Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

Curs de pedagogie

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DIDACTIC CLASA: a III-a, Subiectul si predicatul
Cunoasterea psihologica a elevilor
PROIECT DIDACTIC CLASA I - Limba si literatura romana – Citire
PROIECT DIDACTIC LA BAZELE TEORETICE ALE DRESAJULUI - PRINCIPIILE DE BAZA ALE DRESAJULUI CANIN
CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIUNII DE EDUCATOR
PROIECT DIDACTIC CLASA: a V-a Basmul. Elementele caracteristice basmului.
PROIECT EDUCATIONAL - “SCOALA PARINTILOR “
PROIECT DIDACTIC Clasa: a XII-a Morfisme si izomorfisme de grupuri
PROIECT PENTRU ORA DE DIRIGENTIE - Violenta si agresivitatea
MODELE DE BUNA PRACTICA IN PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI LA ELEVII DIN LICEU

Curs de pedagogie

Pentru ca sa intelegem ce activitate sociala complexa care se desfasoara in mod constient sistematic si organizat activitate in care se exercita o influienta asupra tinerilor in vederea transformarii lor intr-o personalitate capabila sa se integreze in viata sociala o personalitate matura si responsabila.Prin Educatie se intelege influientarea persoanei in sesnul dezvoltarii sale in conformitate cu un anumit scop bine precizat.In cazul copilului, este vorba despre influientarea sa pentru a i se forma si dezvoltra personalitatea.Nu orice influientare a copilului inseamana educatie.Este vorba despre educatie organizata,, educatia desfasurata in chip sistematic intr-un cadru adecvat in anumite institutii de educatie.Educatia se desfasoara in institutzii de invatamant, gradinita, scoala, invatamant superior.Educatia nu este tot una cu influienta modului care se exercita in mod spontan intamplator si neorganizat.




PERSONALITATEA-Uneori prin personalitiate se intelege un om real, on chip deosebit, capabil sa dea opere de valoare intr-un anumit domeniu al activitatii.Se intelege prin personalitate un geniu creator.Nu in acest sens vorbind despre educatie, avem in vedere personalitatea in sesnul de om matur, capabil sa se autoconduca, sa se integreze in viata sociala, un om responsabil de faptele sale.In acest sens toata lumea are o persoinalitate cu exceptia cazurilor patologice.

COMPONENTA PERSONALITATII- Vom intalni in primul rand procesele psihice senzoriale si anume:senzartiile, perceptiile si reprezinta procese psihicxe intelectuale de cunoastere cum sunt:gandirea, memoria, atentia si imaginatia.

Afective sunt:efectele, emotiile, sentimentele si pasiunile.

Volitive sunt cele logice, de vointa, de motivatie.

In componenta personalitatii mai intra:temperamentul, aptitudinile si caracterul.Aceste procese psihice se dezvoltra in perioada copilariei, adolescentei si in jurul varstei de 18, 19 ani, sunt mature.In procesul educatiei acestei componente trebuie influientate pentru dezvoltarea lor intr-o anumita directie in comformitate cu un anumit scop.De aceea se spune ca educatia este un proces constient.Educatia este o activitatre sociala intrucat directia in care ea se face depinde intr-o importanta masura de societatea in care se face.Ea va trebui sa formeze oameni care sunt necesari societatii respective, sa-I pregateasca profesionali pentru profesiile ce vor putea fi ocupate in respectiva societate.Exista un ideal social sau un scop general a;l societatii de care se tine cont atunci cand se muleaza idealul educatiei sau scopul general al educatiei.Exista alte scopuri ale educatiei mai putin generale care sunt formulate pentru diversele niveluri si tipuri de scoli.Exista scopuri ce se formuleaza pentru fiecare disciplina.Exista scopuri formulate pentru fiecare clasa, pentru fiecare an de studiu, pentru fiecare lectie si chiar pentru fiecare moment al lectiei.Scopurile educxatirei vizeaza transmiterea si insusirea de cunostinte adecvate varstei respectie si clasei respective.Transformarea si insusirea de cunostinte poarta denumirea de Instructie.Pe langa instructie se urmareste dezvoltarea capacitatilor psihice ale elevilor intelectuale, spiritului de ales a gandirii, memoriri, atentiei si imaginatiei.Capacitatile psihice ale elevilor se dezvolta prin invatare.Insusirea de cunostinte presupune effort care se soldeaza cu dezvoltarea gandirii si a celorlate procesae psihice.Pe masura ce se dezvolta gandirea elevii pot sa isi insuseasca un volum din ce in ce mai mare de cunostinte si in acelasi timp din ce in ce mai aprofundate.Prin educatie se urmareste si dezvoltarea proceselor afective si a vointei.Se urmareste dezvoltarea motivatiei prin invatare.Cu cat vointa elevului este mai puternica si are sentimente pozitive adica placere sau chiar dragoste de a invata cu atat creste motivatia pentrru invatare.Succesul scolar intareste motivatia, pe cand escul o slabeste.Educatia urmareste si dezvoltarea aptitudinilor elevilor.Aptitudinile sunt niste calitati ale proceselor psihice incasate sau ereditare care prilejuiesc succesul intr-un anumit domeniu.

CARACTERUL- Alt scop al educatiei este formarea si dezvoltarea caracterului.Formarea caracterului inseamna formarea morala a persoanei, caracterul fiind alcatuit din atitudini.Atitudinea este pozitia persoanei in raport cu ceilalti oameni in raport cu propria activitate si cu propria persoana.Atitudinile nu se mostenesc, ele se formeaza prin educatie si prin influiente din partea familiei, a mediului inconjurator si a educatiei scolare.Caracterul are niste atitudini relativ stabile.A cunoaste caracterul unui om matur, inseamana ai putea prevedea manifestarile viitoare.Toti profesorii indiferent de disciplina predata, au obligatia de a face pe langa instructie si educatia caracterului.Profii fac educatie prin exemplul personal dupa care trebuie sa trezeasca la tineri emotiisi sentimente pozitive in raport cu atitudinile pozitive de caracter.

Ce sarcina revine in plus pedagogiei in comp. Cu prob. Contemporane?

Educatia complectata cu ed ecologica, ed pt masmedia, pt democratie demografica sanitara moderna , si timpului liber.

Educatia este un proces intentionat , activ sociala ce se petrece in cadrul unor institutii fiind org => este directinata intr-un anumit sens pt realizarea anumitor scopuri, a unui anumit ideal educativ.exista o multitudine de scopuri ce se urmaresc a fi reale in porcesul educativ elel fiind ierarhizate in ord importantei lor.

1.Idealul educativ se stab la nivelul intregului sist de ed; este un scop prin care se stabileste rezultatul ce se prec a fi ob inainte de desfasurarea activitatii ce are loc in vederea ayingerii scopului. Idealul este un scop general ce urm perfectiunea sua desavarsirea si este un scop abstract , indepartat , nifiind un scop imediat. Idealul este formarea si dez armonioasa a personalitatii elevilor si stud invederea integrarilor active in familie si societate sau punand accent pe dez activitatii la tineret.Idelaul tre’ sa coraleze cu idealul social, tre’ sa se refere la niste scopuri generale pe care le urm societatea in vederea progesului sau perfectionarii si des sale. Fiecare tip de societate are un scop gen , un ideal 2. Scopurile generale pe cre si le prop scoala (sist de invatamant); nu sunt la fel de ideale si de abstracte ca si idealul educativ 3. Scopourile fiecarui nivel de scoala  4. Scopurile fiecarui tip de scoala(mate –fiz sau arta) 5.Scopuri pt fiecare clasa ,pt fiecare diciplina de inv in parte, scopul fiecarei discipline pt fiecare clasa in parte, scopuri prop de elev , profesor la fiecare lectie

Plan de lectie: Scoala ; data ; clasa ; tema ; disciplina si tipul lectiei ( de predare mixta si recapitulare)

Scopul scolilor , scopul lectiilor: nu tre sa fie in divergenta cu scopurile 1->5. Scopul vizeaza transmiterea si asimilarea de inf , dezvoltarea capacitatiilor intelectoale ale elevilor , formarea deprinerilor sia priceperilor intelectuale si practice. Form si dez trasaturilor morale si pezitive ale elevilor, dez interesului si dez motivatiei pt invatare si dez creativitatii elevilor :A :deprinderea si operarea ; conexiunile cu cunostintele anterioareB: tocirea C : stadiul atins in dez cap elevilor (originalitatea , creativitatea) Priceperea consta in a rezolva in niste contexte diferite. Manualele tre’ sa respecte : A : logica stiintei = ordinea cunostiintelor , dem si explicatiile ce tin de conostintele respective B : logica didactica = tre’ reformulate a.i. sa fie accesibeile elevului unde accesibilitatea este respectarea niv atins in dez psihica a elevilor.

Notiuni : cunostinte grele (abstracte).

Notiunile sunt cuv ce denumesc sause refera la insusirile esentiale , comune ale unui grup sau clasa de obiecte lasand de o parte insusirile specifice individuale.

Ex; student , grup si clasa.

Continutul invatamantului(curriculum)

Se refera la un aspect cantitativ (cat anume, ce volum de informatii trebuie sa se transmita elevilor in procesul de invatamint ca sa fie asimilat de ei). Aspect cantitativ: + ce anume

+ de ce profunzime trebuie sa fie cunostiintele transmise + la ce nivel de esentializare si abstractizare sa fie cunostiintele respective

In ce se exprima continutul invatamantului:  a.) planul de invatamint b.) programa scolara c.) manualele scolare

a.)    Este un document oficial care in clipa in care este avizat de minister este obligatoriu, are caracter de lege si pentru omul respectiv nu poate fi schimbat. Planul de invatamint cuprinde disciplinele de invatamint ce se predau la anumite clase pe parcursul unui an scolar si numarul de ore in care se preda aceasta disciplina pe trimestre semestre an scolar.

b.)    Cuprinde capitolele sau temele mari si subtemele sau subcapitolele care se predau la o anumita disciplina intr-o anumita clasa si numarul de ore afectat pentru fiecare capitol in parte.

Este un document oficial obligatoriu unic in fiecare tara. Cuprinde detalierea programei in sensul expunerii sistematice continue a tuturor ideilor cuprinse in teme, subteme si lectii. Se pune intrebarea de unde provine continutul invatamintului? Raspuns : este selectat dintr-un volum mult mai mare de informatii. Este preluat din cultura spirituala pe care societatea o detine. Ce este cultura spirituala a societatii? Raspuns: este o componenta a culturii luata in sensul cel mai larg. Ce este cultura? Este ansamblul creatiei umane materiale si spirituale de care dispune societatea intr-un anumit moment al dezvoltarii sale. Ce este creatia umana? Este un rezultat al activitatii omenesti;este de doua feluri: 1.) activitate materiala –bunuri materiale 2.) activitate spirituala-idei, teorii, teoreme,doctrine, coduri de legi.

In cultura intra ambele activitati: intra si creatia ca atare si institutiile. Nu tot ce produce omul are valoare. Omul produce antivalori si nonvalori. In cultura intra numai valorile materiale si spirituale.

Cultura cuprinde ansamblul valorilor materiale si spirituale. Care sunt criteriile de selectie ale continutului invatamintului? Sunt criterii: stiintifice, pedagogice, psihologice. Domeniile culturii spirituale: stiinta(idei,teorii stiintifice); arta (sculptura,pictura); filosofia; religia; constiinta morala;constiinta politica; constiinta politica. Ce sunt valorile antivalorile, non valorile? Exista o disciplina filosofice ce se numeste Teoria valorilor sau axeologia. Valorile sunt acele idei ,teorii care asimilate duc la progres uman inplant individual sau uman.

Progres uman Il inalta pe om dpdv spiritual, il face mai moral, mai destept cu moralitate mai inalta. Antivalorile sunt rezultate ale activitatii umane care assimilate il ciboara dpdv spiritual pe om, il fac mai rau, mai inuman.

Nonvalorile sunt rezultate ale activitatilor umane care sunt indiferente nu te urca, nu te coboara.

Criterii de selectie 1.) sttiintifice: aceste criterii alcatuiesc logica stiintei; nu este singura responsabila de alcatuirea continutului invatamintului; ea se combina cu logica didactica. Criteriile stiintifice se refera la rigurozitatea stiinteiin obiectul de invatamint.Exista o ordine si o structurare a ideilor stiintifice in cadrul tratatelor stiintifice, o ordina logica ce tine si de ordinea in care au aparut diferitele idei stiintifice deci exista o inlantuire logica a stiintei. Daca nu se respecta in programe o anumita logica a stiintei elevii nu vor putea intelege nimic. In manualele scolare trebuie sa fie cuprinse si ultimele cuceriri ale stiintei. Fiecare stiinta are doua laturi: teoretica si metodologica. Elevii trebuie familizati cu modul de a gandi in stiinta respectiva. Trebuie sa existe concordante intre cunostiintele care se refera la un anumit domeniu si intre sinteze sau sa existe concordanta intre discipline care interfereaza(fizica, chimie,matematica)



Continutul invatamantului(curiculum)

Este identic cu volumul de cunostinte ce se transmit in cadrul procesului de invatamant.Se ridica 2 intrebari

Ce anume se transmite in cardrul procesului de invatamant ?

La ce nivel se transmite ?Continutul invatamantului este cuprins in planul de invatamant in progranma scolara si in programele scolare.

Planul de invatamant :este un document in care sunt prevazute obiectele de invatamant la diferite clase sau diferiti ani de studiu.Ce importanta se acorda fiecarui obiect de invatamant ?

In Programa scolara :sunt cuprinse capitolele si subcapitolele pentru fiecare disciplina ,nr de ore afectat fiecarui capitol.In partea introductiva sunt trecute importanta disciplinei ,sarcinile ei ,scopurile ce trebuie urmarite in predare si indrumari metodice.In partea a 2a apar si lucrarile de laborator ,lucrarile practice;excursi si vizite didactice si alte activitati in care se poate transmite si asimila continutul invatamantului.

Manualul scolar prezinta ideile cuprinse in capitolele si subcapitolele precizate in programa expusa continu si sistematic.Elaborarea manualului scolar tre sa raspunda unor cerinte multiple ele reies din fiunctiile ce tre indeplinite de un manual didactic: 1)functi a de informare

2)functia formativa:manualul tre sa-l solicite pe elev in sensul prelucrari informatiei,in sensul aplicarii cunostintelor in probleme, in practica.Elevul tre sa exerseze lucrand cu manualul.3

3)functia stimulativa:tre sa starneasca atentia si interesul, sa dezvolte curiozitatea si interesul de invatare.

4)functia de autoinstruire:folosind manualul,elevul tre sa deprinda tehnica invatarii si sa-si formeze un stil individual de munca.

Continutul invatarii se alege din cultura spirituala pe care o detine societatea in momentul respectiv;se selecteaza din sttiinta arta de care dispune societatea ,din filosofie,din religia existenta,din constiinta morala,politica ,juridica.Din aceste domenii se selecteaza in functie de tipul de scoala a.i. sa existe o proportie intre counostintele de specialitate si cultura generala.La liceele de specialitate se va alege din acest domeniu care corespunde specialitati respestive si o anumita pondere din celelalte domenii pt a asigura formarea culturi generale.

CRITERIILE DE SELECTIE:1)psihologice 2)stiintifice3)pedagogice4)filosofice

4)Contine invatarea selectiva in functie de cerinte sociale si general umane pe care educatia urmeaza sa le infaptuiasca .Se poate sune inb funstie de idealul social si dse cel educativ.Sunt criterii filosofice pt ca formularea idealului social si educativ pp o meditatie filosofica asupra locului omului in univers si asupra destinului uman in societatea contemporana;mai sunt si cerinte ale tarii respective in etapa actuala.

2)continutul invatari tre sa fie in concordanta cu cele mai noi cuceriri ale stiintei si ale tehnicii.Stiinta tre sa fie transmisa rigoros in obiectul de invatamant;tre sa fie selectata a.i. elevii pe langa teorie stiitifica sa ia cunostinta si de metodele folosite in stiinta pt descoperirea adevarului si de modul de a gandi in acea stiinta.Tre sa tina cont de corelatia dintre diferite discipline stiintifice;de logica interna astiintei.In manualele scolare nu tre incarcate logica stiintei si rigurozitatea stiintifica.

1)Selectarea obiectelor de invatamant la diferite clase, selectarea cunostintelor pentru fiecare obiect de invatamant tre sa se faca in functie de stadiul atind, de dezvoltarea psihica a copilului la diferite varste.Capacitatile individuale ale elevului, gandirea, atentia, imaginatia, spiritul de obs se dezvolta treptat ajungand la maturitate exista diferite stadii de ezvoltare ale gandirii.Tre sa se tina cont de cunostintele anteriaore aleelevilor, de de efortul intelectual pe cvare tre sa il faca eleviipt a-si dezvolta in continuare procesele psihice intelectuale.Continutul inv. Tre sa fie in concordanta cu capacitatea de effort pe care pot sa-l presteze copii, pe de alta parte cun. Sa nu fie sub nivelul capacitatii de effort, ambele cazuri avand defecte negative.

3)Criteriile pedagogice: se refera lacorelarea dintre logica stiintei si logica didactica.Vizeaza respectarea logicii didactice adica transpunerea stiintei din tratate de specialitate in manuale scolare , reformilarea lor, restructurarea lor a.i. sa fie accesibile elevilor.Nivelul de profunzime al cunostintelor sa fie adecvat stadiului de dezvoltare a elevului din clasa respectiva si cu toate logica stiintei sa nu fie incalcata.Din tratate se preiau dor ideile esentiale reformulate in manuale dupa posibilitatea de intelegere a elevilor.Cu toate acestea informatia stiintifica nu tre deformata.Cunostintele predate la o anumita clasa pot sa nu aiba profunzimea din tratate dar se vor relua intr-o clasa mai mare la un alt nivel de pregatire-este vorba de ordonarea concentrica a cunostintelor, deci este o revenire la o veriga anterioara dar revenirea se face prin extinderea si aprofundarea continutului.Ordonarea liniara a cunostintelot pp o inlantuire a lor a.i. ele se continua si nu se mai revine asupra lor intr-o alta clasa.Exista o ordonare a obiectelor de invatamant dupa puterea lor explicativa.

In ceea ce priveste Reforma invatamantului ea tre sa inceapa cu reformularea continutului invatamantului, cu rescrierea unor manuale a.i. ele sa fie la nivelul stiintelor actuale dar sa fie si accesibile elevului;sa fie atractive pt elevi, sa se renunte la detalii;la balastul care lungeste lectia peste masura, continutul sa fie esentializat, sa se prezinte exemple necesare pt a intelege esenta sa se ceara exercitii aplicative, continutul se poate esentializa prin renuntarea la detalii.

Principiile didactice:

Sunt niste norme obligatorii. Pot fi consid. legitati gen, ale proc. de invatare ce tre respectate in mod obligatoriu de profesor pe tot procesul intructiv - educativ. A fost descop. pe baza generalizarii experientei didactice prin cercetarea pedagogica.

Comenius a fost I care a formulat principiile pedagogice. In zilele noastre princ. pedag. sunt chiar cele formulate de Comenius. Au fost descoperite si altele noi. Aceste principii se afla in leg. unele cu altele, ele tre respectate in totalitatea lor. Nu poate fi omis nici unul din princ. Ele se prezinta ca un sistem. Principii:

princip. intuitiei (al unitatii dintre senzorial si rational, dintre concret - abstract).

pr. legarii scolii de viata sau princip. leg. intre teorie si practica

pr. sistematizarii, structurarii si continuitatii cunostintelor.

pr. accesibilitatii sau pr. respectarii particularitatilor de varsta si ale part. individuale ale elevilor

pr. insusirii constiente si active a cunostintelor (rolul activ al elevului in procesul instructiei si educatiei)

pr. insusirii temeinice si durabile a cunostintelor

1. Intelegem prin intuitie cunosterea prin simturi sau cunoasterea perceptiv senzoriala. Termenul de intuitie are si alte intelesuri . Principiul spune: indeosebi la clasele mici si la ciclul II in predarea cunostintelor tre sa se formeaza de la cunoasterea directa, nemijlocita a cazurilor concrete, individuale si abia dupa aceea sa fie formulate definitiile generale si abstracte. Deoarece gandirea dif. varsta se afla la dif. nivele de dezv. Operatiile gandirii precum generalizrea, abstratizarea se dezv. treptat, iar la elevii din clasele mai micise inteleg mult mai bine acele cunstinte care sunt concrete, care pot fi constatate direct prin observatie. Elevilor tre sa li se formeze un bagaj de imagini sau de reprezentari pe care le va prelua gandirea prin operatiile sale. Reprez. sunt imagini mintale ale unor obiecte ce au fost percepute anterior. Fiecare om poseda o multitudine de imagini ale unor persoane, locuri, obiecte chiar daca nu sunt prezente printre noi.

Acest principiu cere profesorului ca folos. metoda demonstratiei, adica la totate obiectele inainte de a se formula definitiile generale sa fie intuit obiectele, fenomenele despre care este vorba. Unde nu este posibil aducerea obiectelor repective, elevii sunt dusi in vizita, in excursie, se aduc utilje, disp.,planse etc. Cele predate nu tre sa se adreseze numai gandirii numai ratiunii ci pt. intelegerea gandirii sa se porneasca de la cunoasterea directa (nemijlocita). Rezultatele gandirii = judecatile, rationamentele. Cunostintele ce tre asimilate in scoala sunt notiuni, judecati si rationamente, ele sunt generale, abstracte. Definitile nu definesc cazuri indiv. ci grupuri sau clase de obiecte avand in vedere doar insusirile lor comune esentiale. Insus. individuale sunt neglijare de la concret la abstract, prof. il pune pe elev sa descopere in dif. cazuri individuale insusirile generale ale grupului definirt de notiune.

Judecatiile sunt propo. prin care se stabilesc relatia intre notiuni, rationamente, silogimele (relatii intre judecati, si anume din 2 sau mai multe judecati considerate permise, se scoate prin deductie logica a concluziei). Exista reguli ale gandirii corecte, ce tre aplicate rationamentelor pt. a se obtine cunostinte adevarate. Nerespectarea regurilor deductive cauzeaza erori de gandire.

Ridicarea la notiunile gen., pornind de la cazurile concrete s.n. inductie. Nu este obligatoriu sa se predev. numai prin metoda inductiva, se poate porni si de la def. gen. dar apoi tre sa se prezinte cazurile concrete, individuale ce exemplifica definitia gen. Important este sa se faca mereu legatura (unde se poate) fie inductiv, fie deductiv, dintre concret-abstract, senzorial si rational.

La clasele mari se introduc discipline formalizate, logice - matematice, unde se apeleaza prin deductii logice si unde nu se pot evidentia cazurile concrete, nu se poate percepe nimic pe cale senzoriala.

Sunt discipline formalizate ce lucreaza cu deductii logice (mat. - fiz.), dar elevilor tre sa li se prezinte aplicatiile in legatura cu formulele respective. Elevii tre instruiti sa inteleaga fenomene fizice si sa nu invete vorbe (toceala).




2. Princ. dintre teorie si practica:- la fiecare lectie, fiecare teorie ce se invata, elevii tre sa fie lamuriti cu privire la importanta ei pt. viata, sa I se prezinte aplicatiile practice ale ideilor respective, importanta lor pt. viata sau imp. pt. a putea ajunge la alte cunostinte mai complicate, sa nu ramana elevul cu impresia ca invata ceva fara nici un rost, el tre sa stie la ce-l vor folosi cunostintele respective si sa nu aiba impresia ca invata vorbe fara acoperire. Respectand cerintele acestui principiu, elevilor li se trezeste interesul pt invatare.

4. Principiul accesib.: invatamantul tresa fie accesibil elevilor cantitativ, calitativ. Volumul celor predate nu tre sa depaseasca cap. de inmagazinare si sa nu-i ocupe timpul a. I. el sa nu se poata recrea. Dpdv. calit. se are in vedere gradul de abstract. si concretizare a cunostintelor sau niv. lor de profunzime. Daca niv de prof. nu este accesibil la o anumita varsta, elevii nu vor putea intelege si asimila acele cunostinte, eventual se vor memora mecanic, deci cunostintele predate in fiecare clasa tre atins in dezv. psihica a elevului. Logica prof. e logica omului matur, care a acumulat un bagaj important de cunostinte. Gandirea elevului nu a atins maturitatea, se afla la un anumit stadiu de dezv. coresp. varstei lor, si nici bagajul de cunostinte al elevului nu este acelasi cu cel al profesorului. A preda accesibil elevului, inseamna ai preda la nivelul varstei sale calit. si cantit. si nu de egal la egal.

Pe de alta parte gandire elevului se dezv numai daca depune efort de gandire. Cunostintele ce se cer tre sa fie cu ceva peste capacitatile sale, pt ca el sa faca efort ->dezv. gandirea. efortul sa nu fie exagerat, pt cainvatamantul va deveni inaccesibil, cunostintele nu tre sa fie sub posib. pt ca nu va progresa. Vorbindu-se despre accesibilitate se are in vedere nivelul mediu de la o anumita varsta. Exista elevi sub si peste medie. Respectarea partic. individ. cere prof. sa tina cont si de acesti elevi. Profesorul tre sa cunoasca aceste cazuri si sa dea sinteze coresp(peste sau sub medie). Pt. cei sub medie, uneori note mai mari pt. inspirare, stimulare si explicatii suplimentare.

3. Princ. sistematizarii, struct. si continuit. cunostintelor: cunostintele nou predate tre sa continue cunost. interioare fara da existe goluri intre ele pt ca altfel elevii nu vor putea intelege, cunostintele nou predate sa fie predate sistematic (sa alc. un sistem, sa fie in leg. logica unele cu altele, sa lac. un intre armonios ale carui parti sa fie in independenta si ideile esentiale sa fie evidentiate. Cunoscand esentialul, celelalte idei sa poata fi sesizate cu usurinta pe baza explicatiei esentiale. Cunostintele nou predate tre sa intre in legatura sau sa intre intr-un sist mai larg impreuna cu cunostinte superioare. Prof. tre sa predea a.i. ideile sa fie structurate, ordonate logic pt. a putea fi intelese de elev. De acest principiu se leaga princ. 5, care vrea sa protejeze elevii sa nu inteleaga mecanic si sa participe activ (intrebari) pe parcursul predarii, elevii tre sa gandeasca in timp ce li se preda. Ca o concluzie a tuturor principiilor didactice intervine principiul 6:

Insusire temeinica=bazata pe gandire temeinica, fara goluri, cunostinte accesibile, cunostinte ce pot fi aplicate in probleme sau por fi aplicate practic. Aceste cunostinte cand se memoreaza,se ordoneaza logic, se sistematizeaza ideile. Memoria asigura cunostintele de durata cand se aliaza cu gandirea (sistematizare, scheme H) .

5. Princ. insusirii durabile si temeinice a cunostintelor: cunostintele durabile se leagade memoria de lunga durata. Pt. a respecta cerintele acestui princ., prof. tre sa tina cont de legitatile memoriei:

-cunostintele inmag. in mem. nu se insiruie una dupa alta precum cartile in biblioteca. Cunostintele interactioneaza intre ele, se reaseaza, restructureaza, cunostintele noi inmag. intra in sist. vechilor cunostinte deci se conecteaza cu cele anterioare, deci detaliile si ceea ce nu mai are impot. dpdv. al noilor sisteme se pierde. Sunt durabile cunostintele ce intra in sisteme cu cele anterioare. Acest lucru se intampla daca prof. a respectat princ. structurarii, sistematizarii cunostintelor.

-elevul reuseste sa aiba cunost. durabile daca a inteles , daca nu a memorat mecanic, daca memoria a fost associata cu gandirea. Conf. princ. durabilitatii cunost. prof. tre sa stie ca elevul nu tre sa invete pe de rost. Cunostintele durabile sunt cele ce au fost aplicatein probleme, lucrari practice. Durabile sunt cunost. cu care se opereaza. In ceea ce priveste temeinicia cunost. : 1).este vorba de cunostinte fara lagune 2).intelese 3).structurate si invatate in sisteme. Pt durabilitatea memoriei (si mai eficienta memorarea) tre sa se ia in considerare aspectul: memorarea pp. un nr de repetitii. Prima repetitie e bine sase faca imediat dupa predarea cunostintelor. Este indicat ca elevii sa invete lectiile predate in ziua respectiva. A II-a repetitie sa se faca dupa 2-3 zile. urmatoarea, la sf. de capitol, cand prof. are planificata o lectie de recapitulare (se repeta tot capitolul). Aceasta verificare nu se face cu toate detaliile, ci se repeta in vederea aprofundarii si facandu-se legatura intre lectii.

Pt structurare si sistematizare, urmat. repetitie la sf. trimestrului (lucrare de trim.) I se aprofundeaza ideile esentiale si apoi repetitiile se fac din ce in ce mai rar. Nu este bine sa se repete intruna. A repeta intruna poate fi la fel de daunator ca si nerepetarea in nr. insuficient de ori. Important este ca repetitiile sa se faca prin sistematizare, prin aplicatii practice. Este bine sa se stie ca intre pregatire pt. lectie (intre invatare si examen) tre sa treaca o noapte, in timpul somnului cunostintele se consolideaza.

Principiul insurii constiente si active a cunostintelor: insusirea constienta este insusurea opusa invatarii mecanice, insus. const. e in cunostinta de cauza, prin intelegere. Elevul tre sa inteleaga explicatia, cauzele si sa poata lega cunostintele noi de cele vechi. Pt. a asigura insus. const. , prof tre sa respecte cerintele tuturor celorlalte principii (sa predea intr-un mod accesibil), sa foloseasca cu pricepere material didactic si mijloace audio-video pt a usura intelegerea cunostintelor pt. elevi..

Principiul insus. active a cunost.pp. anticiparea activa a elevilor chiar la predarea noilor cunostinte, adica prof. nu va preda cunostintel de-a gata pe care elevii tre sa le memoreze. Insus. constienta inseamna si faptul ca elevii nu noteaza pasiv (mecanic) ci urmaresc cele predate.

In procesul predarii, proful. tre sa solicite de la elevi tot ce acestia pot da, fiind obligati sa gandeasca, sa participe la comunicarea de noi cunostinte. Daca prof. foloseste metoda inductiva (porneste de la observarea unor obiecte, aparate, fenomene, daca porneste de la experiment). Elevii sunt solicitati sa spuna ce au observat, pusi sa analizeze, compare, descrie, prezinte si sa traga concluzii. Prof. tre sa scoata de la elevi tot ce se poate, sa completeze unde este cazul si sa explice tot. Daca e vorba de folosirea metodei deductive, bazandu-se pe vechile cunostinte, elevii tre sa ajunga la cunostinte noi, prof. pune intrebari care sa-i stimuleze sa faca deductii logice. Unde elevii nu pot (sau sunt depasiti), intervine prof. cu explicatii complete. Anumite parti din lectie pot fi lasate sa fie rezolvate de elevi sau li se da bibliografie, si sa rezolve anumite probleme, intrebari sin lectia respective. Nu este permis ca prof. sa spuna “cititi din carte” fara sa discute acest subiect. Prof. tre sa explice in ora urmatoare, pt. toti elevii, sa poata intelege.

Metode didactice

Def.Cai pe care merge proful in predarea cunostintelor.Ele presupun reguli ce tre urmate.In predarea cunostintelor in aplicarea si verificarea lor, proful se va folosi de regulile, procedeele pe care le ofera metodele didactice.

Metode de comunicare a cunostintelor

*Metoda expunerii-ea are mai multe forme.Povestirea didactica ce se foloseste la clasele mici, la clasele mari se foloseste doar uneori explicatia didactica, prelegearea fiind o alta forma.Ea are mai multe forme:

-Prelegere magistrala cu dialog si cea cu oponenti

*Povestire-prin proful descrie, relateaza despree evenimente,, locuri, personaje folosindu-se de figuri de stil, epitete, comparatii, metafore.Ele apelaeza la imaginatia elevilor si cautatnd sa le creeze emotii, sentimente astfel ca se incearca trezirea unor stari afective.Scopul ei este de a forma imagini despre evenimente sau personaje iar in acest scop proful se poate folosi si de imagini, tablouri, dispozitive.

*Explicatia-Sper deosebire de povestire apeleaza la gandirea elevilor si este expunerea facuta de prof in scopul lamuririi unor termeni abstracti a unor notiuni generale.Proful vrea sa lamureasca esenta fenomenelor studiate conexiunile dintre fenomene.Proful demonstreaza logic, face deductii logice sau foloseste procedeul deductiv apeland la procesele gandirii.Prin explicarea cunostintelor nou predate tre sa se lege de cele anteroare , elevul tre sa inteleaga de ce, care este esenta, care este legea generala.Pentru ca explicatia tre sa fie eficienta proful tre sa clarifice foarte bine termenii utilizati si sa argumenteze pana cand elevii au inteles.Prin intrebari sau exercitii profii poa sa-si dea seasma daca explicatia a fost eficienta si suficienta, daca nu el tre sa reia ce nu s-a inteles.

*Prelegerea-Este expunerea pe care proful de liceu o face pe parcursul unor ore pt transmiterea unor noi cunostinte iar cadrul didactic o face pe parcursul a 2 ore.Este explicatia continua si sistemmatica a unui bagaj mai mare de cunostinte ce tre strucurata in jurul unor idei esentiale ce constituie nucleul.Prelegearea poate sa contina si descrieri,explicatii cele afirmate tre demonstrate logic sau cu material didactic, tre argumentate.Pe parcustrul ei se exemplifica si cu material faptic care tre sa fie organizate in jurul ideilor esentiale.

Proful poate sa fac o schita cu ideile esentiale sau desene cand este cazul.Expunerea sa fie clara, limbajul ingrijit, exprimarea safie corecta gramatical si stiintific iar ideile sa fie bine strucurate.Tonul tre sa fie potrivit pt a trezi interesul studentilor si elevilor.Proful tre sa tina treaza atentia auditorului si poate saa isi dea seama de acest lucru.Pentru mentinerea atentiei poate folosi punerea unor intrebari desi tot el va raspunde, exemplificari corecte, folosirea unor materiale didactice, desenul la tabla.Aceasta este prelegerea magistrala. Cand vorbeste numai proful si elevii noteaza doar ecestea nu tre sa noteze mecanic.La ora actuala ar fi potrivite alte tipuri de prelegeri cu dialog cu oponenti.

*Prelegere cu dialog- Proful expune singur anumite parti iar altele sunt dezbatute cu studentii.Pentru a se tine o astfel de prelegere ea tre pregatita din timp.Partile ce vor fi discutate cu elevii li se vor da dinainte sa fie citite.Este important ca in urma discutiei purtate pe parcurs, proful sa lamureassca si sa explice totul pana la capat.Sa nu lase nimic neexplicat.

*Prelegerea cu oponenti – proful mai aduce un cadru didactic sau specialisti in domeniu.Dupa expounerea clasica a temei cel de-al 2lea cadru il contrazice sau alte pdv.Un asemenea mod captiveaza mai mult interesul si atentia elevilor.Daca vine cu specialisti, acestia il pot completa cu aplicatiile practice ale teoriei cu exemplificari din domeniile in care ei aplica.

*Metoda conversatiei-Foarte utilizata in toate momentele lectiei: predare, fixare, recapitulare a cunostintelor.Aceasta metoda are urm. forma: ->metoda dialogului-dintre profi si elevi ea a fost folosita cu succes de Socrate si de accea se mai numeste si metoda Socratica.Socrate tinea lectiile prin pietele Atenei si folosea dialogul pt a-si instrui discipolii.Platon a fost discipol a lui Socrate, el si-a scris opera sub forma de dialoguri.Ideile lui Socrate le cunoastem din dialogurile lui Platon.



Reguli-ce tre indeplinite de intrebari: Intrebarile tre sa fie clar formulate, exacte si corecte dpdv gramatical si logic;tre sa se adreseze gandirii elevilor si nu numai memoriei; sa stimuleze operatiile gandirii si imaginatiei elevilor

La prezenterea unui material didactic sau a unui experiment sde laboraytor,, intrebarile tre sa-I ajute pe elevi sa observe sa le dirijeze observatia, sa-i faca sa analizezez compare asocieze si sa traga concluzii.Intrebarile tre sa se inlantuie logic intre ele, nu se pun la intamplare ci urmaresc obtinerea unor raspunsuri corecete.Pt unele raspumnsuri este suficinta o singura intrebare iar pt alte raspunsuri e nevoie de o succesiune de intrebari ce se inlantuie logic.Ele cer pas cu pas gandirii omului sa se puna in miscare si il ghideaza sa gaseasca astfel raspunsul.Intrebarea se adreseaza tuturor se lasa putin timp de gandire si apoi se numeste cineva sa raspunda.Completarea si corectarea ,aprecierea raspunsului se face cu ijntreaga clasa.Sunt intrebari de diferite feluri.La examen propfu tre sa puna intrebari mqai cuprinzatoare ,il lasa sa raspunda pana la capat neinterevenind cu alte intrebari numai in cazul in care raspunde la cu totul altceva sau raspunsul e total gresit de la inceput.La sfarsitul raspunsului elevului I se pun intrebari suplimentare daca nu a spus tot sau intrebari ajutatoare daca I se pare ca nu ainteles prea bine sau nu a explicat suficient.Sunt intrebari deschise sau inchise .Intrebarile inchise:test grila,intrebari deschise,ii dau voie elevului sa formuleze raspunsul in maniera personala si exista mai multe posibilitati de raspuns corect.Profu tre sa stie sa formuleze intrebari sa sa le puna la momentul potrivit.Toate intrebarile puse intr-o ora tre sa se inlantuie logic intre ele pt ca ele scot la iveala raspunsurile ce tre sa se inlantuie logic si sda constituie continutul temei respective.Nu se pun intrebari cu da sau nu nu se pun intrebari viclene care sa sugereze raspunsul.Raspunsul trebsa fie la obiect gandit clar corect complet exprimast in limbaj de specialitate .Raspunsul tre sa exprime ideile predate sau sa nu reproduca adliteram,sa poata opera cu ideile si sa se inlantuiacsa in alt mod.CONVERSATIA ADRESATA MEMORIEI=CONVERSATIE CATEHETICA

*Metoda demostratiei

Raspunde cerintelor principiului intuitiei sau legaturii dintre senzorial, rational sau concret abstract.Prin demonstratieproful prezinta elevilor obiecte concrete, planse, mulaje, machete, dispozitive, filme didactice, schite, scheme, tot ceea ce poarta demonstratia de mijloace sau material didactic.Prin metoda demonstratiei proful face impreuna cu elevii experimente didactice, elevii sunt in vizite la intreprinderi, sau efectueaza excursii in natura sau in localitati unde exsista obiectice ce sunt studiate la clasa.Prin demonstrare elevii constata direct, nemijlocit realitatea sau materialul didactic care se adreseaza tot cunoasterii senzorilae in cazurile in care nu poate fi cunoscuta direct.In comunicarea notiunilir abstracte, a principiilor, a legilor proful poate incepe inductiv(prezinta materialul didactic si dupa ce acesta a fost observat, analizat cu elevii sa se treaca la formularea definitiilor generale, la precizarea continutului notiunilor abstracte).Nu este obligatoriu sa se procedeze inductiv.Proful poate porni in predare de la defintii, dar pe parcursul lectiei sau la sfarsitul ei va prezenta cazurile concrete sau aplicatiile concrete ale principiilor generale si atunci va demonstra materialul didactic respectiv.Aceasta metoda usureaza intelegerea de catre elevi a notiunii abstracte si ori de cate este posibil tre prezentate obiectele sau fenomenele in stare naturala.Important este ca materialul sa fie observat si nu doar perceput de studenti.Observatia sa fie dirijata de prof.Ceea ce observa, ceea ce analizeaza, compara, clasifica tre sa fie scos de la elevi folosindu-se si metoda conversatiei prin intrebari si raspunsuri.A percepe un obiect inseamna a cunoaste direct nemijlocit prin organele de simt.A observa un obiect este mai mult decat o perceptie.Observatia este o perceptie orientata pt ca se face cu un scop, este dirijata, si observatia se face prin prisma intregului bagaj de cunostinte teoretice de care dispun elevii.Observatia este o perceptie dirijata si de gandire si care se face si cu ajutorul gandirii.A existat o vreme in care s-a considerat ca in predarea tutror notiunilor abstracte tre pornit de la observatii si experiment.Nu tre sa se faca abuz de metoda inductiva.Ea nu este singura metoda ce poate fi folosita.Procedeul deductiv este perfect valabil.Inductia si deductia alterneaza in functie de continutul lectiei, nivelul clasei e variatia elevilor de disciplina ce se preda.Se pot preda lectii si in absenta materialui didactic dar unde exista e bine sa fie folosit pt ca usureaza intelegerea.Tot ceea ce e concret se intelege mai bine.Cu cat notiunile sunt mai abstracte, intelegerea este mai dificila.Daca abstractului I se asociaza concretul el estemai usor de priceput.Nu tre facut abuz de imagini pt ca exagerandu-se cu imaginile se poate sa nu se insiste suficient asupra abstractiei si generalizarii.

*Metoda instruirii programate

Prin metoda instruirii progrmate, materialul ce tre asimilat de elevi este divizat in mici unitati logice care se dau elevului pe rand pe calculator sau prin materiale programate.Se procedeaza in felul urmator:

Pe calculator elevul primeste un text, I se cere sa il invete, sa il inteleaga, sa il memoreze.Apoi se pun intrebari prin care sa dovedeasca ca a inteles si a memorat textul.I se cere sa faca exercitii aplicative un desen sau o schema care sa dovedeasca ca poate opera cu informatia respectiva, ca o poate aplica.Daca a reusit sa faca ceea ce I s-a cerut I se ofera o noua unitate de informatie.In acelasi timp el tre sa fie capabil sa o lege de informatia anterioara.Din nou I se cere saa dovedeasca ca a insusit informatia, ca poate sa aplice si tot asa rand pe rand I se serveste o unitate de informatie.In acest fel fiecare elev poate progresa intr-un ritm personal.Calculatorul nu-I da voie sa treaca mai departe pana nu l-a verificat temeinic.

Avantajele metodei : Elevul este verificat pas cu pas si nu doar uneori asa cum se intampla la clasa.I se cere sa aplice cunostintele nu numai sa le reproduca. Dezavantaje : lipseste proful, clasa, elevul este oarecum izolat, nu se poate face educatia cu ajutorul colectivului.Exista si inconvenientul material, nu exista terminale pt toti, nu exista programe educative.

*Metoda exercitiului(metoda repetarii

Exercitiul sau repetarea se face tot pt fixarea cunostintelor si pt formarea deprinderilor intelectuale si practice.Deprinderile sunt actiuni, componente ale unei activitati care sunt automatizate sau semiautomatizate.Actiunile automatizate se petrec de la sine in asa fel incat atentia poate fi coincentrata asupra altor componente ale activitatii.Pentru realizarea cu succes a activitatii complexe tre sa existe componente ce merg de la sine.In activitatea de invatare scrisul in sine este o actiune automatizata.Sunt deprinderi de calcul automatizate(tabela inmultirii).Deprinderile practice sunt foarte importante pt realizarea cu succes a unor activitati practice in formarea desprinderilor intelectuale dar mai ales practice, este foarte important ca proful sa stie urmatoarele:

Proful sa explice elevilor notiunea respectiva ce tre automatizata apoi tre sa execute in fata lor pentru a le oferi modelul de executie.Este foarte important ca primele exercitii sa fie facute corect si apot toate exercitiile sa fie corect pt a nu se forma deprinderi gresite.Deprinderile gresite sunt foarte greu sau aproape imposibil de corectat.Este mult mai greu sa strici o deprindere gresita si sa o refaci corect de cat sa formezi o deprindere noua.De aceea pe parcursul lucrarilor practice, a exercitiilor ce se fac in laborator proful tre sa treaca de la elev la elev si sa-I corecteze nu sa ii lasa sa faca exercitii gresite.Exercitiul pt consolidarea cunostintelor inseamna repetarea cunostintelor predate.Primele repetitii pt invatat sa se faca cat mai aproape de momentul predarii(daca se poate in ziua in care au fost predate).A 2 a repetare sa se faca cu o zi inaintea ascultarii.La studenti prima repetare inainte de seminar, urmatoarea in sesiunea de toamna, pt elevi inainte de teza.Urmatoarele repetitii pot fi tot mai putine si din ce in ce mai rar.Pt ca repetitiile sa se faca la timp tre ca elevul sa aiba un stil de munca individual(in fiecare zi la ora X se va invata ).

I. Continutul invatamantului

Ce este continutul invatamantului , ce cuprinde , de unde se selecteaza criteriile de selectieale continutului invatamantului ?Ce cuprind planul de invatamant , programa scolara si manualul scolar.

II. Princiipile didactice

III. metode didactice : metoda expunerii, (are 2 comp explicatia si prelegerea didactica), m. conversatiei , m. dem . , m. exercitiului, m. instruirii programate, m. muncii cu manualul si cu alte carti, m. problematizarii si a descoperirii , m. de folosire a algoritmilor, m. duristica.

In instruirea didactica se pot folosi metode algoritmice si metode euristice. Sunt metode ce tre’ insusite in special de catre elev pt rezolvarea unei problemelor didactice. Algoritmi suntreguli bine defnite ce tre’ urmate intr-o anumita ordine deasemenea bine precizata pt rez unei probleme.problema este o intrebare ce-si gaseste raspuns intr-o solutie. Problema este o dificultate , ea cera acoperirea unei lacune de cunoastere . folosirea algoritmilor presupune presupune cunoasterea tipului de problemasi rezolvarea metodei de invatamant, a formulei ce se aplica in rezolvare, si a ord in care se folosesc. Cunoasterea alg estenecesara dar nu si suficienta intr-un inv modern. Sarcina esentiala in invatamanttre’ sa fie dezvoltarea creativitatii. Invatarea algoritnica , orcat de fol ar fi ,nu stimuleaza dezvoltarea creativitatii. Creativitatea presupune descoperirea a ceva nou si in acelasi timp de valoare . doar creativitatea vizeaza valoarea. La ora actuala , descoperirea noului in orice domeniu si mai ales a tehnologiei de orice fel(the in productie ) este deosebit de important.

*Metode euristice in predare si in activitatea elevilor sunt mult mai productive si mai eficiente , inv tre’ sa aiba in vedere aceste metode. Spre does de metoda algoritmului se ofera elevului aproape totul pt rez problemelor, met euristice solicita effort personal in descoperirea met de rezolvare. M. euristice solicita descoperirea cunostintelor , a unor parti a acestora prin munca individuala in diverse forme.Fie pe calea unor experimente didactice pornind spere ex , de la lucrari de lab sau observatiisistematice a unor fenomene , procese fie pornind de la studierea unei bibliografiii sau combinand cele doua cai. Elevului I se cere sa observe sistematic si in acelesi timp sa foloseasca minim manualul(+alte carti) ajungand la niste idei care il vor ajutasa interpreteze singur cele observate.

Metoda observatiei este si ea o metoda didactica , poate fi considerat procedeu didacic in cadrul metodei demonstratiei sau met intuitiei.

Daca socotim metoda euristica atuncialtae metode pot deveni procedee ale metodei euristice:

Ex:metoda descoperirii poate fi procedeu in cadrul met euristice.

Met euristica este net crea nu-I da de-a gata totul elevului ci il obliga la un effort personal in gasirea unei solutii . acesta se face cu un scop bine precizat – stimularea cretivitatii.Profesorii ce folosesc nu vor solicita doar mem elevilor , nu-i vor aprecia dupa redarea ad literam a ceea ce le-au spus ei. Met euristica cere ca eleviisa poata opera cu cele inusite , si presupune posibil din partea elevilor de a putea aplica cele insusite .

Met euristica pers posibilitatea de a face legaturiintre cunostintele dobandite la diferite lectii in cadrul aceleiasi discipline si conexiuni intre cun dob la discipline diferite. Folosirea met euristice pers ca elevii sa aiba priceperi intelectuale pt a putea rezolva probleme in care nu li s-a dat metoda de rezolvare si nici indicii despre tipul careia apartin.

Creativitatea la elev este stimulata cerandu-i-se elevului sa combine altfel cunostintele , sa le aplice in fel si chip in rezolvare de exercitii probleme intrebari si atunci cand sunt pusi sa le reproduca elevii sa le poat reda intr-un stil personal.

Met compensatiei poate fi un procedeu in cadrul met euristice atunci cand intrebarile puse sunt intrebari de gandire , si nu adresate memoriei , intrebari care sa solicite mobilitatea gandirii.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 910
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site