numite elementele imaginii sau pixeli.

            Camere video digitale

            Numite si “WebCam” sunt destul de simple si de accesibile, fiind ideale pentru video-conferinte sau pt. inregistrarea unor filmulete scurte in jurul PCului.

De cele mai multe ori este vorba despre un “ochi” digital instalat fie deasupra monitorului, fie pe cutia unitatii centrale si care priveste spre utilizatorul PC-ului.

Camera video serveste atat la inregistrarea de secvente video ( AVI , MPG ) cat si la capturarea de instantanee ( fotografierea obiectului vizat si stocarea acestor imagini ca fsiere in memoria calculatorului. Calitatea imaginilor nu este grazava, insa pt. video –telefonie este suficienta. 

            Suporturi de stocare a datelor:

Hard-disk-ul – (HDD) -  aici se stocheaza informatia sub forma de fisiere. Datele sunt memorate magnetic( precum muzica pe o caseta audio )deci este o memorie permanenta. HDD- face parte din categoria memoriilor de masa sau externe, fiind deci destinata memorarii informatiilor/datelor de durate de timp mai mare.

Hard-disk-ul este format din mai multe discuri. In general pe fiecare fata a fiecarui disc este cate un cap de citire. Toate capetele de citire sunt prinse intre ele astfel ca se misca simultan.

In 1954 IBM a inventat primul hard-disk cu o capacitate, extraordinara pentru acea perioada , de 5MB. Cu 25 de ani mai tarziu cunoscutul producator de HDD-uri, Seagate introduce pe piata primul HDD pentru calculatoare personale , capabil sa inmagazineze panala 40 MB.

CD-ROM - constitue un alt suport de memorie externa cu caracteristici superioare fata de discurile flexibile. reprezinta suportul de memorie in plina ascensiune datorita facilitatilor deosebite pe care le prezinta,  atat in ce priveste tehnologia avansat de fabricatie,cat si in ce priveste modul de organizare si de accesare a informatiilor .Stocarea si accesarea datelor de pe CD-ROM-uri, se realizeaza prin mijloace optice cu o viteza mult mai rapida, care reduc numarul de componetnte mecanice si maresc fiabilitatea suportului.

Discurile CD-ROM si discurile CD-audio sunt asemanatoare (unii spun identice) dar in acelasi timp sunt si diferite unele fata de altele.Ele sunt identice ca suport,ca principiu de citire,si ca marime si format fizic,insa difere din punct de vedere al continutului informational si al unitatilor hard pentru inregistrare si redare.Un CD-audio, introdus insa intr-o unitate hard de CD-ROM,va putea fi citit si redat fara probleme.

Principalele caracteristici de performanta ale unitatilor de CD sunt :

-         capacitatea de stocare ;

-         timpul de acces ;

-         rata de transfer ;

-         viteza de lucru.

Unitatea de discheta – se mai numeste si “floppy-disk” si foloseste la memorarea informatiilor pe care dorim sa le “transbordam” de la un calculator la altul. Altfel spus este o forma de memorie portabila. De fapt i se spune discheta pentru ca in interioul casetei se afla un disc mic si subtire pe a carui suprafata magnetica se poate memora informatii de durate mari de timp. Toate calculatoarele au in dotare o unitate de discheta prin care se pot citi si scrie dischete. Discheta face parte din categoria memoriilor externe, destinate sa inregistreze permanent date.

DVD-ROM( Digital Video Disk) –  Pentru a rula un DVD ,este nevoie de o unitate DVD-ROM - arata la fel ca unitatea de CD-ROM, dar are doua lasere:unul pentru citirea CD-urilor clasice,iar celalalt pentru discuri DVD.Dupa ce am instalat o unitate DVD-ROM in PC,el va putea sa citeasca orice tip de CD - fie el vechi sau mai nou.

Una din primele aplicatii ale discurilor DVD este inlocuirea casetelor video. Natura digitala a inregistrarii pe acest suport si suportul propriu-zis ofera numeroase avantaje fata de inregistrarea analogica si alte suporturi, de exemplu o calitate video si audio superioara, interactivitate, costuri de distributie mai reduse, durata de viata mai ridicata.

Memory stick – este un dispozitiv de dimendiuni reduse care poate memora date pt. a fi transportate lejer de la un calculator la altul . Aceasta memorie se conecteaza la un port USB al calculatorului, iar sistemul de operare o “ vede “ imediat si o poate folosi direct pentru citire/scriere de date mobile.

Memoria externa deosebit de mobila, avand ca denumire alternative” flash memory” poate stoca o cantitate rezonabila de date ( 64, 128, 256, 512, 1024 MB).

CONECTAREA SI PORNIREA ECHIPAMENTELOR

Tipuri de conectare: 

-         serial

-         paralel

In cazul legaturilor seriale mesajul se transmite prin succesiuni temporale de biti. Viteza de transmisie se exprima in biti/secunda ( bps ). Acest mod de comunicatie este folosit la schimbul de informatie intre unitatile fizice ale unui system plasat la distanta.

In cazul legaturilor paralel  mesajele sunt organizate in cuvinte care se transmit succesiv in timp.

Conexiunile paralele se realizeaza cu ajutorul unor porturi paralele introdus pentru prima oara de IBM in 1981 pentru conectarea imprimantelor paralele. A fost standardizat prin standardul IEE1284 prin care se defineste comunicatia paralela bidirectionala de mare viteza intre calculatorul PC si periferice externe.

Daca la inceput imprimanta era singurul periferic conectat la portul paralel in timp portul paralel a devenit principala cale de conectare a diverselor echipamente periferice.

Principalele neajunsuri ale unui port paralel sunt :

-         rata de transfer de maxim 150 KBps

-         nu exista standard pentru interfata electrica

-         limitare a lungimii de cablu exterior la 1.8m

            Componentele unui sistem de comunicatie seriala sunt urmatoarele:

1. ETD – Echipamente terminale de date (calculatoare, terminale de date). Acestea contin si interfetele seriale sau controlerele de comunicatie.

2. ECD – Echipamente pentru comunicatia de date. Aceste echipamente se numesc modemuri si permit calculatorului sa transmita informatii printr-o linie telefonica analogica. Functiile principale realizate de un modem sunt urmatoarele:

 Conversia digital/analogica a informatiilor din calculator si conversia analog/digitala a

semnalelor de pe linia telefonica analogica.

 Modularea/demodularea unui semnal purtator. La transmisie, modemul suprapune (moduleaza) semnalele digitale ale calculatorului pe frecventa purtatoare a liniei telefonice. La receptie, modemul extrage (demoduleaza) informatiile transportate de semnalul purtator si le transfera calculatorului.

3. Linia de comunicatie reprezinta o linie fizica sau o linie telefonica. Linia telefonica poate fi, la randul ei, o linie comutata (conectata la o centrala telefonica) sau o linie inchiriata (dedicata).

4. Circuitul de date cuprinde portiunea dintre doua echipamente terminale de date, deci, modemurile si linia de comunicatie. In cazul unor distante reduse, este posibila comunicatia seriala directa intre doua echipamente terminale de date prin linii fizice, fara utilizarea unor modemuri. In acest caz, circuitul de date este reprezentat de aceste linii.

5. Legatura de date contine circuitul de date si interfetele seriale ale echipamentelor terminale de date.

Numarul echipamentelor interconectate printr-o legatura seriala poate fi de doua (intr-o legatura punct la punct) sau mai mult de doua (intr-o legatura multi-punct).

            Tipuri de comunicatie seriala

Din punct de vedere al directiei de transfer exista urmatoarele tipuri de comuncatii seriale :

- simplex – datele sunt transerate intotdeauna in aceeasi directie, de la echipamentul transmitator la cel receptor

- semiduplex – fiecare echipament terminal de date functioneaza alternative ca transmitator iar apoi ca receptor.

- duplex – datele se transera simultan in ambele directii.

Resurse software specifice etapei prepress – prezentare, elemente de interfata

Software pentru culegerea si prelucrarea textului.

  1. Microsoft Word
  2. PageMeker

Microsoft Word

      WORD-este un procesor de texte si are facilitati incorporate care permit crearea si salvarea documentelor cu usurinta.

Unul dintre principalele avantaje ale editorului Word este interfata grafica extrem de prietenoasa cu utilizatorul.

Dintre serviciile de editare avansate oferite de Word amintim: crearea si modificarea tabelelor, scrierea pe coloane, introducerea de imagini si diagrame in document, folosirea de stiluri si formate de document integrate (eventual cu imagini si desene existente), verificarea textelor din punctul de vedere al corectitudinii lexicale si sintactice, introducerea in documentele Word de foi de calcul sau diagrame din alte aplicatii Windows.

Notiunea de procesare a unui text si formatare, cu prezentarea editorului MSWord.

Procesarea de text reprezinta tehnologia de creare, manevrare si aranjare a documentelor de tip text, cu ajutorul unui sistem de calcul. Un procesor de text este un ansamblu de programe care permite introducerea, editarea, formatarea si tiparirea documentelor de tip text.

Procesoarele de text moderne permit urmatoarele operatii:

-  introducerea de text sub forma de caractere ASCII ( sistem de codificare a caracterelor bazat pe alfabetul englez)

-  editarea textului introdus;

-  manevrarea blocurilor de text;

-  specificarea corpului de litera (fontului) utilizat (tipul si marimea caracterelor) si a aspectului acestuia (scris ingrosat, inclinat sau subliniat);

-  specificarea dimensiunilor paginii documentului, a limitelor laterale si a orientarii paginii (portret sau peisaj-landscape);

-  inserarea si editare de imagini, grafice, ecuatii si tabele;

-     cautarea unui sir de caractere si, eventual, inlocuirea acestuia cu altul;

-  alinierea textelor, titlurilor sau paragrafelor;

-  corectura gramaticala;

-  indexarea documentului si realizarea cuprinsului;

-  prezentarea textului pe mai multe coloane;

-  tiparirea la imprimanta a documentelor;

-  salvarea automata a textului in timpul lucrului, si multe altele.



Procesarea de text prezinta doua aspecte distincte:

1.      Editarea documentelor, este operatia care implica scrierea, inserarea, stergerea, mutarea, copierea, inlocuirea etc. a textului, imaginilor, tabelelor sau altor obiecte realizate;

2.      Formatarea, este etapa in care materialul este prelucrat in vederea tiparirii la imprimanta (identificare text, aliniere pe pagina, spatierea diferita a randurilor, paginare automata, scrierea pe doua sau mai multe coloane etc.).

Din punct de vedere al organizarii, textul trebuie privit sub doua aspecte:

a)aspectul fizic, in cadrul caruia se vor avea in vedere limitarile suportului (hartia) pe care se tipareste, astfel ca textul este divizat in pagini. Fiecare pagina are o anumita dimensiune si este alcatuita din urmatoarele elemente (figura 1): antetul (header), zona de text, zona de subsol (footer) pentru diverse note sau informatii suplimentare si marginile (st`nga, dreapta, sus, jos).

b) aspectul logic, conform caruia textul este format din paragrafe, iar acestea sunt alcatuite din cuvinte. Paragrafele pot contine informatii cu urmatoarele semnificatii: titlu sau subtitlu, rand liber, grup de fraze separate prin punct si spatiu, care refera semantic o anumita idee.

Organizarea textului din punct de vedere fizic ramane in sarcina programului. Acesta organizeaza documentul sub forma de pagini cu dimensiuni clar determinate si care contin toate zonele prezentate mai sus. Organizarea textului din punct de vedere logic sub forma de paragrafe tine de utilizator. El trebuie sa introduca textul de la tastatura, in mod continuu, avansul cursorului pe randul urmator fiind realizat automat de catre program. Trecerea la un paragraf nou se realizeaza apasand tasta ENTER.

1.      Crearea unui document nou

Pentru a crea un document nou trebuie sa selectam optiunea New din meniul File, sa apasam butonul corespunzator din bara de instrumente Standard sau sa folosim combinatia de taste Ctrl-N.

MS-Word creeaza orice document pornind de la un document sablon (template) predefinit. Acest sablon reprezinta un model pentru noul document si contine o serie de elemente caracteristice cum sunt: marimea si organizarea paginii, stiluri de scriere particularizate, anumite siruri de caractere care sunt comune unei categorii restranse de documente.

2. Deschiderea unui document existent

Deschiderea unui document existent se realizeaza fie prin selectia optiunii Open din meniul File, fie prin apasarea butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. Programul Word permite deschiderea si a altor tipuri de documente, create de catre alte programe de procesare de text, prin specificarea tipului de fisier cautat in lista derulanta corespunzatoare, situata in partea de jos a ferestrei de dialog.

3. Inchiderea documentului curent

MS-Word este o aplicatie de tipul multidocument. Aceasta inseamna ca programul permite deschiderea mai multor documente simultan, desi de lucrat nu se poate lucra, la un moment dat, decat intr-un singur document, numit document current. Cand nu mai este nevoie de un document, acesta poate fi inchis fie prin selectarea comenzii Close din meniul File, fie prin inchiderea ferestrei in care este deschis documentul, folosind butonul din coltul dreapta sus al acesteia.

4. Salvarea documentelor

Pentru salvarea documentelor se poate selecta optiunea Save din meniul File, se poate apasa butonul corespunzator din bara de instrumente Standard sau se foloseste combinatia de taste Ctrl-S.

5. Editarea textului

Operatia de editare a unui text presupune adaugarea de noi cuvinte sau caractere, stergerea unor caractere, cuvinte sau fraze intregi, multiplicarea prin copiere a unor cuvinte ori fraze, sau mutarea in alta pozitie a cuvintelor sau frazelor.

6. Stergerea textului

Stergerea unui caracter se poate face cu tastele Backspace (sterge caracterul aflat la stanga cursorului) sau Delete (sterge caracterul aflat la dreapta cursorului).

7. Pozitionarea si deplasarea cursorului in text

Plasarea cursorului intr-o anumita pozitie se poate face cu ajutorul mouse-ului, dand un click in pozitia dorita, sau prin deplasarea acestuia cu tastele cu sageti.

8.  Selectarea unui bloc de text

Selectarea unei zone (un bloc) de text se poate face cu ajutorul mouse-ului sau cu ajutorul tastelor cu sageti. Pentru a selecta o fraza intreaga se mentine apasata tasta Ctrl si se executa un click pe fraza respectiva. Pentru a selecta un bloc de text cu ajutorul tastelor se pozitioneaza cursorul la inceputul zonei de text dorite, se tine apasata tasta Shift si se deplaseaza cursorul cu ajutorul tastelor cu sageti pana in pozitia dorita.

9. Copierea si mutarea blocurilor de text

·        se selecteaza zona de text dorita cu metodele prezentate mai sus;

·        se da comanda Copy din meniul Edit, daca se doreste copierea zonei, sau comanda Cut, daca se doreste mutarea acesteia (se pot folosi combinatiile de taste echivalente Ctrl-C, respectiv Ctrl-X);

·        se pozitioneaza cursorul in pozitie dorita;

·        se selecteaza comanda Paste din meniul Edit sau se foloseste combinatia de taste echivalenta (Ctrl-V);

10.  Cautarea si inlocuirea cuvintelor sau frazelor

Pentru aceasta operatie se poate folosi comanda Find, respectiv comanda Replace din meniul Edit. Comanda Find realizeaza doar operatia de cautare a unui sir de caractere (cuvant sau fraza), iar comanda Replace realizeaza atat cautarea cat si inlocuirea textului cautat cu alt sir de caractere specificat de utilizator.

Pentru a gasi un anumit text, oriunde intr-un document, se foloseste combinatia de taste Ctrl-F (sau optiunea Find din meniul Edit) pentru a activa caseta de dialog corespunzatoare. Se introduce textul cautat in caseta de text corespunzatoare, apoi se executa un click pe butonul Find Next (cauta urmatoarea aparitie).

Cautarea se realizeaza pana se gaseste primul sir de caractere care se potriveste cu sirul cautat. Daca se doreste repetarea operatiei pana la urmatorul sir care se potriveste se apasa butonul Find Next.

11. Inserarea simbolurilor si a caracterelor speciale

Simbolurile si caracterele speciale nu fac parte din setul standard de caractere. Pentru a activa caseta de dialog selectam meniul Insert, optiunea Symbol. Pentru a insera un simbol in documentul curent, la pozitia cursorului, selectam simbolul dorit din caseta cu simboluri apoi executam un clic pe butonul Insert.

12. Inserarea unei imagini in documentul curent

Un document Word poate contine in afara de text si imagini. Pentru a introduce o imagine in documen-tul curent putem folosi optiunea Picture din meniul Insert sau putem copia imaginea direct din Clipboard, daca a fost pusa acolo anterior.

Clip Art este o colectie de imagini care face parte dintr-o colectie mai larga de imagini, sunete si filme numita Microsoft Clip Gallery. Optiunea From File ne permite sa inseram o imagine direct dintr-un fisier. Fisierele care contin imagini in format digital pot avea diverse formate interne in functie de modul de obtinere si de programele utilizate pentru aceasta. O imagine digitala se poate obtine fie prin generarea ei cu ajutorul unui program de grafica, fie prin scanarea unei imagini conventionale (o pagina de carte, o fotografie etc.).

Urmatoarea optiune, Word Art… permite introducerea unui text asupra caruia se pot aplica o serie de efecte speciale.

In afara de modalitatile prezentate mai sus, WORD ofera si o serie de obiecte grafice (linie, cerc, dreptunghi, caseta de text, sau forme predefinite – AutoShapes), care pot fi utilizate pentru a realiza diverse scheme simple. Aceste obiecte sunt accesibile prin intermediul barei de unelte Draw.

13.  Specificarea caracteristicilor paginilor

La fel ca toate aplicatiile Windows, MS-Word este un program cu interfata, adica documentul afisat pe ecranul monitorului arata tot asa cum va apare si pe hartie.

MS-Word permite utilizatorului sa isi aleaga dimensiunile fizice ale paginii documentului, corespunzatoare dimensiunilor hartiei folosite la tiparirea acestuia precum si specificarea celorlalte elemente componente ale paginii: zona de text, header, footer, numar de coloane, orientarea paginii etc.

Specificarea caracteristicilor paginii (sau paginilor) documentului se poate face cu ajutorul comenzii Page Setup din meniul File.

Pentru antet (header) si nota de subsol (footer) se poate specifica distanta de la marginea superioara a hartiei la limita superioara a antetului, respectiv distanta de la marginea inferioara a zonei de text la limita superioara a acestuia.

Casuta de selectie Mirror Margins are ca efect pozitionarea marginilor in oglinda astfel incat sa obtinem pagini de carte cu aspect diferit pentru paginile pare, respectiv impare.

14.  Corpuri de litera (font-uri) folosite

Tipul de caractere descrie aspectul general al unui grup de litere, numere si semne de punctuatie.

Corpul de litera (font-ul) este un termen pentru descrierea detaliata a aspectului caracterelor cu care este scris un text. Aceasta include, pe langa tipul de caractere si marimea, grosimea (simple sau ingrosate) si stilul acestora (aplecate sau drepte).

15.  Aranjarea textului in pagina

Textul intr-un document trebuie aranjat in diverse moduri, in functie de necesitatile utilizatorului. Astfel, pentru documente tip carte, textul trebuie aranjat intre marginile paginii, in timp ce pentru alte documente acesta trebuie aliniat la marginea din stanga a paginii. De asemenea, aranjarea textului poate sa difere de la un paragraf la altul.

Alinierea textului in paragraf

Alinierea textului intr-un document se realizeaza la nivel de paragraf. Specificarea modului de aliniere a textului intr-un paragraf se poate realiza in mai multe feluri: fie se da un click pe butonul corespunzator din bara de unelte Standard, fie se precizeaza modul de aliniere in caseta de dialog obtinuta prin selectarea optiunii Paragraph din submeniul Format.

Modurile posibile de aliniere al liniilor intr-un paragraf sunt urmatoarele:

-   LA STANGA (LEFT) - Fiecare linie incepe in acelasi punct in partea stanga si se termina in diferite puncte in partea dreapta, in functie de numarul de caractere continute de linia respectiva.

-   CENTRAT (CENTER) – Fiecare linie a paragrafului este pozitionata central fata de limitele paginii.

-   LA DREAPTA (RIGHT) - Toate liniile apar perfect aliniate in partea dreapta a paginii.

-   INTRE MARGINI (JUSTIFY) – Fiecare linie de text incepe la marginea din stanga a paginii si se termina la marginea din dreapta a paginii. Daca lungimea unei linii este mai mica, Word-ul introduce automat un numar oarecare de spatii intre cuvinte pentru a se respecta alinierea.

16.  Lucrul cu tabele in MS-WORD

Pentru a insera rapid un tabel fara informatii de aranjare a textului in documentul curent, folosim butonul Insert Table (inserare tabel), din bara cu instrumente de lucru Standard.

Transformarea unui text intr-un tabel

Daca ne uitam printr-un document si gasim un bloc de text care consideram ca ar arata mai bine sub forma de tabel, trebuie sa selectam intregul bloc de text, apoi executam un clic pe butonul Insert Table (inserare tabel) din bara cu instrumente de lucru standard, pentru a inconjura instantaneu textul selectat cu liniile unui tabel. Daca rezultatul nu ne satisface (coloanele sunt prea largi sau nu sunt destule rinduri), selectam Edit, Undo (anulare) pentru a anula transformarea, apoi incercam din nou folosind meniul: selectam Table, Convert text to table (converteste text in tabel). Meniul derulant ofera un control mai bun asupra modului de desfasurare a operatiei.

Adaugarea chenarelor si a umbrelor in table

Adaugarea liniilor de demarcare intre r`nduri si coloane este foarte simpla. Mai intai, selectam celulele, randurile sau coloanele la care vrem sa adaugam linii. Daca nu este nimic selectat Word presupune ca liniile trebuie adaugate la intregul tabel. Selectam Format, Borders and Shading (linii de demarcare si umbre) pentru a activa caseta de dialog. In continuare vom face urmatorii pasi:

1)       Alegem unul dintre tipurile de contur prestabilite. Box traseaza linii in jurul ariei selectate. Grid traseaza linii in jurul fiecarei celule din aria selectata.

2)       Alegem stilul si culoarea liniilor.

3)       Pentru a ajusta aspectul unei linii (sau pentru a o face sa dispara) executam un clic pe linia respectiva, in caseta cu eticheta Border. Daca am facut cum trebuie, vom vedea o sageata la fiecare capat al liniei selectate, in timp ce toate celelalte linii dispar.

4)       Alegem un nou stil de linie (sau selectam None) din lista casetei din mijloc.

5)       Executam un clic pe butonul O.K. pentru a vedea efectul schimbarilor facute. Daca nu ne place, folosim comanda Undo, apoi incercam inca o data.

Adaugarea umbrelor, este si acesta un proces simplu. Selectam celule, randuri sau coloane pe care vrem sa le modificam, apoi selectam Format, Borders and Shading. Executam un clic pe eticheta Shading pentru a activa caseta de dialog.

In continuare vom parcurge urmatorii pasi:

1)              Alegem o culoare de scriere (Foreground color) din lista derulanta. Aceasta va fi culoarea cu care va fi scrisa aria selectata.

2)              In general lasam culoarea de fond (Background color) pe optiunea Auto.

3)       Alegem gradul de umbrire (shading) al zonei selectate.

4)       Pentru a elimina umbrirea, executam un clic pe caseta None.

5)       Executam un clic pe butonul O.K. pentru a aplica toate aceste modificari la tabelul nostru.

Adaugarea, respectiv eliminarea liniilor sau coloanelor unui tabel

Este foarte simplu sa inseram un rand intr-un tabel. Pentru a adauga un rand in partea de jos a tabelului, mutam punctul de inserare la sfarsitul ultimului rand al tabelului si apasam tasta Tab. Pentru a insera un rand in alt loc, executam un clic deasupra punctului in care vrem sa facem inserarea, executam un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului si selectam optiunea Insert Rows (inserare randuri) din meniul cu acces rapid. Pentru a insera inca un rand in acelasi punct, apasam tasta F4 (tasta de reluare a ultimei actiuni in Word).

Pentru a insera o coloana, trebuie mai intai sa selectam o coloana existenta. Mutam cursorul mouse-ului deasupra coloanei (pana cand se transforma intr-o sageata cu varful in jos) si executam un clic, apoi executam un clic cu butonul din dreapta si selectam optiunea Insert Columns (inserare coloane) din meniul cu acces rapid.

17.  Crearea si formatarea listelor

Listele reprezinta unul din cele mai puternice instrumente de comunicare cu ceilalti. O lista este formata dintr-o enumerare de elemente prezentate intr-un anumit fel. Astfel, elementele dintr-o lista sunt precedate de un element indicator: liniuta, cifra sau un bullet (un element de marcare).

Rearanjarea elementelor din lista

- Pentru a redecora elementele dintr-o lista selectam intregul document, inclusiv semnul de sf`rsit de paragraf. Apoi folosim comenzile de decupare si lipire sau pur si simplu tragem elementul p`na la noua pozitie.

Adaugarea numerelor de pagini

1)      In caseta de dialog Page Numbers (numarul de pagina) specificam pozitia numerelor pe pagini: sus sau jos.

2)       Specificam care este modul de aliniere a numerelor (la stanga, dreapta, centrate). Caseta de Preview va arata forma finala a documentului.

3)       Executam un clic pe butonul Format (pentru a activa caseta de dialog Page Numbers Format) si alegem un format numeric. Daca suntem multumiti cu un simplu 1,2,3, sarim peste aceasta etapa.

4)       Daca nu vrem ca numarul sa apara si pe prima pagina, stergem marcajul din caseta de validare Show Number on First Page (afiseaza numarul pe prima pagina) pentru a masca numarul primei pagini.

5)       Daca am terminat si totul este bine, atunci executam un clic pe butonul O.K.

Adaugarea datei

Pentru a adauga data curenta in document selectam Insert, Date and Time.

PageMaker

CONCEPTUL DE BAZA PAGE MAKER

            Crearea si deschiderea publicatiilor

Conceptia sistemului PageMaker presupune realizarea operatiilor in cadrul fisierelor, prin urmare imediat dupa lansarea sistemului este necesara crearea unui fisier nou sau deschiderea unuia creat anterior ( in ceea ce priveste pentru fisierele PageMaker se va folosi notiunea de publicatie.

   Deschiderea  publicatiei se realizeaza ca orice aplicatie Wnidows prin activarea elementelor File si Open din meniul principal dupa care in panoul aparut se selecteaza unitatea de memorie si fisierul se deschide.

Deschiderea rapda a unei publicatii realizata recent poate fi realizata printr-o functie speciala a elementului File din meniul principal Recent publications care va deschide lista ultimelor publicatii prelucrate.

Crearea unei noi publicatii are mai multe etape si presupune urmatorii pasi:

-         selectarea elementelor File si apoi New din meniu si selectarea parametrilor publicatiei in caseta de control.

La crearea publicatiei este necesar sa fie stabilite urmatoarele proprietati ale ei:

-         formatul paginii,

-         orientarea ( vericala sau orizontala )

-         tipul scrisului

-         modul de aranjare in pagina

-         numarul de pagini

-         numarul primei pagini

-         spatiile albe ( de sus, jos, stanga, dreapta )

-         calitatea de tipar

-         tipul de imprimanta pe care se va tipari publicatia.

Selectarea parametrilor publicatiei:

- page size - formatul paginii

- dimensions – dimensiunile in cazul utilizarii unui format nestandard

- orientation -  orientarea ( tall – verticala, wide – orizontala )

- doble sided – foi tiparite pe ambele parti

- facing pages – foi aranjate simetric

- number of pages – nr. de pagini in publicatie

- start page – nr. primei pagini

- margins – ( inside, outside, top, button)  spatiile albe ( interior, exterior, sus, jos)

- target output resolutions – calitatea presupusa a tiparului

- compose tu printer – selectarea tipului de imprimanta care se va utiliza.

Pagina si Suprafata de lucru. In toate publicatiile PageMaker avem o suprafata de lucru pe care e marcata pagina (sau paginile). Suprafata de lucru este mai mare decat pagina, spatiul “excesiv” fiind rezervat elementelor grafice, blocurilor text, altor elemente care inca nu au fost plasate la locul lor in pagina. Accesul la elementele de pe suprafata de lucru este posibil de pe orice pagina.

Vizualizarea paginii si a elementelor ei

Fiind un sistem editorial, PageMaker permite prezentarea pe ecran a paginilor in cele mai diverse moduri: de la prezentarea integrala a suprafetei de lucru, pana la marirea unor elemente a paginii cu 730% fata de original. Pentru schimbarea tipului de vizualizare pot fi utilizate mai multe metode.

Utilizand meniul principal se va activa elementul View in meniul principal, apoi unul din elementele:

Zoom in                - marire

Zoom out              - micsorare

Actual size            - dimensiune reala

Fit in window       - prezentare integrala a paginii in fereastra

Entire Pasteboard- prezentare integrala a suprafetii de lucru in fereastra

Zoom to- redimensionare la:

25% size      - 25% din dimensiunea reala 50% size      - 50% din dimensiunea reala

Sistemul editorial PageMaker

75% size    - 75% din dimensiunea reala

100% size  - 100% din dimensiunea reala

200% size  - 200% din dimensiunea reala

400% size  - 400% din dimensiunea reala

O alta metoda ar fi utilizarea instrumentului special lupa. Specificul ei consta in posibilitatea de a alege un coeficient de marire/micsorare nestandard.

Cea de a treia metoda este utilizarea unor combinatii de taste.

De obicei aceasta metoda e cel mai des utilizata, deoarece nu cere deplasarea unitatii mouse si activari de meniuri. Pentru redimensionare putem folosi urmatoarele combinari de taste:

^   +

- marire

^   -

- micsorare

^ 1

- dimensiune reala

^ 0

- prezentare integrala a paginii in fereastra

Sh ^ 0

- prezentare integrala a suprafetii de lucru in fereastra

^ 5

- 50% din dimensiunea reala

^ 7

- 75% din dimensiunea reala

^ 2

- 200% din dimensiunea reala

^ 4




- 400% din dimensiunea reala

Nota: semnul ^ reprezinta tasta Ctrl, Sh - tasta Shift

Deplasarea in publicatie

Pentru deplasarea prin pagina publicatiei in cazul paginilor mari sau a maririi excesive se vor folosi benzile de rulare, plasate in partea din dreapta si de jos a ferestrei PageMaker. Modul de utilizare a lor este la fel ca si pentru oricare alte aplicatii Windows.

Deplasarea intre pagini.

Aceasta operatie poate fi realizata in cateva moduri.

In cazul trecerii consecutive de la o pagina la alta (sau de la o pereche de pagini la alta) se vor actiona tastele Page Up (la pagina precedenta) si Page Down (la pagina urmatoare).

In cazul trecerii la pagini putin distantate de la pagina curenta trecerea poate fi realizata prin selectarea paginii cu numarul necesar din lista paginilor, prezentate in partea de jos stanga a ferestrei de lucru PageMaker. Lista poate fi rulata spre inceput sau sfarsit, dar in cazul unui numar mare de pagini in publicatie aceasta metoda de deplasare va cere mai mult timp.

Deplasarea la paginile distantate de pagina curenta e mai comoda prin activarea elementul Layout, urmat de Go to page al meniului principal sau prin combinarea de taste Alt +Ctrl +G. In caseta aparuta se va indica numarul paginii necesare si se va actiona tasta Enter.

Adaugarea sau lichidarea paginilor

Pentru a schimba numarul total de pagini in publicatie pot fi folosite elementele meniului File - Document Setup, fixand apoi noul numar de pagini in caseta respectiva. Paginile vor fi adaugate la sfarsitul publicatiei in cazul adaugarii (sau lichidate tot de la sfarsit in cazul micsorarii numarului). In cazul adaugarii paginilor in interiorul publicatiei procedura va fi urmatoarea: se activeaza elementul Layout, apoi Insert Pages. In caseta aparuta se va fixa numarul de pagini ce se adauga, tipul lor si modul de adaugare:

after -  dupa pagina curenta

before -      inainte de pagina curenta

between - intre paginile curente (numai daca publicatia contine pagini duble).

Un alt mod de activare a casetei pentru inserarea paginilor este deplasarea la lista de pagini si realizarea unui click drept pe pagina necesara, apoi selectarea elementului Insert pages.

Lichidarea paginilor se va realiza in mod similar, doar in loc de elementul Insert pages din meniu se va selecta elementul Remove Pages, iar in caseta respectiva se va alege diapazonul de pagini, care urmeaza a fi lichidat.

Selectarea parametrilor de lucru ai sistemului. In procesul crearii publicatiilor este necesara utilizarea anumitor unitati de masura, caractere si fonturi specifice, moduri de prezentare a elementelor grafice si a textului pe ecran, altor parametri de lucru. Setarea acestor optiuni se realizeaza prin activarea elementului Preferences in meniul File. Exista cateva tipuri de setari ale sistemului: generale, de retea, de tipar si de ajustare. Cele mai importante sunt setarile generale: cu ajutorul lor pot fi selectate unitatile de masura necesare (Mesu-rements in, vertical ruler), se activeaza regimul de evidentiere a liniilor cu spatiere extinsa sau redusa (Layout problems), fontul pentru redactare, dimensiunile caracterului pentru “ascunderea textului” (activand elementul More), calitatea imaginilor grafice pe ecran (Grafics display), tipul de inscriere a informatiei in memorie (Save option), aranjarea riglelor (Guides).

Operatii asupra publicatiilor

Prelucrarea concomitenta a publicatiilor multiple.

Sistemul PageMaker permite deschiderea si prelucrarea catorva publicatii concomitent.  Trecerea de la fereastra unei publicatii la fereastra alteia se va realiza printr- un click pe o portiune a ferestrei, care dorim sa devina activa. In cazul, cand nu este vizibila nici o portiune a ferestrei, ea poate fi accesata prin selectarea numelui ei in elementul Window al meniului principal. Un mod de a accesa concomitent mai multe ferestre ale publicatiilor in acelasi timp este amplasarea lor in mozaic pe suprafata de lucru. Operatia se realizeaza prin selectarea optiunii Tile in elementul meniului Window.

Revenirea la ultima versiune memorata. Daca schimbarile realizate in publicatie nu trebuiesc pastrate si e necesara revenirea la varianta precedenta inregistrata in memorie operatia de revenire se va realiza prin selectarea optiunii Revert din elementul File al meniului principal. In acest caz toate schimbarile realizate de la ultima memorizare vor fi pierdute!

Lansarea unei publicatii noi dupa un sablon.

 Sablonul este o publicatie cu o structura prestabilita, pe care poate fi utilizata integral sau partial pentru realizarea publicatiilor proprii. Utilizarea publicatiilor sablon permite micsorarea timpului de realizare a publicatiei, crearea unor documente cu caracteristici similare, antrenarea utilizatorilor incepatori. Pot fi utilizate atat sabloanele standard ale pachetului PageMaker, cat si sabloanele proprii.

Utilizarea sabloanelor standard.

Folositi Window - Plug-in Palletes - Show Scripts. Pe suprafata de lucru apare caseta de control a sabloanelor din care se poate selecta sablonul necesar. Publicatia generata de sablon are initial numele standard Untitled. Pentru a-i da un nume nou se foloseste consecutivitatea File - Save as - <nume fisier> din meniul principal.

       Adaugarea (inlocuirea) textului si elementelor grafice din sablon.

 Majoritatea sabloanelor standard ale sistemului PageMaker contin casete de text si casete grafice, care urmeaza a fi completate sau modificate. Atat elementele grafice, cat si cele de text pot fi inlocuite prin selectarea lor, dupa care la elementele grafice se vor folosi instructiunile File - Place - <nume fisier propriu> - Re-place entire graphics, iar pentru casetele cu text se va introduce pur si simplu noul text - textul vechi dupa selectare va dispare automat.

Crearea sabloanelor proprii. Operatia se va realiza la fel ca crearea unei publicatii simple, doar ca la memorarea ei se va folosi optiunea Save as si se va selecta tipul fisierului (File Type) Tem-plate.

Memorarea publicatiilor. Este o operatie standard, care se realizeaza la fel ca si in celelalte aplicatii Windows. Utilizatorul are posibilitatea de a memora fara a schimba numele fisierului (File -Save) sau schimband numele, pozitionarea si tipul lui (File - Save As). La prima memorare a fisierului este necesara selectarea dosarului in care va fi localizata publicatia. In cazul cand dosarul nu este selectat, memorarea va fi realizata in dosarul preselectat (de obicei My Documents). Numele publicatiei se introduce in caseta de nume. Cu toate ca sistemul PageMaker sustine numele lungi pentru fisiere, nu se recomanda utilizarea lor excesiva. O alta sursa de neplaceri ar fi utilizarea in numele fisierelor a semnelor diacritice si a semnelor speciale cum ar fi “.”.

In cazul cand este necesara memorarea concomitenta a tuturor publicatiilor deschise se va folosi optiunea Shift + File - Save all.

Inchiderea publicatiei.

Poate fi realizata in cateva moduri, de cele mai multe ori fiind folosita operatia standard pentru ferestrele Windows. In cazul in care publicatia nu a fost memorata inainte de inchidere utilizatorul primeste mesajul generat de sistem cu optiunile ce per­mit memorarea, refuzul de a memora sau refuzul de la inchiderea publicatiei. Aceeasi operatie poate fi realizata utilizand elementele meniului File - Close. (Shift + File - Save all pentru publicatii multiple).

Capitolul 2 Instrumentele de lucru

Gama larga de operatii disponibile in sistemul PageMaker cere prezenta unor “instrumente” speciale, prin intermediul carora se realizeaza aceste operatii. Pentru a simplifica utilizarea instrumen­telor, ele au fost unite intr-o “cutie”, (Toolbox). Cutia cu instrumente poate fi deplasata pe suprafata de lucru a ferestrei PageMaker, ceea ce asigura o flexibilitate sporita in crearea unui mediu de lucru comod.

 Dezactivarea ei poate fi realizata prin activarea consecutiva a elementelor meniului Window - Hide Tools. Reactivarea instrumentelor se va realiza prin activarea consecutiva a elementelor Window -Show Tools.

Instrumentele sint grupate conform destinatiei lor: prelucrarea obiectelor din pagina, prelucrarea textului, crearea si modificarea primitivelor grafice, deplasarea in pagina.

Prelucrarea textului

In PageMaker este doar un instrument de prelucrare a textului . El este marcat prin pictograma T . Cu ajutorul acestui instrument pot fi create sau redactate blocurile de text in publicatie.

Nu e gata . de completat

Softwarepentru prelucrarea imaginii

CorelDraw este un program complex de desen vectorial care ajuta la creatii de desene profesionale de la simple sigle la desene tehnice foarte complexe.

CorelDRAW program de grafica vectoriala

Corel PhotoPaint program de grafica bitmap

Corel Rave program de animatie vectoriala (a aparut de la CorelDRAW versiunea 10)

Corel Texture Program de grafica bitmap, specializat pe creare de texturi. Se poate folosi ca ajutor al programelor CorelDRAW , Corel PhotoPaint, Adobe Photoshop

Corel Capture  Program de capturare de imagini de ecran. Ofera multe optiuni in plus fata de Windows, cum ar fi stabilirea rezolutiei, a tipului de imagine s.a.

Corel Trace Program de transformare a imaginilor bitmap in imagini vectoriale. Acest program se bazeaza pe aproximarea formei si a culorii, deci nu este foarte precis.

Bitstream Font Navigator Program utilitar de gestionare si vizionare a fonturilor instalate sau nu pe calculator. Este foarte util pentru cautarea unui anumit font, instalat sau nu pe calculator.

Duplexing Wizard Program utilitar care ajuta la tiparirea pe imprimanta pe ambele fete ale hartiei.

           

            CE INSEAMNA PRELUCRAREA IMAGINII?

Care este diferenta intre imaginea vectoriala si harta de biti (bitmap)?

Imaginea vectoriala este definita matematic ca o serie de puncte unite de linii. Elementele grafice intr-o imagine vectoriala sunt numite obiecte. Fiecare obiect este o entitate de sine statatoare, cu proprietati bine definite:culoare, forma, contur (outline), dimensiuni (latime, lungime) si pozitia sa pe ecran, incluse in definitia sa.

Cel mai mare avantaj al imaginii vectoriale este ca se pot modifica proprietatile oricarui obiect din compozitie, fara a-si pierde din calitati si fara a afecta nici unul dintre celelalte obiecte. Acest lucru este posibil tocmai datorita faptului ca fiecare obiect este o entitate de sine statatoare, deci, practic, fiecare obiect in parte este o imagine vectoriala.
           Harta de biti
(bitmap) este alcatuita din puncte individuale numite pixeli (picture elements), care sunt aranjate si colorate diferit pentru a forma imaginea. Marind dimensiunile bitmap-ului, automat se maresc si pixelii. Astfel calitatea imaginii se strica, deoarece veti imparti acelasi numar de pixeli pe o suprafata mai mare, deci o rezolutie mai proasta. Intr-o harta de biti pot fi facute mici retusuri, culorile pot fi modificate, aplicate efecte speciale, dar nu independent fata de rezolutie.

PRELUCRAREA IMAGINII

Multe din partile componente ale interfetei CorelDRAW sunt imprumutate de la sistemul de operare Windows. Similar oricarui program destinat sa ruleze sub Windows toate modulele CorelDRAW cuprind:

- o bara de titlu ce afiseaza numele si versiunea aplicatiei, numele fisierului deschis in acel moment si butoanele de control ale aplicatiei (minimizare, restaurare si inchidere);

- o bara de meniuri care permite accesul la majoritatea functiilor si comenzilor programului, inclusiv la butoanele de control ale documentului (minimizare, restaurare si inchidere);

- pictograma cu sigla CorelDRAW .

Bara de proprietati - este una dintre cele mai importante zone ale interfetei CorelDRAW . Un aspect foarte important al acestei bare este ca ea depinde de selectia din fereastra de desen. Daca este selectat un text, afiseaza majoritatea proprietatilor ce pot fi modificate la un text: font, marime, alinieire etc. In cazul in care selectati un obiect desenat va vor fi afisate coordonatele acestui obiect fereastra de desen, marimea obiectului, factorul de scalare, unghiul cu care acel obiect este rotit si multe alte proprietati specifice fiecarui obiect.

Caseta de instrumente - CorelDRAW contine majoritatea instrumentelor ce sunt folosite pentru desenarea, colorarea si modificarea obiectelor.

Paleta de culori ofera o modalitate foarte simpla de modificare a culorii de fond sau a culorii liniei de contur. Deoarece majoritatea paletelor de culori contin mai multe nuante de culori, paleta functioneaza similar unei bare de derulare, permitand astfel accesul la toate nuantele componente.

Bara de meniuri este asemanatoare oricarui program destinat sa ruleze sub mediul Windows. In continuare sunt prezentate pe scurt elementele fiecarui meniu.

Meniul File permite accesul la comenzile de deschidere, salvare, import si export al unui fisier CorelDRAW . O comanda la fel de importanta a acestui meniu este Revert, comanda care permite intoarcerea fisierului deschis la starea ultimei salvari, renuntandu-se astfel la modificarile ulterioare salvarii.

Meniul Edit raspunde de modificarile, duplicarile, copierile, stergerile, clonarile, revenirile si repetarile din documentul vostru. Acest meniu este punctul principal pentru toate activitatile ce provin sau au ca destinatie memoria clipboard.

Meniul View permite utilizatorului sa precizeze ce elemente componente ale interfetei CorelDRAW vor fi vizibile si care vor fi ascunse, detalii privind modul de afisare al desenului.

Meniul Layout  ofera comenzi ce se refera la problemele fundamentale ale desenelor cum ar fi: numarul de pagini, frecventa retelei de puncte de pe ecran, setarea liniilor ajutatoare, optiunile pentru lucrul in format HTML.

Meniul Arange  este folositor cand doriti ordonarea, stratificarea, alinierea, colectarea, inclinarea, alungirea, deplasarea, extragerea sau gruparea obiectelor din desen.

Meniul Effects  cuprinde comenzile ce permit aplicarea a diferite efecte speciale obiectelor din desen. Ele definesc personalitatea CorelDRAW.

Meniul Bitmap  introduce multe dintre functiile programului Photo Paint ce se pot utiliza pe imaginile de tip bitmap din compozitie. Tot in acest meniu gasiti comanda Convert to Bitmap , ce va permite transformarea desenului de tip vectorial in imagine tip bitmap, cu toate avantajele si dezavantajele ce decurg de aici.

Meniul Text este principalul set de comenzi pentru formatarea si editarea textului.

Meniul Tools permite setarea diferitelor optiuni ale programului CorelDRAW , cum ar fi paleta de culori, setari pentru document, particularizarea interfetei de lucru, editarea tipului de text si grafic implicit etc.

Meniul Help este, asa cum majoritatea programelor au, un ajutor electronic pentru intelegerea si exploatarea programului DRAWCorel.

                

            Crearea unui document nou in corel

La deschiderea aplicatiei CorelDRAW  aveti cateva optiuni, afisate pe un ecram de intampinare.

New Graphic crearea unui nou document.

Open Last Edited va da posibilitatea sa deschideti ultimul document editat in CorelDRAW si sa continuati lucrul in acel document de unde a-ti ramas la ultima salvare.

Open Graphic, care apeleaza fereastra de dialog Open  deschideti un document creat anterior in CorelDRAW, intr-o versiune cel putin egala cu aceea pe care o folositi.

Salvarea documentelor

CorelDraw ofera posibilitatea salvarii unui document si in alt tip de fisier decat cdr. Pentru a realiza acest lucru, la salvarea documentului, alegeti din lista Files of type tipul de fisier pe care doriti sa-l salvati. CorelDRAW nu poate salva decat fisiere de tip vectorial, nu fisiere de tip bitmap. Pentru a converti un fisier creat in CorelDRAW din vectorial in bitmap, se foloseste comanda Export.

Setarea optiunilor pentru pagina de desen.

Inainte de a incepe desenarea propriu-zisa trebuie sa stiti care este formatul paginii si orientarea ei, astfel incat sa fie in concordanta cu cerintele lucrarii pe care doriti sa o efectuati. Puteti alege din peste 40 de tipuri de pagini predefinite, care includ formatele A4, etichete, brosuri etc. Daca nu gasiti in paginile predefinite ceea ce cautati, puteti sa va creati si sa salvati propriul tip de pagina.

Formatul paginii de desen se schimba din LayoutPage Setup

Culoarea paginii de desen se poate schimba si ea, se poate alege o culoare plina, orice culoare plina existenta in paleta de culori a CorelDRAW, sau se poate alege chiar o imagine. Acest lucru va este foarte folositor in cazul in care doriti sa tipariti pe o hartie de alta culoare decat alb, sau care are deja imprimata o imagine pe ea. In acest mod veti avea o imagine mai clara asupra desenului si cum va arata el tiparit pe acea hartie.

Desenarea in CorelDRAW

Toate caile create in CorelDRAW contin doua componente: segmente si noduri. Definitiile acestor elemente sunt:

- o cale - reprezinta drumul de la punctul de inceput pana la punctul de sfarsit. Obiectele simple, dreptunghiurile, elipsele, au o singura cale. Daca se combina mai multe obiecte intr-unul singur, noul obiect are mai multe subcai. Literele cu gaura, de exemplu O, sunt compuse din mai multe subcai. O subcale este marginea exterioara a literei, iar o alta subcale este formata din marginea interioara a acesteia.

- un segment - este o sectiune a unei cai. El poate fi o linie dreapta sau o linie curba. Fiecare latura a unui dreptunghi, de exemplu, formeaza un segment, dar elipsa este formata dintr-un singur segment.

- un nod - reprezinta punctul de inceput sau cel de sfarsit al unui segment. Un dreptunghi are patru noduri, o elipsa are doua noduri. Orice obiect desenat in CorelDRAW contine aceste trei elemente de baza, care in orice situatie pot fi editate si modificate.

 Selectarea obiectelor in CorelDRAW

Inainte de a muta, roti sau modifica un obiect trebuie mai intai sa il selectati. Cand selectati un obiect, un dreptunghi de selectie apare in jurul obiectului. Dreptunghiul de selectie este un dreptunghi invizibil care are opt puncte negre, numite puncte de control, aranjate la colturi si centrul laturilor dreptunghiului de selectie. Acest dreptunghi de selectie mai are in centru un mic „x”, care reprezinta centrul obiectului selectat. Daca este necesar puteti actiona asupra mai multor obiecte simultan, aplicandu-le aceleasi modificari tuturor. Acest lucru se realizeaza prin selectarea mai multor obiecte in acelasi timp. Cand selectati mai multe obiecte, ele au un singur dreptunghi de selectie, opt puncte de control si un singur „x” in centrul selectiei .

Selectarea unui obiect in CorelDRAW se face cu ajutorul instrumentului Pick. Este cel mai utilizat instrument in Corel. Fara el nu puteti aplica nici o modificare obiectelor din desenul CorelDRAW.

Selectarea tuturor obiectelor din documentul CorelDRAW se face astfel: EditSelect AllObjects.

Mutarea obiectelor

Pentru mutarea obiectelor in CorelDRAW se foloseste procedeul drag and drop folosind instrumentul Pick. Mutarea obiectelor in CorelDRAW se mai poate face si din tastatura, folosind sagetile directionale.



Modificarea nodurilor si segmentelor unui obiect

Instrumentul Shape permite schimbarea formei tuturor obiectelor curbe prin editarea nodurilor si a segmentelor.

Inainte de a aplica vreo modificare curbei, trebuie sa selectati un nod sau un segment.

Stergerea unui singur nod dintr-o curba se face prin efectuarea unui dubluclick cu instrumentul Shape pe nodul respectiv.

Transformarea Obiectelor

Pentru a modifica un obiect in CorelDRAW, primul lucru care trebuie facut este sa fie selectat. Toate obiectele de tip vectorial, inclusiv textul, suporta urmatoarele transfomari:

-         mutare;

-         dimensionare;

-         rotire;

-         oglindire.

Un singur obiect poate suporta toate transformarile la un loc, sau oricare dintre ele in orice combinatie.

1. Mutarea Obiectelor

Mutarea unui obiect in pagina de desen este una dintre cele mai simple transformari. Ea se realizeaza astfel: se selecteaza obiectul cu instrumental Pick, apoi se deplaseaza cursorul mouse-ului in locul dorit pentru mutarea obiectului.

Daca se doreste o pozitionare precisa a obiectului, se pot introduce valorile exacte ale punctului de mutare in bara de proprietati, in campurile destinate axelor X si Y.

2. DimensionareaObiectelor

Dimensionarea unui obiect se face folosind acelasi instrument Pick.

3. Rotirea obiectelor

Rotirea obiectelor in CorelDRAW se poate realiza manual cu ajutorul instrumentului Pick astfel: se executa doua click-uri de mouse pe obiect, apoi se trage de oricare dintre cele patru puncte de control aflate la colturile dreptunghiului de selectie.

Rotirea exacta a obiectelor se poate face prin introducerea unghiului de rotire in campul Angle of Rotation din bara de proprietati.

4. Oglindirea obiectelor

La oglindirea obiectelor in CorelDRAW se folosesc butoanele Mirror Buttons din bara de proprietati. Dupa selectarea obiectului, se apasa unul din cele doua butoane, pentru oglindirea fata de centrul obiectului.

Lucrul Cu Text In CorelDRAW

Cu ajutorul instrumentului Text, CorelDRAW permite crearea de text de tip artistic si text de tip paragraf. Textul artistic este bun cand lucrati cu linii scurte pentru ca asupra lui se pot aplica o serie intreaga de efecte. Pentru texte de lungime mare si care cere o formatare mai precisa, se foloseste textul paragraf.  Dupa ce ati introdus textul in document, tipul textului se poate schimba, de la text paragraf la text artistic si invers, iar textul de tip artistic poate fi transformat in curbe.

Introducerea textului

Adaugarea de text de tip paragraf se face prin adaugarea unui cadru pentru text de tip paragraf. Cadrul este un container care contine text. Cadrul pentru textul de tip paragraf poate fi cadru fix si cadru mobil, care isi schimba dimensiunile odata cu introducerea textului.

Daca convertiti un text de tip paragraf la text de tip artistic, se pierd atributele care sunt specifice numai textului de tip paragraf, cum ar fi coloanele, drop caps etc. Nu se poate converti un cadru de text de tip paragraf la text de tip artistic, daca este legat la un alt cadru de tip paragraf, daca i-au fost aplicate formatari speciale sau daca textul depaseste cadrul de tip paragraf. Textul de tip artistic se poate converti la curbe, pentru a putea modifica nodurile si a schimba forma caracterelor.

Convertirea textului la curbe mai are un avantaj, pe langa acela ca poate fi modificata forma oricarei litere din text, acela ca la transportul documentului pe un alt computer, nu vor fi probleme la afisarea textului din cauza lipsei fonturilor folosite la scrierea textului. Dupa convertirea textului artistic la curbe, proprietatile specifice textului nu mai sunt disponibile, devenind disponibile proprietatile specifice obiectelor

curba. Selectarea textului se poate face in doua moduri, selectand obiectul propriu zis sau selectand textul continut de acel obiect. Diferenta este ca, selectand intreg obiectul, daca se vor efectua modificari, acestea se vor aplica asupra intregului text din obiect, pe cand, selectand textul continut de obiect, se pot aplica modificari chiar numai pe o singura litera.

Editarea textului

Editarea textului de tip paragraf, dar si de tip artistic se poate face atat direct in fereastra de desen cat si in fereastra de dialog Edit Text. Cand lucrati cu texte scurte, vi se va parea mult mai convenabil sa editati textul direct in fereastra de lucru. Cand aveti cantitati mari de text, fereastra de dialog Edit Text vi se va parea mult mai convenabila pentru editarea lui, avand acces la optiuni de cautare in text, instrumente de corectura si dictionar cat si instrumente de formatare.

Formatarea textului

CorelDraw ofera pentru formatarea textului instrumente asemanatoare cu al oricarui editor de text. Se pot modifica dimensiunile textului, spatierea dintre linii, spatierea dintre caractere, se poate scrie pe coloane, se pot folosi optiunile Bold, Italic, Underline, Superscript, Subscript.

Colorarea Obiectelor in CorelDRAW

Cand adaugati un obiect intr-un desen, CorelDRAW ii aplica o linie de contur prestabilita, o culoare de fond prestabilita sau amandoua. Linia de contur este linia care inconjoara obiectul, iar culoarea de fond este culoarea din interiorul obiectului. Atributele acestora se pot schimba folosind instrumentele derulante Outline si Fill. Doar obiectele de tip vectorial pot fi colorate in CorelDRAW. Cu ajutorul CorelDRAW puteti aplica o linie de contur si o culoare de fond obiectelor. Doar obiectele inchise pot avea culoarea de fond, cele deschise neavand decat linie de contur. Pentru culoarea de fond si culoarea liniei de contur se pot folosi: culori uniforme, texturi, degrade-uri, etc.

Caseta de dialog Fill Color permite introducerea cu exactitate a parametrilor culorii dorite, in cazul in care cunoasteti valorile in modelul CMYK, RGB, etc. Aceasta optiune este foarte folositoare pentru tiparituri sau orice alt gen de lucrari, cand se lucreaza cu culori de brand.

Cel mai „de efect” mod de a colora un obiect este cu texturi. O textura este un mod de umplere. Texturile ofera obiectelor aspect de obiect real, natural, autentic. Texturile maresc dimensiunile fisierului in kb, dar si timpul de imprimare, cat si memoria RAM folosita de CorelDRAW.

ATENTIE !!!

Texturile folosesc numai modelul de culoarea RGB. Ele sunt optimizate pentru acest model de culori Daca alegeti o culoarea din alt model de culoarea, ea va fi convertita automat in RGB.

Efecte Speciale In CorelDRAW

Efectele speciale din CorelDRAW permit schimbarea aparentelor obiectelor desenate. Obiectele se pot distorsiona, se pot adauga elemente noi obiectelor si se pot schimba relatiile dintre obiecte. Prin folosirea efectului blend asupra a doua obiecte, se creeaza o serie de obiecte intermediare care arata tranzitia in forma, dimensiune si culoare dintre cele doua obiecte. Forma unui obiect se poate schimba si prin aplicarea unui ambalaj. Efectele se pot aplica pe orice obiect de tip grafic, unele dintre ele chiar si

pe obiecte de tip bitmap.

Efectul Blend

Aceste efect este practic un efect de mixaj intre doua obiecte, cu ajutorul lui se poate obtine un obiect mixat intre cele doua obiecte, dar si o trecere lina, prin obiecte, de la unul la celalalt. Mixarea se face atat prin forma, cat si prin culoare.

Efectul Distortion

Acest efect, dupa cum ii spune si numele, distorsioneaza efectele, creand un efect foarte interesant. Efectul are treo moduri de lucru: Push and Pull, Zipper si Twister, fiind posibila folosirea chiar a tuturor celor trei moduri asupra unui singur obiect. Acest obiect se bazeaza, in fapt, pe mutarea nodurilor obiectului.

Efectul Envelope

Acest efect ofera un mod foarte simplu de a modela obiectele, in fapt este un efect care aplica un invelis pe obiect, iar prin modelarea invelisului, se modeleaza obiectul. Acest efect se bazeaza pe metoda intalnita la instrumentul Shape, metoda lucrului cu noduri si segmente.

Efectul Extrude

Aplicarea extrudarilor, ofera unui obiect bidimensional, iluzia de adancime, de tridimensional. Exista doua tipuri de extrudari, vector si bitmap. Pentru extrudarile vector, CorelDRAW proiecteaza puncte din obiect si le uneste formand astfel suprafete extrudate. Aceste suprafete sunt proiectate catre un punct de fuga, adaugand adancime obiectului original, astfel incat sa apara tridimensional.

Efectul Drop Shadow

Prin aplicarea efectului Drop Shadow asupra obiectelor se creeaza iluzia distantei tridimensionale intre obiecte. Acest efect se poate aplica pe orice obiect, sau grup de obiecte, inclusiv textul de tip artistic sau paragraf si chiar obiectele de tip bitmap. Aceste efect, practic, aplica o umbra aruncata pe pagina de desen, in acest fel se creeaza iluzia de tridimensional.

Efectul Transparency

Cand se aplica o transparenta asupra unui obiect CorelDRAW, apare ca si cum i s-ar aplica o culoare de fond. Transparenta, in CorelDRAW, este defapt un bitmap grayscale, in tonuri de gri, care se aplica peste obiectul respectiv si care are o anumita transparenta. Din moment ce transparenta se aplica deasupra obiectului, culorile originale se vor vedea, prin prisma acelei transparente. Transparenta, poate fi uniforma, dar se poate baza si pe toate tipurile de degrade, texturi si mostre.

Efectul Power Clip

Efectul Power Clip se poate compara cu o fereastra, lasa sa se vada dintrun obiect, continut, numai cat este suprafata celuilalt obiect, container. Practic se introduce un obiect in alt obiect, iar din cel introdus inauntru se vede prin forma containarului.

Gestionarea Obiectelor in CorelDRAW

CorelDraw pune la dispozitie instrumente puternice pentru aranjarea si organizarea obiectelor. Obiectel se pot copia, clona, grupa, ordona, distribui, alinia unul fata de celalalt si chiar combina intre ele.

Una dintrele cele mai importante comenzi in acest capitol si una dintre cele mai folosite de incepatorii in CorelDRAW este comanda Undo. Aceasta comanda anuleaza ultima comanda executata in CorelDRAW. Astfel puteti oricand reveni la starea initiala a unui obiect, daca nu sunteti satisfacuti de modificarile facute.

CorelDRAW mai pune la dispozitie o comanda care anuleaza toate modificarile aparute in document de la ultima salvare. Aceasta comanda este FileRevert.

Clonarea in CorelDRAW este o unealta foarte puternica. Cu ajutorul ei se pot aplica aceleasi modificari tuturor copiilor unui anumit obiect din desen, fara a se sti numarul lor sau locatia lor exacta. Prin clonarea unui obiect, se creeaza un alt obiect, identic cu originalul si o legatura intre ele, astfel incat, daca originalul este modificat, aceeasi modificare o suporta si toate clonele executate dupa acel original. Comanda se gaseste in meniul EditClone.

Abilitatea de a alinia obiectele precis poate fi o cerinta foarte importanta pentru orice tip de desen. CorelDRAW pune la dispozitie comenzi care permit alinierea exacta pentru orice tipuri de obiecte. Obiectele se pot linia orizontal sau vertical.

Finalizarea unui proiect in CorelDRAW

Tiparirea in CorelDRAW

CorelDRAW detine un motor de tiparire foarte puternic. Practic, cu ajutorul unei imprimante obisnuit si a programului CorelDRAW se poate realize aproape orice, de la foi cu antet, felicitari, plicuri pana la afise, bannere, pliante, ziare etc., practic orice tip de tiparitura. Foarte important inainea inceperii construirii desenului este sa se cunoasca exact destinatia lui, imprimanta, ecran sau tipografie, pentru a calibra dimensiunile si culorile pentru fiecare tip de dispozitiv.

Optiunea Print Tiled Pages permite imprimarea desenelor foarte mari, care nu ar incapea pe formatul maxim al imprimantei folosite, la scara naturala, fara micsorarea desenului, folosindu-se mai multe foi de hartie pentru tiparire. Practic se imparte desenul pe mai multe foi, care, apoi, daca se alatura, formeaza intregul desen.

Eticheta Separations  este eticheta care se foloseste pentru tiparirea in separatie de culoare din CorelDRAW. Practic, se tipareste pentru fiecare dintre culorile modelului CMYK cate o foaie, care suprapuse, dau desenul exact.

            Cu ajutorul acestei optiuni, Print Separations, se pot realize separatii de culoare pe orice imprimanta care poate imprima pe calc.

Eticheta Prepress este destinata separatiilor de culoare si pregatirii documentului pentru tipar.

            Cu ajutorul optiunii Invert se imprima desenul in negativ, iar cu Mirror oglindirea desenului pe pagina tiparita.

Importul in CorelDRAW

Intr-un document CorelDRAW se pot importa foarte multe tipuri de fisiere, chiar si altele de tip CorelDRAW, foarte multe fisiere de tip bitmap sau text.

Exportul din CorelDRAW

Cu ajutorul acestei comenzi se poate transporta un document CorelDRAW in alt program, de ex Adobe Photoshop sau Microsoft Word. Se poate exporta intregul desen, sau numai anumite obiecte din el. Exportarea anumitor obiecte din CorelDRAW presupune mai intai selectarea obiectelor, apoi folosirea comenzii Export.

Calibrarea monitorului

Pentru a vedea continutul paginilor web asa cum au fost concepute este nevoie ca monitorul celui care priveste sa fie calibrat asemanator celui care a construit-o (rezolutia recomandata este de 1024x768).

Calibrarea corecta a monitorului ar trebui de fapt facuta de fiecare persoana, pentru a putea vedea paginile web si imaginile in conditii cat mai bune, insa apar multe lucruri in calcul, de multe ori chiar monitoarele fiind de prea slaba pentru a putea fi

considerate corespunzatoare unei 'vizionari bune'.


Monitorul trebuie setat astfel incat sa reproduca intr-un mod satisfacator imaginile, conform unor standarde. Bineinteles ca standardele constau in modul de perceptie, nu in niste valori anumite, fiecare ochi 'vazand' altfel culorile.



Ca sa aflati valoarea lui gamma corespunzatoare monitorului dumneavoastra:
   - incarcati pagina de aflare gamma si vizionati-o full screen (cu Internet Explorer apasand F11), sau puneti imaginea de acolo pe un fundal negru

- setati luminozitatea si contrastul la maximum

- avand in fata un ecran negru, scadeti din luminozitate pana cand fondul dispare (e de  aceeasi culoare cu marginea neagra a ecranului)

 - scadeti contrastul pana cand barele albe si negre din stanga numerelor par egale in dimensiune

 - daca nu obtineti acest lucru setati contrastul undeva la mijloc (de fapt se incearca obtinerea griului din 50% alb si 50% negru)

-  priviti imaginea de la distanta si in dreptul unui numar culoarea obtinuta din liniile din stanga va parea aceeasi cu cea din dreapta

- numarul in dreptul caruia are loc acest lucru este valoarea gamma corespunzatoare monitorului.


Totusi, folosind aceasta valoare in setarea adaptorului video nu obtineti intotdeauna ceea ce trebuie. De aceea urmeaza o metoda prin care va recomand setarea valorii gamma a placii video.

Contrast si luminozitate

In imaginea urmatoare trebuie sa poata fi distinse 20 de tonuri diferite de gri, incepand de la negru pur la alb pur:


- daca nu se disting 20 de nuante scadeti contrastul

- daca exista vreo tenta de culoare intr-una din nuantele de gri ajustati culorile astfel incat sa dispara

-  daca negrul nu e 'perfect' scadeti luminozitatea sau ajustati valoarea de 'black point' al acestuia (daca aveti setari de acest gen, fie hardware, fie software)

 - daca albul nu e 'perfect' cresteti luminozitatea sau ajustati valoarea de 'white point' a monitorului

- daca ambele culori sunt impure modificati contrastul si valorile corespunzatoare celor

doua puncte pana cand obtineti un rezultat satisfacator.

 
Trebuind sa verificati de fiecare data daca toate conditiile sunt indeplinite.


Scanarea imaginilor.

Un scaner este utilizat la fel ca un fotocopiator, dar transforma culorile si formele imaginii scanate intr-un cod digital- acelasi pe care computerul il foloseste pentru a prelicra toate celelalte date. Lumina este reflectata pe imagine si apoi inapoi in scaner. Aici ea va atinge o arie de unitati cuplate cu incarcatura fotosensibila.

Un echipament de masura foarte sensibil va afecta variatia curentului si o va transforma intr-un numar care reprezinta gradul de luminiozitate. Acest numar va determina nuanta unui pixel. Pixelul este un mic punct care formeza imaginea pe monitorul computerului.

Imaginea digitala care rezulta se numeste bitmap( harta de biti). Odata ce a fost digitalizata, o ilustratie poate fi modificata prin programele de fotoimagistica. Acestea sunt programe de editare a bitmapurilor utilizand unelte speciale si filter. Petele pot fi sterse, fundalurile pot fi schimbate, sau se poate schimba chiar intreg echilibrul de culori.

Scanner-ul are rolul de a transforma un obiect fizic, in general diverse texte / poze existente pe hartie (coli A3, A4 etc), in imagini digitale. Exista aplicatii speciale (OCR) care recunosc caracterele din foile scanate si le salveaza sub forma de text usurand astfel munca de a pune in format digital diverse documente. De asemenea, unele scannere detin adaptor de transparenta care faciliteaza scanarea negativelor de film.

Scannerul este un dispozitiv de intrare ce lucreaza in spatiul de culoare RGB, cu ajutorul caruia originalele color sau alb`negru sunt transformate prin digitizare in fisiere ce pot fi prelucrate de programe specializate de editare a imaginii sau integrate impreuna cu text in programe de paginare.

Pentru originale color este recomandata folosirea scannerelor ce realizeaza scanarea printr-o singura trecere. Pentru scanarea originalelor transparente se utilizeaza un subansamblu special, la care sursa de lumina este plasata deasupra, optiunea fiind oferita, de obicei, separat fata de versiunea pentru originale opace.

Rezoluþia optima la scanare se stabileste in functie de mai multi factori.

Cand imaginea este folosita doar pentru afisarea pe monitor, rezolutia necesara trebuie sa fie mai mare decat cea a monitorului, care tipic este 72 ppi (pixel per inch), maxim pana la 120 ppi.

Daca rezolutia aleasa la scanare este prea ridicata, fisierul ce rezulta contine prea multe informatii fata de ceea ce poate folosi imprimanta sau masina de expunere. Dimensiunea fisierului este proportionala cu rezolutia de scanare

si cu dimensiunea originalului. O crestere nejustificata a rezolutiei la scanare va determina un timp de prelucrare de catre programul de editare corespunzator mai mare.

De asemenea, spatiul stocat al imaginii, precum si cerintele impuse calculatorului referitoare la memoria RAM si capacitatea hard disk-ului vor fi mai mari.

Rezolutia maxima ce se poate obtine la imprimare depinde de calitatea imprimantei folosite sau a masinii de expunere pe film. De aceea depinde in final calitatea tiparului.

Aproape toate scannerele impun deplasarea mecanica a senzorilor peste imagine, desi cateva scannere cu rezolutie mai mica folosesc tehnologii video. Pentru citirea imaginii intr-un scanner mecanic, sunt folosite doua strategii. Prima dintre acestea cere ca senzorii sa se deplaseze peste imaginea originala; a doua deplaseaza imaginea originala prin fata unor senzori imobili. In cazul unui scanner video, nu se misca nimic, cu exceptia unui fascicol de electroni.

Recunoasterea optica a caracterelor. Textul citit de un scanner va fi stocat sub forma unor imagini de biti, fara utilitate pentru procesoarele de texte, care folosesc codul ASCII. Se poate transforma textul din forma grafica in coduri ASCII prin doua metode: prin dactilografierea fiecarui caracter sau prin recunoasterea optica a caracterelor (Optical Character Recognition -OCR). Primele programe OCR foloseau o tehnica numita corespondenta matriciala (matrix matching). Calculatorul compara mici portiuni din imaginea de biti cu modele stocate intr-o biblioteca, in cautarea caracterului care semana cel mai mult cu modelul de biti scanat. De exemplu, litera 'A' era recunoscuta ca un turn cu inaltimea de 40 de biti si cu o bara transversala de 20 de biti.

Sistemele OCR, bazate pe corespondenta caracteristicilor, nu trebuie sa stie dinainte dimensiunea sau fontul caracterelor scanate. Programele OCR bazate pe corespondenta caracteristicilor pot prelucra rapid un text scanat, cu putine erori de recunoastere.

Intretinerea echipamentelor IT

Monitorul – urmatoarele metode se pot aplicat atat monitoarelor CRT cat si LCD:

  • se verifica daca monitorul nu este alimentat.
  • se utilizeaza o carpa umeda cu solutie speciala cu care se va sterge toata suprafata display-ului pentru a inlatura orice urma de praf.
  • dupa curatare monitorul se va sterge cu o carpa uscata.

Mouse – sunt doua tipuri de mausi: mecanici si optici

            La mausul mecanic datorita depunerilor de crusta pe rulourile din interior functionarea nu mai este la fel de neteda. Pentru a se curata se scoate placuta de pe spate si scoate bila si se inlatura crusta folosind o carpa de bumbac imbibata in acool izo-propilic.

Tastatura – Curatarea periodica a tastaturii ii va prelungi viata. Taste se pot scoate si se va folosi un spray cu aer comprimat pentru a inlatura praful ce se aduna sub taste.

           

Imprimanta – curatarea imprimantelor necesita un nivel mai avansat. In cazul imprimantelor cu ace calea de rulare se curata cu o carpa curata.

 In cazul imprimatelor cu jet de cerneala se curata calea de rulare a hartiei folosind o carpa curate. Este recomandata folosirea cernelurilor recomandate de producator.

Imprimantele laser necesita mai putina intretinere. Depunerile de toner se inlatura folosind un vacuum.

Scannerul – cea mai importanta zona care se intretine este suprafata de scanare. Se consulta in prealabil manualul si daca nu sunt alte indicatii se utilizeaza spray-ul de curatat geamurile si o carpa moale.

Unitatea centrala – Pentru a intretine unitatea centrala trebuie sa tinem cont de urmatoarele:

  • se va tine cont daca garantia oferita de vanzator permite deschiderea unitatii centrale
  • se va deconecta unitatea centrala de la sursa de alimentare
  • pentru curatarea componentelor se va utiliza un spray cu aer comprimat
  • se va evita atingerea componentelor pentru a evita descarcarile electrostatice

( ideal se poate folosi un dispozitiv de impamantare pentru mana )

Este recomandata utilizarea a cel putin unui produs antivirus actualizat la zi. Este recomandat scanarea hardiskului cel putin o data pe luna.

Devirusare reprezinta procesul de eliminare a virusilor din fisierele infectate, restaurandu-le la starea de dinainte de virusare.

Virusul informatic este un program care poseda proprietatea de a introduce copii executabile ale lui insusi in alte programme.

De asemenea este recomandata folosirea ultimelor actualizari a sistemului de operare mai ales pentru Windows.

Blocare imprimantei cu hartie – majoritatea problemelor imprimantelor se refera la blocarea hartiei. De cele mai multe ori trebuie inteles modul in care hartia parcurge etapele de printare.  Partile componente ale zonelor de tractare a hartiei pot sa nu functioneze corect ceea ce duce la sifonarea hartiei. Nu se va trage niciodata in sens invers hartia. Blocarea hartiei se in imprimanta se poate face folosind hartie necorespunzatoare tipului de imprimanta. Un rezultat al blocarii hartie poate fi si deteriorarea zimtilor de pe role ceea ce presupune inlocuirea acestora. Un alt motiv al blocarii hartiei in imprimate poate fi uzarea cauciucurilor de pe role ceaa ce presupune inlocuirea acestora.

O alta problema poate fi umiditatea hartiei . 








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2455
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site