Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


FUNDAMENTAREA SOLUTIILOR DE REIMPADURIRE

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Arboretul, obiect al organizarii si conducerii structural functionale
Lucrari practice la Dendrometrie
Eficacitatea functionala a structurii arboretelor in exploatarea functiilor lor
Rolul amenajarii padurilor in cadrul gospodariei silvice
Exploatabilitatea
FUNDAMENTAREA SOLUTIILOR DE REIMPADURIRE
Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale prin metoda tabelelor de sortare pentru arbori
Notiuni si principii generale - silvicultura
Modelarea structurii fondului de productie normal
Statiunea, element de baza in organizarea si conducerea structural functionala a arboretelor

FUNDAMENTAREA SOLUTIILOR DE REIMPADURIRE

1.NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INTERVENTIILOR CU LUCRARI DE IMPADURIRE



Parcela luata in studiu avea vegetatia lemnoasa constituita din Fa, Br, Pa, Mo,. In anul 2002 parcela a fost parcursa cu taieri progresive definitive .

Pentru completarea regenerarii naturale si acoperirea suprafetei cu padure conform prevederilor amenajamentului si ale Legii 26/1996 s-au propus a se executa lucrari de impadurire .

Lucrarile de impadurire se pot executa fie prin plantatii cu puieti de talie mica produsi in pepiniera sau prin semanaturi directe.

In cazul de fata lucrarea care preteaza a se executa este plantatia cu puieti de talie mica produsi in pepiniera in vetre de 60x 80cm in teren nepregatit anterior din mai multe motive si anume :

-         Varsta semintisului natural este de 5 – 15 ani cu inaltimi cuprinse intre 0,3 si 1,5 m iar prin impaduriri cu puieti de talie mica la realizarea reusitei definitive s-ar realiza un arboret uniform ca inaltime si varsta speciile introduse nu vor fi coplesite de catre regenerarea naturala existenta.

-         Deasemeni lucrarea de impadurire prin plantatii in teren pregatit nu se poate exucuta data fiind configuratia terenului sipanta acestuia.

-         Plantatiile pot fi executate primavara sau toamna .

-         Plantatiile executate toamna prezinta mai multe inconvenientedecat avantaje. Pe soluri cu exces de umiditate sau pe cele cu textura usoara si bine afanate, descaltarea poate ajunge pana la expulzarea completa a puietului.

-         De asemenea in regiunile cu climate reci si secetoase (fara zapada), partile aeriene ale puietilor transpira intens sub actiuneasi a razelor solare, in timp ce solul inghetat impiedica absorbtia apei de catre radacini. Ca urmare se produce o puternica seceta fiziologica, deosebit de periculoasa pentru viata plantelor .

-         Plantatii de primavara prezinta mai multe avantaje, cu conditia sa fie executate la timp. In acest anotimp, plantatiile trebuie sa se execute imediat dupa topirea zapezii si zvantarea solului.

2. CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA ALEGEREA SPECIILOR

In urma taierii s-a constatat conform controlului anual al regenerarilor etapa a I a ca suprafata regenerata reprezinta 72 % respectiv 20,9 ha cu o compozitie 8 Fa 2 Br.

Pentru ca suprafata sa fie impadurita in totalitate s-au propus a se executa lucrari de impadurire cu speciile Brad, Molidsi Paltin de munte pentru ca la varsta exploatabilitatiiarboretul sa atinga compozitia tel stabilita de amenajament si instructiunile in vigoare.

Speciile alese se incadreaza in compozitia de regenerare si in conditiile stationale existente .

STABILIREA FORMULEI DE IMPADURIT

Conform grupei ecologice stabilite cu ajutorul tipului de statiune si a tipului de padure, compozitia tel este 5Fa, 2Mo,2Br,1Pa.m iar compozitia de regenerare este 5 Fa, 2 Mo, 2 Br, 1 Dt.

Pentru a se ajunge la compozitia tel prin lucrarea de impadurire s-a urmarit completarea cu speciile care nu sunt regenerate natural astfel ca la maturitate arboretul sa aiba speciile si procentele stabilite in compozitia tel.

Astfel dat fiind compozitia in care este regenerata suprafata aflata in studiu ( 8Fa,2Br) si luand in calcul suprafata ce urmeaza a fi plantata s-a stabilit urmatoarea formula de impadurire :

6 Mo, 2 Br, 2 Pa.m.

4.SCHEMADEIMPADURIRE

Modul real de asociere a celor trei categorii de specii din formula de impadurire, ca si dispunerea lor spatiala pe o anumita suprafata de cultura sunt redate prin schema de impadurire. Prin simboluri, intr-o prezentare grafica, schema de impadurire indica amplasarea speciilor, dispozitivul de plantare si desimea culturilor.

Schema de impadurire trebuie sa fie in asa fel incat prin modul de amplasare sa se asigure o buna dezvoltare a tuturor speciilor ce intra in compunerea unui amestec. O atentie deosebita trebuie sa fie acordata speciilor principale de baza si de amestec, in scopul asigurarilor premizelor necesare pentru realizarea compozitiei dorite la exploatabilitate. Pentru a evita efectul negativ al concurentei, de eliminare a unei specii de catre alta, care poate dura uneori pana la varste inaintate, amestecul intre speciile principale se face, ca regula generala, grupat.

In functie de particularitatile bioecologice si de raporturile interspecifice, exemplare unei anumite specii principale se instaleaza laolalta intr-un numar mai mare sau mai mic. In general pe fondul mai bine reprezentat al speciilor principale de baza, se introduc speciile principale de amestec grupat in exemplare pana la 25 – 30 exemplare, in palcuri mici de 25 exemplare si in palcuri mai mari de peste 100 de exemplare. Gruparea poate fi realizata in ochiuri cu forme geometrice diferite (dreptunghi, patrat). Daca temperamentul speciilor principale este apropiat si cresterile lor in statiunea data sunt aproximativ egale, gruparea se poate face in buchete cu aproximativ 10 exemplare.

Din cele prezentate mai sus, in unitatea amenajistica luata in studiu speciile se vor introduce astfel:

- Bradul fiind specie de umbra, se va introduce in biogrupe in extremele unitatii amenajistice pentru a beneficia de sprijinul arboretului matur din vecinatate.

- Molidul se vaintroduce grupat in zonele mai luminate, pe solurile mai superficiale din cadrul unitatii amenajistice.



- Paltinul ca specie principala de amestec, se va introduce grupuri, in platouri amplasate, de regula, in locuri mai asezate.

Desimea de plantat se exprima prin numarul de puieti la hectar si reda gradul de apropiere intre exemplarele instalate artificial, respectiv distantele dintre randuri si dintre puieti pe rand .

In unitatea amenajistica 55A, plantarea puietilor facandu-se in completarea regenerarii naturaledistanta dintre randuri si dintre puieti pe rand este 2,0 X 1,0.

Dispozitivul de cultura exprima modul in care sunt dispuse exemplarele cultivate in suprafata de impadurit.

In cazul de fata dispozitivul folosit este regulat in dreptunghi.

Formula de impadurire : 6 Mo + 2Br + 2 Pa.m,

2 m


XXXXXXXOOO

1,0 m

XXXXXOBBBB

XXXXXOBBBB

OOOOOOOOOO

OOOOBBBOOO

OOOOBBBOOO

OOOOOOOOOO

OOOOOOOOOO

XXXXXOOBBB

XXXXXOOBBB

Legenda :

O – Mo

X – Pa.m

B – Br

jUSTIFICAREA ECONOMICA SI CULTURALA A SPECIEI ALESE




Avand in vedere expozitia , altitudinea , si conditiile stationale pentru lucrarile de impaduriri se propun a se folosi urmatoarele specii:

1. Molidul - este un arbore de marimea I cu inaltime de 30 –40 m iar in unele cazuri poate inregistra inaltimi de 60 m.

Inradacinarea este trasanta, lipsita de pivot din care cauza sufera cel mai mult in urma doboraturilor de vant.

Lemnul este usor, moale, elastic, rezistent foarte valoros.

Este o specie de semiumbra preferand versantii estici si sudici.

Prefera soluri sarace,acide si datorita inradacinarii trasante superficiale fapt care il recomanda ca specie de amestec in fagete si bradete.

2. Bradul

- este un arbore de marimea I cu inaltime de 30 –40 m iar in unele cazuri poate inregistra inaltimi de50- 60 m.

-         inradacinarea este pivotant - trasanta asigurand o buna ancorare a aborelui in sol fapt care duce la o rezistenta mai mare la doboraturile de vant.

-         Lemnul este valoros .

-         Fiind o specie de umbra prefera versantii nordici , dezvoltandu-se bine sub masiv .

Paltinul de munte

-         aarbore de marimea I cu inaltimi de cca. 40m;

Prin lemnul sau valoros contribuie la ridicarea valorii fagetelor si molidisurilor.

6. TEHNICA DE INSTALARE SI INGRIJIREA CULTURILOR TINERE

6.1.PREGATIREATERENULUISIASOLULUI

Prin pregatirea terenului se urmareste in toate cazurile, sa se asigure culturilor forestiere inca de la inceput , conditii de vegetatie mai bune.

Cunoscand faptul ca vegetatia forestiera, pe orice teren de impadurit este fundamental conditionata de factorul edafic, accentul urmeaza sa fie pus in mod prioritar pe pregatirea terenurilor . In unitatea amenajistica luata in studiu 55A dupa executarea taierii de racordaresunt necesare executarea unor lucrari de pregatire a terenului pentru impadurire.

Prin aceste lucrari se indeparteaza rugii zmeurisuluisi ierburile inalte de pe locurile de plantare aceasta operatie se executa manual utilizandu-se seceri, cosoare si topoare.

In regimurile de deal si de munte in terenurile cu o inclinare mai mare de 10 – 12° si in situatii cand concurenta buruienilor poate fi usor inlaturata, lucrarea solului pe toata suprafata nu este necesara si nici indicata.

In unitatea amenajistica luata in studiu, lucrarea solului se va realiza partial in vetre.

Dimensiunile vetrei sunt de 60/80 urmand ca puietul sa fie plantat intr-o groapa amenajata in mijlocul vetrei.

Lucrarea se va executa manual cu sapa de munte avandu-se grija ca suprafata vetrei sa fie facuta pe orizontala. In acest sens in partea din oval a vetrei va fi executatao contra panta, care va avea rolul de a reduce eroziunea si de a opri o cantitate cat mai mare de apa din precipitatii, in suprafata vetrei.

In cazul vetrei, solul va fi desfundat la o adancime de 35 cm, urmand a fi bine maruntit, iar eventualele pietre, resturi lemnoase etc. vor fi indepartate.

Aceasta lucrare este urmata imediat de plantarea puietului, cele doua operatiuni executandu-se practic concomitent.

6.2. INSTALAREA CULTURILOR TINERE PRIN PLANTATII

Completarea regenerarii naturale a unitatii amenajistice luata in studiu se realizeaza prin plantare.

Plantarea este metoda prin care impadurirea se realizeaza folosind, de regula puietiprodusi in pepiniere. Prin plantare puietii sunt pusi in pamant in contact cu solul, bogat in substante hranitoare si rezerve de apa, care le asigura prinderea si dezvoltarea ulterioara.

In unitatea amenajistica 55A, plantatiile se utilizeaza folosind puieti cu radacini rude (supraetajate) produsi in pepiniera si sortati dupa criterii standardizate. Prin plantatii, vegetatia forestiera poate fi instalata in cele mai variate conditii stationale.

Datorita multiplelor avantaje pe care le are plantarea reprezinta metoda de instalare artificiala a vegetatiei forestiere cu cea mai larga aplicabilitate practicata in silvicultura noastra.

Plantatiile in comparatie cu semanaturile directe reprezinta numeroase avantaje. Astfel puietii crescuti in pepiniere inving mai usor concurenta buruienilor la locul plantarii sunt mai rezistenti la inghet, uscaciune si se adapteaza mai usor la noile conditii de viata, cresc activ in primii ani, asigura realizarea mai devreme a starii de masiv. In consecinta intretinere plantatiilor este mai usoarasi mai ieftina.



Plantatiile prezinta si unele dezavantaje.

In comparatie cu semanaturile directe, instalarea lor, cel putin in prima faza, este mai costisitoare, transportul si plantarea puietilor.

Cand scosul puietilor se realizeaza in conditiile unui sol uscat, insuficient mobilizat si afanat, radacinile mai lungi sunt inevitabil taiate sau rupte. Ranile provocate constituie frecvent portide acces pentru diversi agenti patogeni, care la unele specii depreciaza sensibil calitatea culturilor instalate.

Vatamarea fiziologica a puietilor apare dupa recoltare, atunci cand radacinile neprotejate raman supuse procesului de dezhidratare. Este suficient ca radacinile - indeosebi cele fine – sa fie expuse scurta vreme la soare sau vant pentru a-si pierde vitalitatea.

Transplantarea oricum s-ar executa, reprezinta un moment critic in viata puietilor . In mod inevitabil se distrug o parte din perii absorbanti care constituie organe active de cea mai mare importanta in nutritia plantelor. Dupa plantare puietii au nevoie de o perioadade acomodare, in care radacinile incorporate in sol se regenereaza si consolideaza suficient pentru a-si putea relua activitatea normala. Consecintele negative ale plantarii pot fi diminuate sau chiar inlaturate daca in activitatea practica se cunosc si se respecta o serie de reguli importante impuse procesului, transplantarii.

In primul rand, scorul puietilor trebuie executat dupa ploaie sau udat artificial cand solul reavan poate fi mobilizat si afanat cat mai bine.

Inainte de plantare, radacinile puietilor sunt inmuiate intr-un amestec de apa si pamant, operatie cunoscuta sub denumirea de mulcive.

Prin acest tratament se urmareste realizarea unei adeziuni cat mai bune intre radacini si sol imediatdupa plantare. Efectul mulcirii poate fi sporit prin adaugarea in amestec a ingrasamintelor organice si eventual a unor biostimulatori . Mulcirea are intr-adevar un efectdeosebit asupra prinderii puietilor insa numai daca acestia se planteaza imediat.

Procedeul de plantat folosit in unitatea amenajistica luata in stadiu este procedeul de plantare in gropi. Saparea unor gropi, inlesneste asezarea radacinilor (putinelor)puietilor intr-o pozitie cat maiapropiatade cea normala si acoperirealor cu pamant ales, oferind astfel puietilor cele mai favorabileconditiide prindere si crestere ulterioara. In gropi puietii pot fi plantatiin solurinepregatite, compacte, degradate, inierbate sau expuse inierbarii. Gropile de plantat, prin sapare,capata o forma prismatica sau cilindrica. Dimensiunile lor se stabilesc in functie de marimea si forma radacinilor, de naturaterenului si a solului. Deschiderea gropilor si mai ales adancimea lor trebuie sa inlesneasca pozitionarea nefortata a radacinilor.

Dimensiunile gropilor ce se vor executa vor fi de 30 x 30 x 30, deoarece textura existenta in unitatea amenajistica este o textura mijlocie in orizontul A0 , textura mijlocie grosiera in orizontul El si o textuta mijlocie fina in Bt si vor avea o forma cubica.

Groapa de plantat se va executa in mijlocul unei vetre de 60X80. Amenajarea vetrelor si saparea gropilor alcatuiesc faze de lucru ale procesului de plantare. Ele trebuie sa fie urmate imediat de plantare. Ele trebuie sa fie urmate imediat de plantarea propriu-zisa. Executarea vetrelor si a gropilor cu mult timp inaintea plantarii, risca sa expuna pamantul unei excesive.

In momentul saparii gropilor, se cauta pamantul curat, structurat si bogat in humus din straturile de la suprafata solului si se aseaza separat, pentru a servi la acoperirea radacinilor.

La saparea gropilor se executa plantarea propriu-zisa a puietilor. Pentru aceasta muncitorul plantator tine cu mana stanga puietul in centrul gropii, in pozitie verticala, cu coletul la nivelul solului, iar cu mana dreapta aseaza cat mai convenabil, radacinile in spatiul gropii si le acopera succesiv cu pamant bogat in humus si reavan pana la umplerea gropii. Pe masura ce radacinile se acopera cu pamantul din groapa se taseaza bine, la inceput cu pumnul, iar apoi cu piciorul, pentru a realiza o aderenta cat mai buna intre radacina si sol. Deasupra gropii se asterne - in jurul putului, un stratde 2-3 cm pamant reavan, bine maruntit pentru a se evita graparea solului in caz de uscaciune. La plantare puietul se incorporeaza in sol pana la 2 –3 cm deasupra coletului, astfel incat, prin tasarea ulterioara a pamantului, radacinile sa nu ramana descoperite.

In cazul puietilor cu inradacinare trasanta se formeaza pe fundul gropii un musuroi pe care se rasfira radial ramificatiile radacinilor, apoi se acopera cu pamant ales si bine tasat. Daca puietii au inradacinare pivotanta - trasanta, in mijlocul musuroiului se executa o excavatie in care se introduc radacinile lungi iar cele laterale se rasfirape umerii acestei excavatii.

6. INGRIJIREA CULTURILOR FORESTIERE

In prima perioada a vietii lor, puietii au infruntat, fiecare in parte, actiunea unor factori vatamatori, cum sunt: seceta, insolatia, invazia buruienilor si a lastarilor coplesitori, atacurile unor insecte, boli criptogomice. De aceea in cuprinsul acestei perioade culturile necesita aplicarea unor lucrari de ingrijire, cu scopul de a le creia conditii de dezvoltare cat mai favorabile si le asigura in acest fel sa infrunte cu succes actiunea negativa a factorilor mentionati.

Principalele lucrari de ingrijire ce se vor executa in unitatea amenajistica 55A sunt :

-         anul I – 1 descoplesire

Descoplesirea puietilor de ierburi si specii necorespunzatoare, este lucrarea prin care se indeparteaza flora erbacee, precum si speciile coplesitoare din jurul puietilor pentru a se evita umbrirea, sufocarea, concurenta la apa si la hrana din sol.

Lucrarea se executa cu secera pentru taierea ierburilor si cu toporul, foarfecul viticol si coasa intr-o mai micamasura, pentru taierea rugilor si a unor specii coplesitoare.

In primul an de dezvoltare, descoplesirea puietilor de iarba sau alte specii coplesitoare se face pana la inceputul lunii august. Iarba rezultata din descoplesire se aseaza in jurul puietilor ,,mulcire” in vederea reducerii evaporarii apei din sol, impiedicarii regenerarii altor ierburi, imbogatirii cu substante nutritive a solului, retinere apei provenite din precipitatii etc.

Revizuirea culturilor - in timpul iernii, puietii plantati intoamna sau in primavara precedenta pot suferi diverse vatamari provocate de culcarea ierburilor sub actiunea zapezii, rostogolirea puietilor si colmatarea vetrelor cu pamant pe terenurile inclinate, descaltarea in urma alternantei dintre perioadele de inghet si dezghet. De aceea la sfarsitul iernii, mai ales in primul an de vegetatie, este necesar sa se revizuiasca culturile si sa se remedieze deficientele constante. Interventiile posibile cu ocazia revizuirilor sunt urmatoarele : indepartarea ierburilor cazute peste puieti, despotmolirea puietilor, indepartarea pietrelor si a resturilor de exemplare de pe puieti si din preajma lor; rectificarea vetrelor si a cuiburilor ravasite; indepartarea puietilor aplecati sau indoiti; micsorarea sau replantarea puietilor descaltati sau smulsi de apa. Cu ocazia revizuirii se stabilesc si pierderile suferite in timpul iernii.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 893
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site