Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Analiza auxometrica a arborelui de molid

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FUNDAMENTAREA SOLUTIILOR DE REIMPADURIRE
Arboretul, obiect al organizarii si conducerii structural functionale
MESTEACANUL
VISINI SI CIRESI
REGIME SI TRATAMENTE
Modelarea structurii fondului de productie normal
Padurile de foioase
Strutura arboretelor si rezistenta lor la actiunea agentilor perturbatori externi
SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA A PADURILOR
INTOCMIREA SCHITEI PARCHETULUI



LUCRARE

Analiza auxometrica a arborelui

Tema lucrarii:

Pentru un arbore de molid in varsta de 80 de ani avand inaltimea h= 32,8m si diametrul d= 26,5 m sa se stabileasca dinamica in raport cu varsta a principalelor caracteristici dendrometrice:

Dinamica inaltimilor in raport cu varsta

Evolutia curbei de contur a fusului in raport cu vrasta

Dinamica suprafetei sectiunilor transversale si a volumului la diferite varste si la diferite sectiuni pe fus

Dinamica cresterilor periodice , curente si medii in diametru, inaltime si volum in raport cu varsta

Dinamica cresterilor in diametre, inaltime si volum exprimate procentual

Analiza auxometrica a arborilor se realizeaza cu scopul de a stabili dinamica in raport cu varsta a diametrelor la diferite sectiunii pe fus, s inaltimii, a curbei de contur a fusului a volumului ,a formei fusului la arbori si a cresterilor in diametru, inaltime si in volum.

Este o ’’ autopsie’’ a arborelui pentru a stabili evolutia in timp a acestor caracteristici biometrice.

Tehnica analizei arborelui

Consta in alegerea arborelui supus analizei care trebuie sa raspunda scopului pentru care va fi analizat.

trebuie sa fie un arbore din plafonul superior cu diametre intre diametrul mediu si cel maxim, din categoria celor codominanti si dominanti.

un arbore care sa fi avut o dezvoltare dependenta in timp

Se face o analiza a arborelui pe picior in cea ce priveste    calitatea trunchiului

forma si calitatea coroanei dupa care se stabileste o portiune pe arbore (de regula nord) care va servi ca directie de masurare pentru rondelele ce vor fi prelevate

Arborele se doboara fara lasare de cioata se curata de crengi, in momentul doborarii arborele trebuie sa aiba fusul intreg, se masoara lungimea (h) dupa care se recolteaza rondele la urmatoarele sectiunii: 0 m, 1,3 m, 3,6 m, 5,6 m, din 2 in 2 m pana la capatul fusului.

pe fiecare rondela se trec directia reper si numarul arborelui supus analizei

pe fiecare rondela se masoara diametre pe doua directii perpendiculare pe grupe de inele anuale de cate 5 sau 10 ani

formarea acestor grupe depinde de varsta totala a arborelui, care se stabileste prin masurarea inelelor anuale de pe rondela la sectiunea 0

diametrele masurate ti numarul de inele determinate pe fiecare rondela se trec intr-un tabel tip

Tabelul 12.1. Tabelul datelor de baza

Numarul    sectiunii

Inaltimea sectiunii

Numar inele masurate

Diametre masurate la diferite varste

80 c.c.

80 f.c.

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

21,2

18,1

XII

XIII

XIV



XV

XVI

12.1. Dinamica inaltimilor in raport cu varsta

Cunoscand numarul de inele al rondelelor prelevate de la diferite inaltimi pe fus se poate afla varsta la care s-a realizat inaltimea respectiva, facand diferenta dintre numarul de inele masurate la rondelele consecutive.

Tabelul 12.2. a)

Dinamica inaltimilor in raport cu varsta

Inaltimea sectiunii de la care au fost prelevate rondele (m)

Numarul de inele

Varsta la care se realizeaza inaltimea (ani)

In baza datelor din tabelul 12.1.a), in figura 12.1 s-a t rasat graficul „Dinamica inaltimilor in raport cu varsta” de pe care s-au luat inaltimile realizate la varste din 10 in 10 ani.

Tabelul 12.1.b)

Dinamica inaltimilor in raport cu varsta

t(ani)

h(m)

12.2. Evolutia curbei de contur a fusului in raport cu vrasta

Pe baza dinamicii inaltimilor in raport cu varsta si a diametrelor la diferite inaltimi ale fusului in raport cu varsta, in figura 12.2 s-a trasat graficul „Dinamica curbei de contur a fusului la diferite varste”.

12.3. Dinamica suprafetei sectiunilor transversale si a volumului la diferite varste si la diferite sectiuni pe fus

Tabelul12.3.

Determinarea suprafetelor sectiunilor transversale si a volumului in raport cu varsta

Lungimea tronsonului (m)

Sectiunea pe fus corespun-zatoare mijlocului tronsonului (m)

Suprafata sectiunilor (cm2) la varsta de … ani

80 c.c.

80 f.c.




Varf=0,2

V (m3)

Volumul la diferite varste s-a calculat cu ajutorul urmatoarei relatii:

Figura 12.2. Evolutia in timp a volumului la arbori

12.4. Dinamica cresterilor periodice , curente si medii in diametru, inaltime si volum in raport cu varsta

Calculul este redat in urmatorul tabel:

Tabelul 12.4.

Stabilirea cresterilor periodice, medii si curente in diametru, inaltime si volum

t(ani)

d(cm)

id(cm)

h(m)

ih(m)

v(m3)

iv(m3)

P

C

M

P

C

M

P

C

M

 

12.5. Dinamica cresterilor in diametre, inaltime si volum exprimate procentual

In functie de evolutia cresterilor in diametru, inaltime si volum in tabelul urmator s-au calculat valorile procentuale ale acestora

Tabelul 12.5.

Evolutia in timp a procentelor cresterii in diametru,

suprafata de baza, inaltime si volum

t(ani)

Pid(cm)

Pig(cm2)

Pih(m)

Piv(m3)

Datele din tabelul anterior au fost calculate cu ajutorul urmatoarelor relatii de calcul:

Pid - procentul cresterii in diametru

id - cresterea curenta in diametru

d - diametrul la varsta de 10, 20, … ,80 de ani

Pig Pid

Piv - procentul cresterii in suprafata

Pih - procentul cresterii in inaltime

ih - cresterea curenta in inaltime

h - inaltimea la varsta de 10, 20, … ,80 de ani

Piv - procentul cresterii in volum

iv - cresterea curenta in volum

v - volumul la varsta de 10, 20, … ,80 de ani

Reprezentarea grafica a evolutiei in timp a procentului cresterii in volum este prezentata in figura 12.5.:

Figura 12.5. Evolutia in timp a procentului cresterii in volum

Concluzii. Interpretari

In aceasta lucrare s-a analizat prin tehnica analizei arborelui, dinamica in timp a principalelor caracteristici dendrometrice pentru un arboret de molid in varsta de 78 de ani.

Analiza arborelui prezinta o importanta stiintifica dar si practica, deoarece este necesar sa se cunoasca dimensiunile pe care arborele le-a avut la diferite etape ale dezvoltarii lui.

Arborele ce urmeaza a fi supus analizei trebuie sa fie cu dezvoltare relativ independenta si sa faca parte din categoria celor codominanti.

In vederea efectuarii analizei se parcurg urmatoarele etape:

-se doboara arborele prin sectionarea lui cat mai aproape de suprafata solului, avand grija ca prin doborare sa nu se produca rupturi in lungul fusului;

-se preleveaza rondele de la urmatoarele lungimi pe fus: 0; 1,30m; 3,60m; 5,60m; 7,60m s.a.m.d. Exceptand rondela de la baza, toate celelalte rondele se preleveaza la mijlocul unui tronson.

-pe fiecare rondela se noteaza pe partea superioara a acesteia, directia nordului pentru a putea reconstitui pozitia fiecareia

-pe rondela de la sectiunea 0 se determina numarul de inele aflandu-se astfel varsta arborelui (in cazul de fata 78 de ani)

-pe rondelele prelevate se vor separa grupe de cate 10 inele anuale, in cazul de fata prima grupa de la marginea rondelei fiind de 8 inele

-se masoara diametrele pe care le-au avut probele la varstele de 10, 20, 30… ani.

In cazul de fata, rezultatele obtinute in urma masuratorilor sunt inscrise in tabelul 13.1, realizandu-se astfel dinamica diametrelor in raport cu varsta la diferite inaltimi ale fusului.

La punctul 13.2 al lucrarii s-a realizat dinamica inaltimii in raport cu varsta, acesta fiind prezentata si grafic in figura 13.1. Pe baza dinamicii diametrelor si inaltimilor in raport cu varsta, in figura 13.2 s-a trasat grafic „Variatia in raport cu varsta a diametrului si inaltimii arborelui”, fiind astfel reconstituite curbele de contur ale fusului arborelui la diferite varste ale acestuia.

La punctul 13.3 al lucrarii s-a realizat dinamica suprafetelor sectiunilor transversale si a volumului in raport cu varsta si inaltimea sectiunii.

La punctul 13.4 al lucrarii s-a realizat dinamica cresterilor in diametru, in inaltime, in suprafata de baza si in volum in raport cu varsta, in valori absolute si procentuale.

In valori absolute s-au calculat doar cresterile in diametru, in inaltime si in volum.

In functie de intervalul de timp pentru care este studiata caracteristica respectiva se deosebesc mai multe tipuri de cresteri. Astfel, in cazul de fata s-au determinat urmatoarele tipuri de cresteri:

-cresterea pe perioada-ce reprezinta sporul ce se adauga intr-o anumita perioada, la caracteristica studiata

-cresterea curenta-care in cazul de fata reprezinta cresterea medie anuala pe perioada respectiva

-cresterea medie anuala-ce reprezinta cresterile anuale medii la diferite varste ale arborelui.

In ceea ce priveste cresterea in diametru, se poate observa ca pentru arborele luat in studiu, maximul cresterii curente este atins in perioada cuprinsa intre varstele de 20 si 30 de ani. In cazul cresterii curente in inaltime, maximul se realizeaza la fel ca si la diametre, intre 20 si 30 de ani, iar maximul cresterii curente in volum se realizeaza in perioada cuprinsa intre varstele de 50 si 60 de ani.

Cresterea curenta si cresterea medie anuala au fost reprezentate grafic pentru fiecare din cele trei caracteristici studiate. Din graficele reprezentate in figurile 13.3, 13.4 si 13.5 se pot trage o serie de concluzii date de legitatile referitoare la relatia dintre cresterea curenta si cresterea medie:

-maximul cresterii curente se realizeaza mult mai repede fata de maximul cresterii medii;

-maximul cresterii curente este mult mai mare decat maximul cresterii medii;

-curba cresterii curente se intersecteaza cu curba cresterii medii in punctul de maxim al celei din urma;

-inainte de intersectia celor doua curbe, cresterile curente sunt superioare celor medii, iar dupa intersectie, cresterile curente sunt inferioare celor medii;

-in cazul cresterii in volum, cele doua curbe se intersecteaza in punctul de maxim al cresterii medii, iar momentul intersectiei ne da varsta exploatabilitatii absolute. Deoarece in cazul de fata cele doua „curbe” nu se intersecteaza, se poate concluziona ca arborele luat in studiu nu a ajuns inca la varsta exploatabilitatii absolute.

In finalul lucrarii s-a determinat dinamica cresterii in diametru, in inaltime, in suprafata de baza si in volum in valori procentuale, iar in figura 13.6 s-a trasat grafic „Dinamica procentelor cresterii in volum”.

Trebuie mentionat faptul ca in general, analizele efectuate la un numar redus de arbori nu pot caracteriza arboretul din care au fost extrasi, deoarece intr-un arboret exista o mare variabilitate a cresterilor.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1087
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site