Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Starea padurilor din Romania. Efecte majore ale defrisarilor in masa

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Starea padurilor din Romania. Efecte majore ale defrisarilor in masa
PROIECT DE LUCRARI SILVOTEHNICE
Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale prin metoda tabelelor de sortare pentru arbori
Lucrari de reimpadurire
Rolul amenajarii padurilor in cadrul gospodariei silvice
Eficacitatea functionala a structurii arboretelor in exploatarea functiilor lor
Lucrare arbori silvicultura si paduri
Fondul de productie
PADUREA AMAZONIANA
SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA A PADURILOR

Starea padurilor din Romania. Efecte majore ale defrisarilor in masa




I. SITUATIA PADURILOR IN ROMANIA.
Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.
De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul “galopant” al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf ; energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

II. EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI
Secolul I: - Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%, insemnand aprox. 18 mil ha.
Secolele II - III: - Romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar.
Sec. X – XVIII (cca 4-6 mil ha) : - Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.
1829 - 1859 (cca 1 mil ha) : - Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export.
1864 - 1914 (cca 1mil 300 ha) : - Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura.
1918 - 1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.
1948 - 1989 (cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.
1990 - 2005 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate

Judetul Harghita - Taierile ilegale in padurile harghitene au crescut anul trecut cu 278% fata de anul 2005.

Taierile ilegale in padurile harghitene au crescut anul trecut cu 278% fata de anul 2005.

Cele mai 'fierbinti' zone din Harghita, unde infractionalitatea silvica atinge cote maxime, sunt Vlahita, Gheorgheni si Lunca de Jos. In aceste zone, padurarii nu mai pot stapani situatia, nu de putine ori fiind agresati de hoti, fapt care ii determina sa demisioneze pe capete.

Suprafetele de padure defrisate necontrolat si preponderent ilegal, incepand din 1990, trebuie sa fie replantate cu puieti in termen de doi ani de la taiere. Obligatia revine proprietarilor de terenuri impadurite, conform OUG nr.139/2005, dar care a intrat in vigoare abia la inceputul acestui an. Conform actului normativ, in situatia in care un proprietar nu face lucrari de reimpadurire este pasibil de amenzi cuprinse intre 1.000 si 5.000 lei. Foarte multi nu vor sa plateasca cheltuielile de reimpadurire, pe motiv ca nu sunt rentabile. In atare situatie, obligatia revine Regiei Nationale a Padurilor, care va face aceste demersuri cu fonduri de la bugetul de stat.

3.000 de hectare, defrisate in 16 ani
In judetul Harghita, situatia terenurilor defrisate este dezastruoasa: 3.000 de hectare au fost arse in ultimii 16 ani. Majoritatea suprafetelor distruse se afla in proprietate privata, insa nu exista inca o evidenta clara a persoanelor fizice care detin padurea si care se sustrag, astfel, obligatiilor legale. Suprafetele defrisate ilegal se afla in posesia a nu mai putin de 29.300 de persoane fizice, din care doar un procent nesemnificativ a incheiat contracte de administrare a padurilor cu ocoalele silvice autorizate. Din cauza acestui haos administrativ nu au putut fi urmarite nici lucrarile de reimpadurire, obligatorii conform legislatiei in vigoare.

Potrivit directorului Directiei Silvice Harghita, Catalin Mutica, avand in vedere ca in acest an se impaduresc doar circa 16 ha (2% din cele 3.000 hectare distruse), rezulta ca in acest ritm suprafata defrisata va putea fi reimpadurita intr-o perioada de peste 100 de ani.

Specialistii declara ca urmarea, vizibila deja, a defrisarilor necontrolate se regaseste in clima neobisnuit de calda pentru judetul apreciat drept 'polul frigului' din Romania si ca tot ele sunt responsabile de inundatiile si de alunecarile de teren fara precedent, petrecute in ultimii ani.

Un studiu al silvicultorilor arata ca toate cele sase tipuri de paduri din tara noastra sunt amenintate de oameni

Prima cercetare a habitatelor forestiere de interes comunitar realizata de specialistii de la Facultatea de Silvicultura din Brasov arata ca in Romania sunt sase tipuri de paduri puse in pericol de activitatile umane. Specialistii au constatat ca speciile aflate pe cale de disparitie sunt cele de stejar pufos, arin alb si arin negru.



Printre factorii de stres care ameninta padurea, cei mai importanti sunt: faramitarea proprietatii, lipsa limitarii speciilor in teren, intelenirea solului, viituriile si impaduririle cu alte specii decat cele aflate in teren. 'Am constatat ca cele mai reduse si fragmentate ca suprafata sunt padurile de stejari pufosi, din Transilvania, care cresc pe niste versanti foarte abrupti.

E foarte important ca suprafetele pe care se intinde acest tip de arbore sa nu fie reduse', spune Tudor Stancioiu, unul dintre coordonatorii studiului. In opinia acestuia, in cazul in care intr-un habitat cu anumite specii de arbori au loc impaduriri cu alte specii, atunci padurea respectiva se schimba, ceea ce reprezinta un pericol des intalnit in Romania.

Cresterea suprafetelor agricole reduce padurile. Arinii albi si negri sunt alte specii aflate in pericol. Cele din zonele montane sunt afectate de viituri. In schimb, speciile de arini care cresc in luncile joase de la campie si deal sunt periclitate din cauza ca sunt situate in imediata apropiere a localitatilor. 'In acest caz, problema e ca multe dintre locuintele oamenilor au fost construite in apropierea padurilor', spune Tudor Stancioiu.

Stejarii, ulmii si frasinii din padurile crescute in lunci sunt periclitate in special din cauza regularizarii raurilor si a indiguirilor, dar si a extinderii suprafetelor agricole.

Exploatarea turbei pune in pericol molidul. Silvicultorii care au contribuit la cercetare arata ca o situatie aparte o au turbariile (padurile de molid si pin silvestru) din Moldova de Nord, Muntii Apuseni si Muntii Parang. 'Aceste suprafete sunt amenintate din cauza exploatarii turbei, a drenarilor care au loc, precum si din cauza exploatarilor forestiere', mai spune silvicultorul.
Specialistii spun ca stejarii si carpenii din padurile dacice (care cresc in lunci) sunt amenintate in special de constructiile din apropierea lor. Chiar daca astfel de paduri sunt raspandite pe suprafete intinse, si practic nu sunt amenintate cu disparitia, ecosistemele pe care le formeaza sunt totusi puse in pericol de localizarea lor in imediata apropiere a asezarilor umane.

Autorii studiului mai spun ca factorii de stres ai padurilor mai sunt influentati si de o informare insuficienta a proprietarilor si a publicului cu privire la importanta Retelei Natura 2000. De asemenea, padurile mai sunt puse in pericol si de pasunatul si trecerea animalelor domestice prin habitat, precum si de arderea vegetatiei de pe terenurile din vecinatatea padurilor.

Padurile si schimbarile climatice

Referitor la schimbarile climatice, padurea trebuie privita ca un factor stabilizator, prin productia enorma de oxigen, capacitatea de asimilare a dioxidului de carbon si stocare a carbonului in biomasa forestiera si in humus.

Ca depozite globale importate de carbon, padurile joaca un rol fundamental in influentarea climei Pamantului. Plantele si solurile din paduri ocupa un rol important in ciclul global al carbolnului prin retinerea dioxidului de carbon in fotosinteza si eliberearea lui prin respiratie. Desi retinerea de carbon prin fotosinteza descreste la un moment dat pe masura ce copacii imbatranesc, padurile mature continua sa retina carbonul in biomasa lor.

Anual, pe glob, covorul vegetal (paduri, culture agricole, ierburi) produce peste 23 miliarde de tone oxigen, peste 60% din acestea fiind produs de paduri. In tara noastra, covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen anual. In zilele calduroase, un hectar de padure elimina 180 – 200 kg oxigen si consuma 220 – 280 kg dioxid de carbon. Un hectar de padure intr-o perioada de vegetatie produce in medie 5,6 – 16,8 t oxigen si asimileaza 5,4 – 15,3 t dioxid de carbon.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3774
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site