Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


NEAMURILE ARTARULUI

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DEZVOLTAREA RURALA: Punctul de vedere al unui silvicultor
INTEMEIEREA (REGENERAREA) PADURII CULTIVATE
Caracteristici ecologice si aspecte evolutive legate de organismele invazive
PROIECT LA SILVICULTURA
PLOPII
Starea padurilor din Romania. Efecte majore ale defrisarilor in masa
Notiuni si principii generale - silvicultura
Modelarea structurii fondului de productie normal
Proiect Impaduriri
Eficacitatea functionala a structurii arboretelor in exploatarea functiilor lor

NEAMURILE ARTARULUI

Nu e cat de mica gradina publica, nici un palc de padure, fara unul macar din neamurile artarului, care usor se recunosc prin frunzele lor late, crestate adanc pe margeni in 5 loburi ca degetele rasfirate dela mana.




In orasele mai mari, cu plantatiuni pe marginea strazilor, neamurile artarului aduc cei dintai bucuria sosirii primaverii, caci nici nu s'a spalat cu totul spuma omatului si ei infloresc, spre bucuria si a albinelor abea desmortite din toropeala de peste iarna.

Dintre neamurile artarului, cei mai raspanditi la noi sunt: paltinul, jugastrul si artarul propriu zis.

Paltinul (Acer pseudoplatamis) este unul dintre frumosii nostri arbori, punandu-se la intrecere cu stejarii si ulmii, atat in ce priveste mandra lui infatisare, cat si folosinta lemnului lui. Pe cand artarul si jugastrul, neamurile lui de aproape, se tin mai putin de dealuri si mai mult de sesuri, paltinul din potriva se urca tot mai sus, amestecandu-se chiar cu brazii. Ii plac locurile cu apa indeajunsa, dar nu mocirloase. In negura deasa a inaltimilor ii prieste bine. Se cunosc paltini (Baia-Mare) cu un diametru de peste 1 m. si inaltime de 30 m.

Izolat, da crengi mai din jos, desfasurandu-si o coroana bogata, cu umbra deasa sub ea, cam ca si a fagului, Se cunoaste bine dupa trunchiu, frunze si flori. Crengutele tinere sunt stralucitoare, cu muguri laterali, scurti, iar cu cel din varf umflat. Pe trunchiul in varsta coaja se jupoaie sub forma de solzi, ca si la platan. De aceia are de departe o culoare mai deschisa.

Frunzele sunt mari, late, verde inchis pe fata, mult mai deschise, verde-cenusiu, pe dos. Sunt taiate adanc in 3 parti, zimtuite pe margine si cu varful ascutit. Alte doua loburi mai scurte sunt langa codita frunzei.

Fig. 46. Fruct de paltin.

Cand e de 3040 ani, incepe sa infloreasca. Dupa ce frunzele s'au desfasurat, ies florile numeroase, gramadite in lungul unui strugure lung, care spanzura in jos. In aceasta privinta, inflorit, nu se poate confunda nici cu artarul nici cu jugastrul.

Si fructele sunt diferite de ale neamurile lui. Aripele, ruginii, nu sunt intinse ci aplecate in jos, formand intre ele un unghiu mai ascutit. Lemnul paltinului este foarte cautat pentru mobile, caci se poate lustrui lesne, fiind des. Are o culoare alba-galbue, cu prea putine ape si o stralucire ca de matase. Din cauza ca se indoaie lesne, fiind elastic, e un lemn cautat la fabricarea automobilelor si aeroplanelor. In alte intreprinderi mai marunte deasemenea este foarte pretuit.

Fig. 47. Frunza de paltin (R).

Fig. 48. Portul paltinului. Cisnadioara-Sibiu. (Foto I. Simionescu)

Ca lemn de foc, paltinul are aproape valoarea fagului.

Jugastrul (Acer campestre), e cel mai pipernicit dintre neamurile sale, fiind si fara mari pretentiuni; creste mai ales in tovarasia stejarului, rar trecand de 10 m., inaltime, si cu trunchiul subtire. Unde nu-i e locul prea prielnic nu e mai inalt ca un tufan, formand avangarda inaintarii padurilor in stepe. Atunci ramane subtire, stramb, de-ti face mila. Stie sa se multumeasca cu putin.

E pus si prin gradini ori parcuri, mai mult din cauza ca poate sa-si formeze o coroana rotunda, iar spre toamna frunzele devin galbene ca de pucioasa.

Se deosebeste de neamurile lui prin frunzele marunte, taiate mai adanc in 5 loburi inguste, dintre care cele 3 din mijloc au cateva crestaturi la varf.



Fig. 40. Crenguta de Jugastru, cu flori si fruct. (K.)

Abea au iesit frunzele plapande din mugure, iar solzii roscati ce le-au aparat nici n'au cazut inca, si florile galbui se arata gramagioara, pe o codita la inceput indreptata in sus.

Dupa ce frunzele toate s'au desfasurat, in locul florilor apar fructele atat de caracteristice, caci in jurul celor doua seminte, peretele se lungeste, se subtiaza ca niste aripi de insecta, intinse in laturi, cu nervuri fine, des ramificate si indoite elegant. Prin ele se deosebeste lesne de neamurile lui. Formeaza podoaba copacului, vara, caci aripioarele se coloreaza cu un abur visiniu, care le face sa para un grup de fluturi asezati la capatul crengutelor.

Trunchiul, la batranete, e imbracat intr'o scoarta crapata, asa in cat pare ca e invaluit intr'o plasa cu ochiurile rombice, lungite. Crengutele mai subtiri, adesea au creste de pluta in lung.

Lemnul de jugastru e bun de foc. Altfel nu se intrebuinteaza de cat prea putin in industrie, din cauza ca trunchiul e adesea prea subtire. Cel mult se face din el paturi de revolvere, cozi de biciuri, prasele de cutite, caci e destul de tare.

Nici artarul (Acer filatanoides) nu se urca prea sus, spre munti, ci se tine tot de stejari. Creste Insa ceva mai repede de aceia e mai sdravan si mai inalt. Se recunoaste dupa frunze, mari, late, asezate tot cate doua fata in fata, prinse de crengute cu o codita mai adesea ca muiata in vin rosu. Frunzele sunt crestate pe margini, nu asa de adanc ca la jugastru, iar cele cinci colturi resfirate, au dinti rari, ascutiti, samanand cu ale unui platan.

La artar se poate lesne prinde legatura ce exista intre asezarea frunzelor pentru a capata cat mai multa lumina. Pe ramurile intinse lateral, frunzele stau orizontal, cu latul lor perpendicular razelor de soare, formand ca o panza intinsa, facuta din bucati. Pe ramurile verticale frunzele sunt asezate crucis; cele de sus nu impedica lumina celor de desuptul lor.

De indata ce crapa mugurul din varful crengutelor, florile se arata fara sa mai astepte frunzele. De aceia artarul, primavara, lesne sare in ochii tuturor celor dornici sa cate spre inceputul de vieata din gradini ori paduri.

Fig. 50. Frunza-si fruct de artar (R.).

Se impodobeste repede cu canafuri formate din numeroase codite ramificate, in varful carora se gasesc floricelele galbui, palide, care atrag privirea piin multimea lor. Cuprind un suc dulce. Artarul in floare e ca si teiul, un zumzet de albine.

Si fructele artarului sunt inaripate, ca si ale jugastrului. Aripile formeaza un unghiu mai deschis decat la paltin; late, subtiri, seamana cu spitele elicei de aeroplan. Spre toamna cand se desprind, cad in spirale stranse si prin aceasta se raspandesc departe.

Trunchiul artarului este si mai des crapat de cat al jugastrului, dar lemnul lui moale are prea putine intrebuintari. Chiar ca lemn de ars e slab.

Catare au frunzele, prin tinuturile unde e saracie de pasune. Ca si ale jugastrului pot fi pastrate peste iarna si date ca hrana oilor si caprelor.

Pela noi mai creste si Gladisul sau Verigariu (Acer tataricum) mic de statura cu frunzele aproape intregi, cu putine crestaturi. Se recunoaste lesne dupa fructe, a caror aripioare sunt incovrigate, ridicate in sus si ceva mai late la varf, in loc sa fie intinse ca la artar ori jugastru.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1777
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site