Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

VIATA URBANA ASTAZI

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCURTA INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA GENERALA - NOTIUNI GENERALE
Caracteristici ale stilului si materiale de constructii folosite - Arhitectura Renascentista pe teritoriul european
APARITIA SOCIOLOGIEI URBANE CA DOMENIU DE STUDIU
ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR
ROLUL SOCIOLOGIE IN URBANISM
URBAN. URBANIZARE – ASPECTE SI DELIMITARI CONCEPTUALE
CONTROLUL SOLAR
CERERE PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM
VIATA URBANA ASTAZI
Care sunt motivele pentru care Miscarea Moderna respinge traditia clasica

TERMENI importanti pentru acest document

VIATA URBANA ASTAZI



Individ si spatiu urban – redefinirea distantelor

Jean Remy[1]

§         considerand ca fenomenul urbanizarii nu este altceva decat produsul unui proces de coordonare a distantelor (spatiale).

§         pentru a intelege natura schimbarilor provocate de acest proces el a recurs la un tip ideal, si anume: a distins intre

§   medii non urbanizate (ce pot fi regasite nu doar in mediul rural, ci si in cel urban) si

§   medii urbanizate (pe care le putem regasi deasemenea si in mediul rural)[2].

§         orasele sunt entitati fizice definite in general printr-o marime, o densitate, dar urbanizarea este un proces de transformare a raporturilor fata de spatiu care afecteaza atat orasele cat si mediile rurale.

§         odata cu dezvoltarea mijloacelor de transport si a celor de comunicare, asistam la o specializare din ce in ce mai mare a spatiilor urbane, facand din mobilitate o conditie a adaptarii si a participarii la viata urbana.

§         in acelasi timp este valorificata din ce in ce mai mult libertatea individului de a alege si de a-si gestiona distantele: pot alege sa merg la cumparaturi unde vreau, libertate pe care nu o aveam in mediul rural inainte ca automobilul sa devina atat de raspandit ca si astazi.

§         prin comparatie, mediile non urbanizate se caracterizaeza printr-o mobilitate spatiala redusa. Dependenta indivizilor vis-a-vis de proximitatea fizica sau spatiala a persoanelor, a serviciilor si a informatiei este foarte mare.

§   aceste medii non urbanizate sunt deci adesea mult mai integrate, in sensul de multifunctionalitate, decat spatiile urbanizate, deoarece posibilitatile de deplasare sunt foarte reduse si astfel toate cele necesare se afla la indemana

§   anumite cartiere urbane pot functiona ca medii non urbanizate, in timp ce anumite sate pot avea o logica urbanizata.

Remy subliniaza faptul ca ceea ce difera nu sunt spatiile, ci raporturile fata de spatii (modul in care fiecare se raporteaza la spatiul sau)[3].

§         aceste raporturi diferite au implicatii asupra relatiilor sociale

§         in mediile non urbanizate totul este aproape (din punct de vedere spatial), este vizibil, iar individul cu toate aspectele vietii sale este supus privirilor celorlalti, astfel incat controlul social este foarte puternic.

§         in mediile urbanizate, spatiul de munca, de locuit, cel de petrecere a timpului liber nu mai coincid, individul fiind mult mai liber fata de privirea celuilalt in timp ce viata sa sociala este alcatuita dint-o varietate de retele sociale pe care le intretine si le gestioneaza cu o mult mai mare libertate, controlul social din partea celorlalti fiind minim.

Cele doua situatii evidentiate de Remy amintesc de dialectica proximitate/distanta deja intalnita la Simmel, insa de aceasta data ea implica si dimensiunile spatiale in relatie directa cu cele sociale. Proximitatea in spatiu nu este in mod obligatoriu dublata de un tip de relatie/apropiere interpersonala, de un tip de comunicare, pentru ca pot sa pastrez o anumita distanta fata de vecinul meu fie ca el locuieste la un etaj superior, fie ca locuieste in blocul de vis-a-vis, la fel de bine cum pot sa ma simt mult mai aproape afectiv/emotional de prietenii care se afla la sute de kilometri departare.

Astfel, trecand dintr-un mediu non urbanizat (satul traditional) intr-un mediu urbanizat (marele oras) modurile in care relationam cu spatiul si cu ceilalti se modifica, fapt care atrage dupa sine, daca nu o redefinire a personalitatii[4], cel putin unele modificari.

Subculturi si minoritati urbane – segregare sociala

Termenul de subcultura desemneaza cultura proprie unei categorii de varsta[5] si/sau sociale care prezinta un caracter liminal, cu alte cuvinte care apre si exista temporar.

§         notiunea a fost teoretizata de Albert K. Cohen – scoala de la Chicago – in Délinquent boys : the culture of the gang (1955) – in care studiaza bandele de tineri din Chicago

§         la inceputul anilor ’60 Frédéric Thrasher publica The gang, a studie of 1313 gangs in care vorbeste despre un asa numit gandland pentru a da teritorialitate unei bande – pentru a o fixa in spatiu.



Subcultura se defineste ca o solutie culturala fata de problemele sociale legate de statut si integrare

§   solutia culturala implica o schimbare a cadrului de referinta, intrucat este un proces de

o        creatie culturala,

o        creatie de valori

o        creatie a unui stil cultural particular care include traditiile anterioare si care ia nastere din interactiunea unuor indivizi care experimenteaza aceea dificultate de integrare sociala.

§   nu exista decat daca se poate extinde – daca poate converti valorile celorlalti la propriile valori.

§   are mereu nevoie a fi reactivata si intretinuta prin

o        prozelitism,

o        solidaritate interna,

o        atitudine de provocare fata de mediul exterior/inconjurator/ceilalti

§   participarea la o subcultura are un cost social – asumarea participarii la o subcultura - “etichete”  - exista mereu partizani, insa nu intotdeauna acestia sunt dispusi sa plateasca acest cost al participarii (vestimentare, lingvistice, de imagine, etc.) care permite definirea teritoriilor (reale sau simbolice)

Minoritatile sociale - minoritati urbane

  • grupuri rasiale, religioase, etnice, politice, mai mici ca numar si diferite de colectivitatile mai largi in care sunt cuprinse si care le controleaza

§   Wirth – tratamentul discriminatoriu este o conditie necesara pentru ca un grup social sa fie considerat minoritate sociala

§   ex – femeile reprezinta adeseori mai mult din jumatatea populatiei unei tari, totusi ele formeaza o minoritate atunci cand nu beneficiaza de drepturi egale in domeniul ocupatiilor , al drepturilor politice, etc.

  • grupuri sociale care

§   difera intr-un anumit fel in raport cu normele si valorile sociale dominante

§   sunt subordonate in privinta distribuirii puterii sociale (avutie, statut social, putere politica)

  • sunt rezultatul proceselor de stratificare sociala
  • relatiile cu majoritatea sociala dominanta implica
      • procese de formare si reproducere a inegalitatilor si ale distantelor sociale
          • izolare,
          • segregare sociala,
          • marginalizare,
          • discriminare
      • mentinerea altora, ca expresie a combinarii stratificarii sociale cu pluralismul cultura
        • aculturatie  - discutie

Segregarea sociala – separarea rezidentiala a persoanelor cu caracteristici rasiale, etnice, culturale sau ocupationale similare, care tind sa se aseze si sa locuiasca in acele zone ale unei comunitati ocupate deja de alte persoane (grupuri) avand respectivele caracteristici particulare  

este un fenomen pozitiv sau negativ?

Etnie, rasa si violente urbane

Etnie

§         grup etnic – grup cu traditii culturale comune si care are sentimentul identitatii ca subgrup in cadrul societatii inglobante

Rasa

§         origine engleza – sensul originar se referea la o intrecere sau la un concurs de viteza




§         in acceptiune particulara se referea la apa care curgea rapid printr-un canal ingust

§         pornind de aici, prin influenta franceza, termenul va fi utilizat in epoca moderna pentru a desemn ao multime de indivizi care s etrag dintr-un izvor comun, deci au o descendenta comuna in linie directa

Violente urbane

§         studierea violentei este destul de complexa cu ata mai mult cu cat formele de manifestare difera/au diferit de la un moment la altul si d ela o cultura la alta.

§         in anumite grupuri violenta este tolerata, in latele insa nu.

§         violenta deranjeaza si devine scandaloasa

§         in societatea occidentala violenta a disparut – e ceea ce numin civilizatie

§         in evolutia societatii violenta privata a fost trecuta in seama statului – individu nu se mai poate razbuna, iar violenta legitima apartine doar statului

sportul? fotbalul? galeria? – discutie

§         violenta poate fi interpretata ca reactie la o frustrare – decalaj intre aspiratii si realizari (mediocre)

§         Formele de violenta colectiva a tinerilor au loc atat atat in spatiul public al periferiilor cat si in centrul orasului.

§         Aceste forme de violenta sunt slab organizate si trebuie facuta distinctia fata de delincventa copiilor/minorilor

§         violenta urbana poate merge de la simplul vandalism la forme mai organizate – trece printr-o diversitate de forme, cum ar fi:

o        razia

o        cursele de masini

o        incaierare intre bande

o        provocare si injurii verbale sau gestuale aduse oamenilor sau reprezentantilor institutiilor

o        agresiune fizica

o        trafic: arme, droguri, oameni (copii, femei)

o        atacul asupra institutiilor publice

o        razvratiri



[1] sociolog belgian, primul care a actualizat reflexiile lui Simmel asupra orasului contemporan subliniind pertinenta si importanta raportului proximitate/distanta in interactiunile noastre cu ceilalti (REMY, J. si VOYÉ, L.(1992) – La ville: vers une nouvelle definition?, Ed. L’Harmattann, Paris)

[2] REMY, J. si VOYÉ, L.(1992). La ville: vers une nouvelle definition?, Ed. L’Harmattann, Paris

[3] Totul tine pana la urma de perceptie si reprezentare, acestea fiind strans legate de personalitatea fiecaruia.

[4] Socializarea incepe din momentul in care ne nastem si continua pe tot parcursul vietii, astfel incat chiar daca la 20 de ani personalitatea individului este deja formata, interactiunile cu ceilalti, cu mediul inconjurator, aduc modificari mai mici sau mai mari, functie de impactul pe care evenimentele le au asupra fiecaruia dintre noi in parte.

[5] RAULIN, A. Anthropologie urbaine








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 746
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site