Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

EVALUAREA INITIALA – EVALUAREA FORMATIVA - EVALUAREA SUMATIVA : STRATEGII COMPLEMENTARE - METODOLOGIA CERCETARII

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FORME SI CAUZE ALE INSUCCESULUI SCOLAR
CUM INVATA ADULTII
PROIECT DE LECTIE CLASA: a IV-a Punctul ca element de limbaj plastic
PROIECT DE LECTIE - MATEMATICA (geometrie) - UNGHIUL - CLASA: A VI-A
Teza la Biologie
SELECTIA CONTINUTURILOR: SURSELE SI CRITERIILE DE PERTINENTA
PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI - AUXILIAR CURRICULAR PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Relatia dintre programa scolara si programa pentru evaluari/ examene nationale
PROIECT TEMATIC - FOCUL,PRIETEN SI DUSMAN
PORTOFOLIUL DE EVALUARE A PRACTICII PEDAGOGICE

TERMENI importanti pentru acest document

: evaluarea initiala : analiza evaluarii sumative : diagrame reusita elevilor : matricetabele pentru inregistrarea rezultatelor evaluarilor formative :

EVALUAREA INITIALA – EVALUAREA FORMATIVA - EVALUAREA SUMATIVA : STRATEGII COMPLEMENTARE - METODOLOGIA CERCETARII

1. Ipotezele cercetarii

A.   Ipoteza generala

Cercetarea intreprinsa in cadrul acestei lucrari a pornit de la urmatoarea ipoteza generala:

     Daca realizarea functiilor esentiale ale actului evaluativ in procesul didactic presupune folosirea atat a formelor de evaluare initiala, cat si a celor operate pe parcursul si la sfarsitul procesului didactic, oferind date necesare pentru imbunatatirea sistematica a acestuia, atunci cele trei strategii nu sunt distincte, opuse, ci,mai degraba complementare. In calitate de evaluator – decident invatatorul direct implicat in activitatea didactica are posibilitatea sa conceapa si sa utilizeze modalitati de evaluare variate si prin prisma rezultatelor obtinute de elevi, cuantificate si contabilizate corect si continuu, sa intreprinda un demers didactic ameliorat.

    Utilizarea complementara a celor trei strategii de evaluare contribuie la optimizarea invatarii, la stimularea potentialului intelectual si creativ al elevilor, la obtinerea performantelor fiecaruia in functie de particularitatile de varsta si individuale.

B. Ipoteze particulare

             • Consider ca o autentica ameliorare a eficacitatii activitatii didactice presupune reconsiderarea  tehnicilor de predare si de stimulare a invatarii, facandu-le mai productive, dar si renovarea actiunilor de evaluare, in perspectiva realizarii unitatii acestor procese componente ale actului didactic.

             • Daca evaluarea rezultatelor scolare urmeaza sa fie realizata astfel incat sa sprijine actul predarii atunci aceasta orienteaza si stimuleaza activitatea de invatare a elevilor.

2. Obiectivele cercetarii

1. Sa utilizeze   metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva a nivelului de pregatire a elevilor in diferite etape, adecvarea sau elaborarea altora noi.

2. Sa se realizeze inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de elevi la testul initial, la verificarile sistemice pe parcursul programului, pe secvente mai mici, dar si la verificarile partiale, incheiate cu aprecierea de bilant asupra rezultatelor.

3. Sa evidentieze necesitatea imbinarii celor trei strategii, in realizarea unui proces de evaluare cu forme si functii multiple,perfect integrat  activitatii didactice.

3. Descrierea clasei de elevi pe care se face cercetarea

Clasa de elevi pe care s-a desfasurat cercetarea cuprinde 23 elevi - 10 fete si 13 baieti - cu varsta de 7-8 ani, potrivita clasei a II- a.

Pentru a realiza  aceasta ,,descriere” am elaborat o fisa de caracterizare psihopedagogica in care am adunat informatii despre fiecare elev cu privire la datele personale, datele familiale, dezvoltarea fizica si starea sanatatii, rezultatele la invatatura, particularitatile proceselor intelectuale, trasaturile de personalitate, conduita elevului la lectie si in clasa, conduita in grup, integrarea sociala a elevului. Aceste informatii individuale m-au ajutat sa conturez o imagine de ansamblu despre colectivul de elevi in cadrul caruia imi desfasor activitatea si, totodata, am aplicat si cercetarea psihopedagogica.

Caracterizarea realizata mi-a permis sa fac legatura intre factorii de natura intrinseca, respectiv extrinseca  ai fiecarui elev si rezultatele scolare obtinute.

Din datele cuprinse in fisele psihopedagogice ale elevilor clasei a rezultat ca:

- Nivelul de pregatire al colectivului de elevi este eterogen din punct de vedere al posibilitatilor intelectuale: 16 elevi (adica 69,56%) au nivelul de inteligenta bun sau foarte bun, pe cand 7 elevi (adica 30,43%) au nivelul scazut. Datorita acestei situatii, aproximativ acelasi numar de elevi stapanesc /nu stapanesc foarte bine deprinderile in ceea ce priveste cititul, scrisul, algoritmii matematici, rezolvarea de probleme.

- In general, elevii provin din familii in care predomina raporturile armonioase, de intelegere intre parinti si intre parinti si copii, oferindu-le acestora din urma conditii necesare desfasurarii actului invatarii; in cazul elevilor care fac exceptie in acest sens se simte influenta acestui lucru asupra rezultatelor inregistrate in actul invatarii.

- Elevii care provin din familii destramate (sunt in ingrijirea unuia dintre parinti sau chiar in grija bunicilor), fiind interiorizati, tristi, mai putin comunicativi, retrasi, inregistreaza rezultate slabe la invatatura, uneori si la disciplina. Demersurile facute de mine pentru acesti elevi sunt mult mai complexe decat pentru ceilalti elevi , fiind atat de natura cognitiva (pentru a-i ajuta sa depaseasca ramanerile in urma la invatatura), dar si afectiva (pentru a-i ajuta sa se integreze in colectiv, sa comunice cu colegii, sa participe la activitatile de grup, sa-i conving ca toate acestea reprezinta o sursa de cunoastere, un mod placut de asimilare).

- Pentru a le da ocazia elevilor sa se afirme si sa realizeze ca munca intelectuala sustinuta poate fi un motiv de satisfactie si bucurie, i-am inscris la diverse concursuri potrivite pentru varsta lor, atat la nivelul scolii ( ,,La multi ani, Eminescu!”), cat si la nivel national (,,Cangurul in lumea povestilor” si ,, Micul matematician”) la care au obtinut rezultate bune si chiar foarte bune.

4. Metodologia cercetarii:

 

4.1. Tipul cercetarii:

Cercetarea pe care am realizat-o este mixta:

·        teoretic- fundamentala- vizand valorificarea teoretica si practica a prevederilor reformei evaluarii pentru invatamantul primar;

·        cvasiexperimentala- operationala cu o functie practic- ameliorativa, desfasurata in cadrul unei singure  grupe cu tratament alternativ, pentru a evidentia actiunea continua si completa a evaluarii in procesul de asimilare a cunostintelor, de formare a deprinderilor si priceperilor de catre elev.

4.2. Metodele de cercetare

∆ Observarea comportamentului

        Aceasta metoda m-a ajutat sa analizez manifestarea elevilor in diferite situatii, in mod sistematic si continuu, ajungand sa fac constatari in etape partiale sau finale, ca apoi sa intervin cu masurile ce s-au impus in fiecare caz.

In urma introducerii variabilei independente ( utilizarea unor probe si activitati de evaluare formativa in cadrul procesului instructiv- educativ pe parcursul unor unitati de invatare din cadrul disciplinei Limba romana, respectiv Matematica), am constatat urmatoarele:

·                    Motivatia invatarii elevilor a crescut, acestia fiind in permanenta implicati in procesul de invatare, constientizandu-i asupra demersului sau; daca la inceputul programului doar o parte dintre elevi erau interesati sa nu obtina calificative scazute pentru a nu fi certati de parinti, criticati de invatatoare sau umiliti de colegi, pe parcurs a crescut din ce in ce mai mult ponderea celor interesati de propria reusita, a celor interesati sa stie. Satisfactia reusitei a fost un fenomen aproape general.

·                    Elevii si- au format o atitudine pozitiva fata de evaluare, prin intermediul careia se certifica starea de reusita sau nereusita. Emotiile negative care insotesc, de obicei, probele sumative ( atitudinea de neliniste la elevi si chiar situatii stresante, neincredere in sine, sentimentul nereusitei) s-au diminuat simtitor, fiind inlocuite de dorinta de autoexprimare si autodepasirea propriilor competente.

·                    Invatarea activ-participativa, invatarea interactiva, invatarea urmata imediat de evaluare, interevaluare, autoevaluare a inceput sa-si puna amprenta pe stilul de invatare al fiecarui elev, stil aflat in proces de cristalizare.

∆ Metoda experimentala

           Termenul ,,experiment” provine din latinescul ,,experimentum”, termen care are semnificatia de proba, verificare, experienta. In cazul cercetarilor pedagogice este vorba de verificarea unei ipoteze, ceea ce justifica realizarea experimentului, ii asigura sensul.

           Metoda experimentala consta in modificarea intentionata a unui factor, dintre cei presupusi a influenta comportamentul unei persoane, intr-o anumita situatie, cu scopul de a observa efectele acestei modificari asupra comportamentului respectiv. Din acest motiv, experimentul este uneori denumit ,,observatie provocata”.

          Aceasta metoda, fiind considerata drept cea mai riguroasa metoda de cercetare pedagogica, intrucat se bazeaza pe strategia precisa de lucru si presupune elaborarea unei structuri a relatiilor dintre variabile in forma modelului experimental, m-a ajutat sa determin, in urma aplicarii unor probe si activitati de evaluare formativa, gradul de insusire a cunostintelor, aplicabilitatea lor in situatii noi, calitatile si structura rationamentului. De asemenea, am putut sa identific dificultatile fiecarui elev in parte si natura acestora, erorile facute de elevi in tehnica de calcul (adunarea si scaderea numerelor naturale), in rezolvarea problemelor, in aflarea numarului necunoscut, in transpunerea limbajului matematic in operatii matematice concrete, in scrierea corecta, in actul citirii etc.

In acest sens am aplicat diferite teste, chestionare, care au oglindit  cele prezentate mai sus.

Experimentarea a presupus:

-         conceperea unor probe de evaluare insotite de obiective, descriptori de performanta;

-         corectarea acestora (daca a fost posibil, imediat si in prezenta elevilor) si inregistrarea datelor (rezultatele obtinute, greselile care au predominat);

-         intocmirea unor fise de recuperare / dezvoltare;

-         uneori, reevaluarea;

-         culegerea si inregistrarea datelor cercetarii;

-         prelucrarea si interpretarea lor.

∆ Metoda convorbirii

           Consta intr-un dialog realizat intre cercetator si subiectii investigatiei in vederea colectarii unor date in legatura cu fenomenele pe care le urmareste. Aceasta metoda constituie mijlocul auxiliar prin care investigatia oglindita in manifestarea exterioara se poate interioriza.

          Pe parcursul cercetarii am constatat ca aceasta metoda este un mijloc cu valente formative pentru ordonarea gandirii cauzale a copilului, daca ea este bine organizata in prealabil, ajutand in final pe copil sa-si ghideze orice activitate, orice actiune in mod deliberat.

∆ Metodele statistice

          Dintre tehnicile statistice utilizate pentru prelucrarea datelor,am folosit:

a)      intocmirea tabelului de rezultate ( analitice si sintetice )

b)      reprezentari grafice – cele mai cunoscute forme de reprezentare grafica sunt :

-         histograma (“histos”=tesut; “gamma”=desen ). Este o reprezentare prin dreptunghiuri, cu suprafata echivalenta cu grupele de marimi identice.

-         diagrama areolara ( latinul “diagramma”=figura, desen; “area”=arie ). Anume, suprafata unui cerc se imparte in sectoare ( parti din cerc marginite de doua raze si un arc).

-         poligonul de frecventa.

4.3. Descrierea cercetarii:

Cercetarea aplicativa s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2008 – 2009 pe un esantion de 23 elevi cuprinsi in clasa a II- a din Scoala cu clasele I – IV Sadina, comuna Roata de Jos, Judetul Giurgiu – scoala cu 112  elevi cuprinsi in ciclul primar, unde cadrele didactice care conduc procesul educativ sunt cadre calificate,cu grade didactice si vechime in invatamant, persoane competente, cu multa dragoste si respect pentru meseria pe care-o desfasoara. Elevii acestei scoli au participat de-a lungul ultimilor ani la diferite concursuri si olimpiade, reusind sa obtina rezultate bune si foarte bune.

Etapele acestei cercetari au fost urmatoarele :

Etapa initiala, constatativa: 

         La inceputul anului scolar am studiat curriculum-ul scolar si am selectat din oferta de manuale alternative si mijoace auxiliare pe acelea care au corespuns capacitatilor de invatare ale elevilor ciclului primar, respectiv clasei a II- a.

·                    Am intocmit orarul, respectand curba de efort a elevilor.

·                    Planificarea calendaristica si proiectarea pe unitati de invatare le-am intocmit in functie de nivelul clasei, dupa ce am aplicat evaluarea initiala.

·                    Am stabilit obiectivele de referinta si operationale specifice fiecarei discipline, iar continuturile au fost concepute in concordanta cu particularitatile de varsta ale elevilor.

·                    Am aplicat testele initiale la cele doua discipline, folosite in cercetare, si nu numai.

·                    Prin probele de evaluare initiala aplicate la inceputul cercetarii, am urmarit nivelul calificativelor obtinute de elevi: 

Limba si literatura romana

Matematica

 

Numar elevi

Procent

Numar elevi

Procent

Calificativ

7

30%

6

26%

FB

8

36%

7

30%

B

4

17%

5

22%

S

4

17%

5

22%

I

         

    

La limba si literatura romana rezultatele au fost : FB – 7 elevi, B – 8 elevi, S – 4 elevi si I-4 elevi.

La matematica : FB – 6 elevi, B – 7 elevi, S – 5 elevi, I – 5 elevi.


             In etapa initiala, de constatare a nivelului de cunostinte al elevilor la cele doua discipline rezultatele au indicat nivel de pregatire asemanator, colectivul fiind omogen dinacest punct de vedere.

Etapa formativ – ameliorativa

          In vederea urmaririi obiectivelor stabilite in cadrul cercetarii si a verificarii ipotezelor formulate am aplicat experimentul psihopedagogic formativ utilizand tratament alternativ la disciplinele Limba si literatura romana, respectiv Matematica, pe parcursul a cate doua unitati de invatare, dupa cum urmeaza:

Faza prealabila introducerii factorului experimental- predarea unitatilor  de invatare:

• ,,Toamna mandra, darnica” din cadrul disciplinei Limba si literatura romana;

• ,,Numerele naturale de la 0 la 100” din cadrul disciplinei Matematica.

Faza introducerii variabilei independente, adica utilizarea evaluarii formative pe parcursul unitatilor de invatare:

• ,,In familie”, unitate de invatare din cadrul disciplinei Limba si literatura romana;

• ,,Numerele naturale de la 100 la 1000. Adunarea si scaderea”, unitate de invatare din cadrul disciplinei Matematica.

               Pe parcusul primelor unitati de invatare, procesul instructiv – educativ s-a desfasurat in conditii normale, nefiind, insa, introdusa frecvent evaluarea formativa. La sfarsitul celor doua unitati de invatare, ,,Toamna mandra, darnica” din cadrul obiectului Limba si literatura romana si ,,Numerele naturale de la 0 la 100”, din cadrul obiectului Matematica, s-a realizat evaluarea sumativa.

In cadrul acestei evaluari sumative am inregistrat rezultatele urmatoare:

Limba si literatura romana

Matematica

Calificativ

Numar  elevi

Procent

Numar elevi

Procent

9

39%

8

35%

FB

8

35%

6

26%

B

3

13%

6

26%

S

3

13%

3

13%

I

La Limba romana : FB – 9 elevi, B – 8 elevi, S – 3 elevi, I – 3 elevi.

La Matematica : FB – 8 elevi, B – 6 elevi, S – 6 elevi, I – 3 elevi.

            Pe parcursul urmatoarelor unitati de invatare, am introdus variabila independenta, utilizand evaluarea formativa cu precadere  prin verificari sistematice pe parcursul intregului proces de instructie,pe secvente mai mici. Astfel intervalul dintre evaluarea rezultatelor si perfectionarea  activitatii s-a scurtat. Am apreciat rezultatele prin compararea lor cu obiectivele concrete operationale urmarite, iar progresele realizate pe parcursul programului de instruire au fost inregistrate. De asemenea, elevul nu a mai fost evaluat prin raportare la performantele altor elevi sau prin raportare la o norma, ci dupa criterii ce au respectat ritmul propriu de invatare.

 La  Limba si literatura romana ,in cadrul unitatii de invatare ,, In familie”, continuturile incluse sunt urmatoarele :

-         ,,Familia mea” dupa Barutu T. Arghezi;

-         Propozitia. Intonatia propozitiei

        Punctul( .) si semnul intrebarii( ?) (actualizare);

-         Telefonul;

-         ,,Puisorii” de Grigore Vieru;

-         Intonarea propozitiei. Semnul exclamarii(!)

-         ,,Dumbrava minunata” dupa Mihail Sadoveanu;

-         Linia de dialog( - ); Semnul de punctuatie doua puncte( : );

-         ,,Banul muncit’’ dupa Alexandru Mitru.

La Matematica, in cadrul unitatii de invatare ,,Numerele naturale de la 100 la 1000. Adunarea si scaderea”, continuturile sunt urmatoarele:

-         Formarea, scrierea si citirea numerelor naturale de la 100 la 1000;

-         Compararea si ordonarea numerelor naturale;

-         Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 1000 fara trecere peste ordin;

• Adunarea numerelor naturale fara trecere peste ordin;

• Scaderea numerelor naturale fara trecere peste ordin;

-         Adunarea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin;

• Adunarea cu trecere peste ordinul unitatilor;

• Adunarea cu trecere peste ordinul zecilor;

• Adunarea cu trecere peste ordinul zecilor si al unitatilor;

-         Scaderea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin;

• Scaderea cu imprumut la ordinul zecilor;

• Scaderea cu imprumut la ordinul sutelor;

• Scaderea cu imprumut la ordinul zecilor si al sutelor;

-         Aflarea numarului necunoscut;

-         Probleme care se rezolva prin cel putin doua operatii.

         • Pe parcursul acestor doua unitati de invatare, atat la Limba si literatura romana, cat si la Matematica,  am aplicat probe de evaluare prin care am urmarit sa depistez care dintre obiective sau continuturi au presupus dificultati deosebite, facilitand “urcusul”din cadrul procesului de invatare.

         • Am implicat in permanenta elevul in procesul de invatare,comunicandu-i acestuia inca de la inceputul activitatii obiectivele urmarite, mai ales cele cognitive, incercand astfel sa-l constientizez in permanenta asupra demersului procesului instructiv-educativ.

         • Inaintea fiecarui act de evaluare, le-am comunicat criteriile pe baza carora vor fi apreciati si notati, precizandu-li-se ca vor fi solicitati sa aplice criteriile respective in evaluarea colegilor sau chiar in autoevaluare.

         • In urma analizei rezultatelor obtinute de elevi, am adoptat decizii adecvate de organizare a unor activitati diferentiate, chiar individuale, atat cu elevii ce dovedesc un randament crescut la invatatura, cat si cu cei ce au manifestat lacune in cunostinte. In acest sens am dat acestora, spre completare, fise de recuperare / dezvoltare ce au cuprins , pe langa datele de  identificare ( numele si prenumele elevului, disciplina, semnatura parintilor), regula sau forma corecta a cuvantului sau algoritmul de calcul etc., exemple si exercitii aplicative.

         • Pentru a urmari continuarea acestui demers, dupa completarea de catre elevi, am controlat munca individuala.

         • Am revenit cu reevaluare, am comparat rezultatele si mi-am dat seama daca dificultatile intampinate au fost de natura intrinseca elevului (nivel scazut al inteligentei, memorie slaba etc.) sau de natura extrinseca (metodologia utilizata in predarea- invatarea continuturilor, lipsa elementelor de fixare sau alte cauze ce tin fie de procesul de invatare, fie de mediul familial) , iar atunci cand am corectat caietele si nu numai atunci, ci pe tot parcursul procesului instructiv- educativ, mi- am dat seama de utilitatea fisei individuale de recuperare, am apreciat / recunoscut obstacolele trecute  sau obiectivele atinse si chiar cauzele pentru care s- au intampinat dificultatile respective.

         • Astfel, prin aceasta strategie, am realizat un feed-back privind propria activitate, identificand in mod particular punctele- cheie in care predarea are nevoie de modificari si apoi am luat masurile care s-au impus in fiecare caz.

         • La sfarsitul acestor unitati de invatare, am aplicat evaluarea sumativa, in urma careia s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Limba si literatura romana

Matematica

Calificativ

Numar elevi

Procent

Numar elevi

Procent

11

48%

10

43%

FB

9

39%

8

35%

B

2

9%

3

13%

S

1

4%

2

9%

I

        

La Limba si literatura romana s-au obtinut urmatoarele rezultate: FB – 11 elevi, B – 9 elevi, S – 2 elevi, I – 1 elev.

La Matematica s-au obtinut urmatoarele rezultate: FB – 10 elevi, B – 8 elevi, S – 3 elevi,

I – 2 elevi.

Etapa finala

           In aceasta etapa am comparat rezultatele obtinute de elevi la evaluarile sumative de la finalul celor doua unitati de invatare (cea experimentala- in care s-au folosit metode si tehnici de evaluare formativa- si cea de control- prealabila introducerii factorului experimental) si cele obtinute la testele initiale cu cele obtinute la testele finale, din cadrul celor doua discipline- limba si literatura romana, respectiv matematica.

Limba si literatura romana

Unitatea de invatare experimentala

Unitatea de invatare de control

Calificativ

Numar elevi

Procent

Numar elevi

Procent

11

48%

9

39%

FB

9

39%

8

35%

B

2

9%

3

13%

S

1

4%

3

13%

I

Unitatea de invatare experimentala            Unitatea de invatare de control

 

Matematica

Unitatea de invatare experimentala

Unitatea de invatare de control

Calificativ

Numar elevi

Procent

Numar elevi

Procent

10

43%

8

35%

FB

8

35%

6

26%

B

3

13%

6

26%

S

2

9%

3

13%

I

Unitatea de invatare experimentala               Unitatea de invatare de control

   

5. Analiza si interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor s-a efectuat printr-o combinatie de comparatii intre etapele experimentului care a cuprins:

-         comparatia intre starea initiala si starea finala (postexperimentala) in cadrul unitatilor de invatare experimentale (adica cele pe parcursul  carora s-a utilizat evaluarea formativa ca mijloc de reglare a intregului proces de invatare);

-         comparatia intre starea initiala si starea finala in cadrul unitatilor de invatare de control (pe parcursul carora procesul de invatare, respectiv evaluare a decurs in mod obisnuit);

-         comparatia intre evaluarile sumative de la sfarsitul unitatilor de invatare de control, respectiv experimentale, in paralel, la ambele discipline (Limba si literatura romana si Matematica)

       Tabelele si reprezentarile grafice mai sus prezentate sunt suficient de relevante pentru a nu mai fi necesare precizari suplimentare. Cu toate acestea, accentuam cateva dintre concluziile pe care datele sintetizate in tabele si reprezentarile grafice respective le evidentiaza:

Rezultatele elevilor la sfarsitul unitatilor de invatare experimentale in care s-a utilizat intens evaluarea formativa, in cadrul celor doua discipline, dovedesc progres inregistrat in obtinerea rezultatelor individuale.

• Realizarea functiilor esentiale ale evaluarii in procesul didactic a presupus utilizarea atat a formelor de evaluare initiala ,cat mai ales a celor operate pe parcursul ,dar si la sfarsitul procesului instructiv-educativ.

• Utilizarea  cu consecventa a evaluarii formative a subliniat ideea conform careia o actiune de evaluare eficace trebuie sa fie, in mod necesar, continua si completa. Acest lucru nu exclude o forma sau alta de evaluare, ci, dimpotriva, subliniaza complementaritatea celor trei strategii de evaluare.

• S-au imbunatatit rezultatele elevilor; numarul celor care obtinusera la inceputul experimentului calificativul “insuficient” s-a micsorat considerabil.Daca la Limba romana la inceput au fost 3 elevi(13%) cu calificativul “insuficient”, in urma experimentului numarul acestora s-a redus la 1(4%). De asemenea, si la Matematica a scazut procentul celor cu “insuficient” de la 13% la 9%.

• A scazut nivelul mediocritatii: elevi ale caror rezultate erau notate cu “bine” au reusit sa obtina la evaluarea finala “foarte bine”,astfel ca la Limba si literatura romana procentul celor cu “foarte bine” a fost de 48%,fata de 39%,cat era la inceputul experimentului, iar la Matematica 43% ,fata de numai 35% ,cat reprezenta ponderea la inceputul unitatii de invatare experimentala.

• In cadrul evaluarii sumative,de la sfarsitul unitatilor de invatare experimentala, nu au mai existat acele atitudini de neliniste la elevi si chiar situatii stresante,relatii de aversitate.

• Controlat si evaluat prin verificari sistematice pe parcursul programului de instruire,pe secvente mai mici, elevul a avut posibilitatea de a-si dezvolta capacitatea de autoevaluare, iar diferenta dintre judecata sa proprie( a elevului examinat ) si rezultatul sau la evaluarea sumativa s-a micsorat considerabil.

            Realizand o comparatie intre rezultatele de la evaluarile initiale si cele obtinute la evaluarile finale, se poate observa cu usurinta ca la sfarsitul acelor unitati de invatare, in cadrul carora evaluarea formativa a avut un rol central in procesul de invatare,a existat un procentaj de rezolvare a sarcinilor mai ridicat decat la evaluarea sumativa de la sfarsitul unitatilor de control, ceea ce ma determina sa afirm ca evaluarea formativa nu este o metoda, ea devine o atitudine, ea ii da un sens invatarii. Elevul este atras in permanenta asupra lacunelor sau insuficientelor si este ajutat sa afle mijloacele prin care poate depasi aceste dificultati.

            Rezultatele obtinute confirma ipoteza lucrarii. Asadar, utilizarea complementara a celor trei strategii de evaluare contribuie la optimizarea invatarii, la stimularea potentialului intelectual si creativ al elevilor, la obtinerea performantelor fiecaruia in functie de particularitatile de varsta si individuale. Astfel, printr-o evaluare continua si completa,printr-o impletire armonioasa a celor trei strategii evaluative,complementare, se realizeaza trecerea de la un model traditional catre unul mult mai eficient, iar activitatea didactica capata un sens progresiv,de implinire.

6. Concluzii

Preocuparea constanta a oamenilor scolii de a conferi activitatii de instructie si educatie o eficienta sporita face necesara intensificarea eforturilor pentru a asigura procesului de invatamant un caracter  cat mai rational si riguros prin: determinarea cat mai precisa a obiectivelor instruirii, organizarea continuturilor in concordanta cu principalele caracteristici si tendinte ale stiintei si tehnicii si cu logica didactica, stabilirea strategiilor de predare- invatare  in raport cu obiectivele vizate si continuturile definite, perfectionarea actiunilor de evaluare a rezultatelor si a proceselor desfasurate. Preocuparile insistente in aceasta directie sunt stimulate de recunoasterea faptului ca evaluarea este o componenta esentiala a sistemului de invatamant in general, a procesului didactic in special.

Conceperea actului de evaluare a rezultatelor in corelare cu intregul proces didactic (continut, metode, mijloace de invatamant, forme de organizare) ofera posibilitatea cadrului didactic sa determine elementele demersului didactic prin raportarea la obiectivele stabilbite, facilitand in acelasi timp adoptarea masurilor adecvate in vederea ameliorarii activitatii de la o etapa la alta, concretizand unul dintre dezideratele actuale din domeniul evaluarii, centrarea activitatilor evaluative pe dimensiunea procesuala  care a configurat un anumit tip de rezultate.

Rezultatele cercetarii aplicative au dovedit ca putem spori randamentul scolar al elevilor prin integrarea modalitatilor evaluative in procesul instructiv- educativ, prin folosirea complementara a unor metode si tehnici de evaluare initiala, formativa si sumativa variate si prin redimensionarea activa a procesului instructiv- educativ in urma corelarii rezultatelor si informatiilor obtinute.

           Evaluarea formativa, realizata prin verificari sistematice pe tot parcursul programului, a vizat sprijinirea si orientarea  continua a scolarilor astfel incat acestia au devenit din ,,obiect  al educatiei”, subiect al propriei formari,iar evaluarea sumativa nu a mai creat anxietate reusind sa demonstreze o veritabila obiectivitate a rezultatelor.

           Evaluarea realizata prin impletirea cu consecventa a celor trei strategii evaluative devine o practica ce stimuleaza participarea elevului la propria sa formare, facandu-l constient de responsabilitatea sa si, in acelasi timp, ii dezvolta motivarea, mai ales in cazul in care educatorul o utilizeaza astfel incat sa stabileasca un dialog constructiv cu fiecare elev.

          Din perspectiva ameliorarii performantelor elevilor, reglajul realizat prin actiunile evaluative, respectiv prin deciziile adoptate pe baza lor, nu constau in multitudinea si complexitatea actiunilor intreprinse, a procedurilor puse in lucru, ci in schimbarile pe care activitatea ulterioara le produce in comportamentul elevilor si , in consecinta, in sporul de cunostinte asimilate, al capacitatilor formate, in contributia demersurilor realizate la formarea personalitatii lor.

Actul evaluarii nu reprezinta un scop in sine, ci  urmareste imbunatatirea calitativa a procesului de invatamant, sugerand de fiecare data, noi posibilitati de optimizare a acestuia.

Schema cvasiexperimentala proiectata si realizata in cadrul unei singure grupe de elevi cu tratament alternativ a evidentiat validitatea ipotezei stabilite.

            Intr-adevar, integrarea unor momente evaluative formative, pe parcursul procesului de formare a competentelor, dincolo de masurarea si aprecierea obiectiva a performantelor elevilor si inlaturarea neajunsurilor legate de subiectivismul unor evaluari globale, a permis reglarea strategiei interactive proiectate pentru atingerea obiectivelor vizate.

Astfel, am reusit sa diferentiem si sa personalizam strategia de lucru pentru fiecare elev in parte si sa construim impreuna cu acesta demersuri capabile sa-i dezvolte increderea in fortele proprii, motivatia intrinseca si mai ales atitudinea pozitiva pentru afirmarea si optimizarea propriului potential.

Remedierea dificultatilor intr-un timp cat mai scurt a avut efect pe termen lung: s-au fixat mai bine structurile corecte, invatate, baza pentru achizitii ulterioare solide. In acest fel s-a demonstrat ca evaluarea formativa a realizat o mediere a cunoasterii, favorizand reusita scolara  cu participarea efectiva a elevilor.

Pe langa concluziile vizand strict evaluarea scolara, sunt de remarcat si alte consecinte benefice ale modalitatilor de evaluare introduse experimental. Dintre acestea, cea mai importanta credem ca este consecinta in planul imbunatatirii relatiilor dintre elevi si al coeziunii grupului – clasa. Am avut ocazia sa constat, in acest sens, ca prin cooperare si interevaluare s-a consolidat coeziunea clasei de elevi, au fost incurajate raporturile de sprijin reciproc, s-au reasezat ierarhiile nonformale privind elevii ,,buni” si elevii ,,slabi” in directia eliminarii prejudecatilor si a cliseelor de apreciere si autoapreciere.

            Prin impletirea celor trei strategii de evaluare, am implicat elevul in toate etapele procesului. Raspunzand nevoilor elevului, evaluarea formativa si sumativa a capatat un sens pentru acesta, a provocat in permanenta invatarea si nu a servit doar pentru cuantificarea unei munci depuse.

            In cadrul cercetarii, comunicarea invatator - elev a determinat increderea celui din urma in dascalul sau, fiind  convins ca aprecierea acestuia este realizata in maniera cea mai echitabila posibil.

           Evaluarea realizata m-a angajat intr-o serie de actiuni de inlocuire a “puterii” si a suprematiei cu colaborarea si negocierea in apreciere si decizie.

          Luarea in seama a acestor constatari privind complementaritatea celor trei strategii de evaluare garanteaza cresterea procentului de reusita al elevilor si cresterea responsabilitatii lor, iar evaluarea gaseste astfel un sens, devine pertinenta si coerenta cu actiunile pedagogice.

                         

                            Anexe

Numele si prenumele:__________________                    Data  _________

                           

Test de evaluare initiala

                                                                                                                                                                   

1. Scrie dupa dictare:

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Raspunde la urmatoarele intrebari:

a)      In ce luna incepe scoala?

b)      Cu ce sentimente se indreapta copiii spre scoala?

c)      Pe cine vor intalni acestia?

d)      Cum va fi noul an scolar?

 3. Scrie trei cuvinte formate din trei silabe, din textul de mai sus.

 _______________________________________________________________

4. Desparte in silabe cuvintele:

 

scoala = ………………………………

 septembrie = ………………………….

 an = ……………………………………

invatatoare = …………………………..

5. Ordoneaza cuvintele, apoi transcrie propozitia obtinuta:

 

                               in, alearga, scolii, veseli, curtea, copiii

_______________________________________________________________

6. Completeaza cu silabe casetele:

   - ca – ra;  te -            - ur; pri – ma – v a -         .

7. Scrie alfabetul limbii romane, cu litere mari, de mana.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

         

OBIECTIVE:

    • sa scrie corect un text dupa dictare, lizibil si ingrijit, respectand semnele de punctuatie;

·        sa respecte asezarea in pagina a textului dictat;

·        sa citeasca atent un text si raspunda la intrebari;

·        sa desparta corect cuvintele in silabe si sa descopere numarul acestora;

·        sa ordoneze cuvintele intr-o propozitie;

·        sa completeze cuvintele cu silabele care lipsesc;

·        sa scrie alfabetul limbii romane cu litere mari, de mana.

Calificativele obtinute: FB – 7 elevi; B – 8  elevi; S – 4 elevi; I – 4 elevi.

Interpretarea rezultatelor testului

Nr. item

Calificativ

Insuficient

Suficient

Bine

Foarte bine

I1

2

3

4

6

I2

-

1

8

6

I3

1

1

-

13

I4

-

-

1

14

I5

-

1

3

11

I6

1

1

5

8

I7

1

1

6

7

Masuri

  Realizarea de dictari dupa fiecare lectie de literatura;

• Alegerea unei ortograme pentru fiecare saptamana si alcatuirea zilnica de propozitii cu aceasta ortograma;

• Exercitii de transcriere si de copiere pentru elevii care intampina dificultati in scrierea cuvintelor;

• Scurte jocuri in partea introductiva a lectiei in vederea gasirii silabelor care lipsesc din cuvintele date;

• Repetarea alfabetului limbii romane si efectuarea unor exercitii de asezare in ordine alfabetica a cuvintelor date;

• Urmarirea permanenta a felului cum elevii si-au efectuat temele pentru acasa (asezarea acestora in pagina, scrierea lizibila si ingrijita);

• Sarcini si teme pentru acasa diferentiate.


ITEMI             

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA

 
FOARTE BINE

BINE

SUFICIENT

  1. Scrie dupa dictare:

Este saptesprezece septembrie. Toti copiii sunt bucurosi. Se indreapta cu emotie spre scoala. Asteapta cu nerabdare sa isi revada colegii si pe doamna invatatoare.

-Ce plin de surprize va fi noul an scolar!

Scrie caligrafic, respectand:

spatierea, alineatul, litera initiala

mare la inceputul propozitiei, semnele de punctuatie,

grupurile de litere, despartirea

in silabe la capatul randului, cu maxim

2-3 mici greseli (omisiuni/inversiuni de litere, diacritice etc.).

Scrie caligrafic respectand:

spatierea, alineatul, litera initiala

mare la inceputul propozitiei, semnele de punctuatie,

grupurile de litere, despartirea

in silabe la capatul randului,

cu maxim 5 greseli /scrie

corect 2 propozitii.

Scrie corect cel putin o propozitie.

2.Citeste cu atentie textul dictarii, apoi raspunde la intrebari.

Raspunde corect la cele 4 intrebari.

Raspunde corect la cele 2-3 intrebari.

Raspunde corect la o  intrebare

3. Scrie trei cuvinte formate din trei silabe, din textul de mai sus.

Descopera trei cuvinte formate din trei silabe.

Descopera doua cuvinte formate din trei silabe.

Descopera doar un cuvant format din trei silabe.

4. Desparte in silabe cuvintele.

Desparte corect in silabe cele 4 cuvinte.

Desparte corect in silabe    2-3 cuvinte.

Desparte corect in silabe doar 1 cuvant.

5.Ordoneaza cuvintele

in propozitie (6 cuvinte), apoi transcrie propozitia obtinuta.

Scrie cu alineat, ordoneaza si transcrie corect toate cuvintele foloseste, semnul de punctuatie corespunzator la sfarsitul propozitiei.

Ordoneaza corect,

transcrie cu cel mult 2 greseli.

Ordoneaza si transcrie corect cel putin primele 3 cuvinte.

6.Completeaza cu silabe casetele.

Completeaza corect cele 3 casete.

Completeaza corect 2 casete.

Completeaza corect cele o singura caseta.

7.Scrie alfabetul limbii romane, cu litere mari, de mana.

Scrie corect alfabetul limbii romane, cu litere mari, de mana.

Scrie alfabetul limbii romane, cu litere mari, de mana, cu maxim

2-3 mici greseli (omisiuni/inversiuni de litere)

Scrie alfabetul limbii romane, cu litere mari, de mana, cu maxim

5-6 greseli (omisiuni/inversiuni de litere)

 

1

2

3

4

5

6

7

I

S

B

FB

I

S

B

FB

I

S

B

FB

I

S

B

FB

I

S

B

FB

I

S

B

FB

I

S

B

FB


Numele si prenumele………………….                   Data………………

TEST DE EVALUARE INITIALA LA MATEMATICA

        1.Numara:

a)    din 2 in 2 de la 10 pina la 30

b)    din 5 in 5 de la 20 pana la 50

c)     din 10 in 10 de la 10 la 100

2.Compara numerele:

23        56                16    16   

37        12                29     92

38        74                57     32

94    87                46     28

3.Descompune numerele:

35

72

96

12

6

67

28

53

84

20

80

4 Calculeaza:

8

+

2

=

23

+

42

=

5

+

4

=

75

+

12

=

9

-

6

=

98

-

34

=

7

-

5

=

67

-

24

=

          5.Ana are 24 de nuci . Bunica ii mai ofera 32 de nuci.Ea mananca 6 nuci.

             Cate nuci mai are acum Ana?

REZOLVARE:

SUCCES!

Timp de lucru: 45 minute

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA

item

SUFICIENT

BINE

FOARTE BINE

1

face corect o numaratoare

face corect doua numaratori

face corect trei numaratori

2

compara patru perechi

compara sase perechi

compara opt perechi

3

descompune patru numere

descompune sase numere

descompune opt  numere

4

efectueaza patru operatii corecte

efectueaza sase operatii corecte

efectueaza opt operatii corecte

5

Nu rezolva corect problema

rezolva numai o operatie

rezolva ambele operatii ale problemei

MATRICEA TESTULUI

Itemi/calificatv

1

2

3

4

5

S

B

FB

OBIECTIVE

• Sa numere crescator din 2 in 2, din 5 in 5, din 10 in 10;

• Sa utilizeze corect semnul de comparatie intre doua numere naturale date;

• Sa descompuna un numar natural format din zeci si unitati intr-un numar format numai din zeci si altul format numai din unitati;

• Sa efectueze adunari si scaderi cu numere naturale din concentrul 0-100, fara trecere peste ordin;

• Sa rezolve o problema care presupune doua operatii matematice.

Calificativele obtinute: FB – 6 elevi, B – 7 elevi, S – 5 elevi, I – 5 elevi.

Numele si prenumele………………..                          Data..

PROBA  DE  EVALUARE FORMATIVA

-Numere naturale de la 100 la 1000-

1. Scrie numerele formate din:

·        4 sute,  5 zeci si  8 unitati   ………

·        9 sute si  7 zeci                    ……

·        2 sute si 4 unitati                ………

·        o suta, o zece si o unitate    ……

2. Numara:   

a)  din 1 in 1 de la 238 la 245  …………………………………………………………………………………………….

b)  din 2 in 2 de la 594 la 608  …………………………………………………………………………………………….  c)  din5 in 5  de la 965 la 1000

……………………………………………………………………………………….……

3. Compara urmatoarele perechi de numere:

   

                     a) 962…726                       b) 347…347                       c)  381…538

                         453…458                           596…965                            191…101

4. Ordoneaza :

 a) crescator numerele: 235, 35, 403, 12, 430, 896,  689     …………………

 b) descrescator numerele: 9,  483, 786, 98, 132, 609, 754   …………………………………………………

5. Scrie toate numerele formate din sute, zeci si unitati folosind cifrele  4, 7 si 1.

…………………………………………………………………………………………………………………

6. Determina toate numerele formate din sute, zeci si unitati, cu cifra sutelor 3, iar suma dintre cifra zecilor si cifra unitatilor  5.

………………………………………………………………………………………………………………….

7. Descopera  numerele “ascunse “ de vestitorii primaverii:    

   Am la sute, zeci si unitati cifre identice……………………………

Sunt un numar cu cifre consecutive. Am cifra zecilor 7.

Sunt cel mai mic numar cu suma cifrelor 8………………………

Ai descoperit?  Felicitari!  Sa ai o primavara frumoasa!      

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA

FOARTE BINE:

D1 Scrie corect 4 numere

D2 Numara  corect la punctele  a), b), c)

D3  Compara corect la punctele a), b), c)

D4 Ordoneaza corect crescator si descrescator

D5 Scrie toate numerele care indeplinesc cerintele

D6  Determina toate numerele care indeplinesc cerintele

D7 Descopera toate numerele “ascunse”

BINE:

 D1 Scrie corect 3 numere

D2 Numara  corect la punctele  a),  b)

D3  Compara corect la punctele a), b)

 D4 Ordoneaza corect crescator sau  descrescator

D5 Scrie 4  numere  care indeplinesc cerintele

D6  Determina 4 numere care indeplinesc cerintele

D7 Descopera 2 numere “ascunse”

SUFICIENT:

D1 Scrie corect 2 numere

D2 Numara  corect la punctul  a)

 D3  Compara corect la punctul a)

D4 Ordoneaza corect crescator sau  descrescator cu omisiuni

D5 Scrie 2 numere  care indeplinesc cerintele

D6  Determina 2 numere  care indeplinesc cerintele

D7 Descopera un numar “ascuns”

Numele si prenumele………………………                                                         Data…………………….

                               TEST DE EVALUARE FORMATIVA

1.     Scrie semnele de punctuatie corespunzatoare:  

Patrocle si Lizuca sunt prieteni buni

Fetita intreaba

       Tie nu iti este frica   Patrocle

      Nu Eu nu ma tem de intuneric

Lizuca spune

     Ce caine curajos

Patrocle este un catel bunprietenosistet si curajos

2.     Completeaza enunturile:

Fragmentul de mai sus face parte din textulscris

de autorul

           Personajele sunt

     3 . Uneste cuvintele cu sens asemanator:

                   basm                                 mirata             

                  asfinteste                            arunca

                  uimita                                 poveste

                  dumbrava                           fiu

                  fecior                                  muncitor

                  zvarle                                  apreciaza

                  pretuieste                            padure

                  harnic                                  apune

4.     a) Alcatuieste o propozitie despre Lizuca care sa exprime o constatare.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

                 b)Adreseaza o intrebare Lizucai!

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

               c) Scrie salutul pe care l-a adresat Lizuca Sfintei Miercuri.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

            d) Da-i un sfat Lizucai!

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Deseneaza o scena din ,,Dumbrava minunata”.


                                                                                                                          

 

                                                                                                                        

  

PROBA DE EVALUARE SUMATIVA LA MATEMATICA

Numerele naturale de la 0 la 100

OBIECTIVE  :

1.Sa calculeze suma a doua numere naturale formate din zeci ;

2.Sa calculeze diferenta a doua numere naturale formate din zeci;

3.Sa calculeze suma unui numar natural format din zeci cu un numar format din unitati;

4.Sa calculeze suma unui numar natural format din zeci si unitati cu un numar format din unitati,fara trecere peste ordin;

5.Sa scada un numar format din unitati dintr-un numar format din zeci si unitati,fara trecere peste ordin ;

6.Sa calculeze diferenta a doua numere naturale atunci cand descazutul contine zeci si unitati,iar scazatorul contine numai zeci;

7.Sa calculeze suma a doua numere naturale formate din zeci si unitati ,fara trecere peste ordin;

8.Sa calculeze diferenta a doua numere naturale formate din zeci si unitati,fara trecere peste ordin;

9.Sa efectueze corect proba adunarii si proba scaderii;

10.Sa calculeze corect suma a doua numere naturale formate din zeci si unitati, cu trecere peste ordinul unitatilor;

11.Sa calculeze corect diferenta a doua numere naturale formate din zeci si unitati,atunci cand numarul unitatilor descazutului este mai mic decat numarul unitatilor scazatorului;

12.Sa calculeze corect termenul necunoscut folosind cunostintele despre proba adunarii si proba scaderii;

13.Sa cunoasca notiunile de vocabular matematic si sa le foloseasca in mod corect in rezolvarea exercitiilor si problemelor;

14.Sa rezolve probleme care presupun doua operatii.

CONTINUTUL EVALUARII

(ITEMI)

1. Calculati:

 

   30 + 20 =                              12 +  5 =                                       4 + 32 =

   60 – 40 =                              18 -  6 =                                      87  -   5 =

   20 +  7 =                               25 +30=                                      23 + 64 =

   59 -   9 =                               96 –50 =                                     98 – 65 =

2. Efectuati urmatoarele exercitii, apoi faceti proba:

    32 + 54 =                                                         89 – 65 =

3. Calculati:

      14 +  6 =                          91 -57 =

      20 -   8 =                          48 + 42=

      20 – 17 =                         90 – 63 =

      38 +  2 =                           2 + 58 =

4 . Calculati termenul necunoscut:

    a + 31 = 62  ;                             85 – b =20;                                c - 40 =26;

5. Calculati suma numerelor 36 si 45, apoi micsorati-o cu 61;

6. Calculati diferenta numerelor 89 si 52 ,apoi mariti-o cu 44;

7. Cu cat este mai mare suma numerelor 45 si 26 decat diferenta lor?

8. Stefan are 54 de timbre romanesti si cu 23 timbre straine mai putine.

    Cate timbre are in total ?

Rezolvare:

BAREM DE CORECTARE

1. Calculati:

 

a)   30 + 20 = 50                  b)   12 +  5 = 17         c)       4 + 32 =36

       60 – 40 =20                         18 -  6 = 12                  87  -   5 =82

       20 +  7 = 27                        25 +30=  55                  23 + 64 =87

       59 -   9 =50                          96 –50 =46                  98 – 65 =33

2. Efectuati urmatoarele exercitii,apoi faceti proba:

    32 + 54 =86                                                           89 – 65 =24

       

       Proba :                                                                      Proba :

     86-54=32                                                                 24+65=89

     86-32=54                                                                  89-24=65

3. Calculati:

      14 +  6 =20                          91 -57 =34

      20 -   8 =12                         48 + 42=90

      20 – 17 = 3                         90 – 63 =27

      38 +  2 =40                          2 + 58 =60

4 . Calculati termenul necunoscut:

  a+31=62                                85-  b=20                                      c-40=26

  a=62-31                                 b=85-20                                       c=26+40

  a=31                                      b=65                                             c=66

31+31=62                               85-65=20                                      66-40=26

5. Calculati suma numerelor 36 si 45 ,apoi micsorati-o cu 61;

36+45=81

81-61=20

sau

(36+45)-61= 81-61=20

6. Calculati diferenta numerelor 89 si 52 ,apoi mariti-o cu 44;

                                    

89-52=37

37+44=81

sau

(89-52)+44=37+44=81

7. Cu cat este mai mare suma numerelor 45 si 26 decat  diferenta lor?

45+26=71

45-26=19

71-19=52

sau

(45+26)-(45-26)=71-19=52

8. Stefan are 54 de timbre romanesti si cu 23 timbre straine mai putine.

    Cate timbre are in total ?

REZOLVARE:

1.Cate timbre straine are Stefan?

54-23=31timbre

2.Cate timbre are Stefan in total?

54+31=85timbre

Raspuns: 85 timbre

sau

54+(54-23)=54+31=85

                                   

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA

(BAREM DE NOTARE)

 

FOARTE BINE

1.Rezolva corect toate exercitiile de adunare si scadere a numerelor naturale de la 0 la 100 ,fara trecere peste ordin ;

2.Rezolva corect toate exercitiile de adunare si scadere a numerelor naturale de la 0 la 100 ,cu trecere peste ordin ;

3.Efectueaza corect proba adunarii si proba scaderii;

4. Calculeaza corect termenul necunoscut;

5. Stapaneste notiunile de vocabular matematic referitoare la adunare si scadere si le utilizeaza corect in rezolvarea exercitiilor si problemelor;

6. Rezolva corect probleme care presupun doua operatii;

BINE

1.Rezolva corect majoritatea exercitiilor de adunare si scadere a numerelor naturale de la 0 la 100, fara trecere peste ordin;

2. Rezolva majoritatea exercitiilor de adunare si scadere a numerelor naturale de la 0 la 100, cu trecere peste ordin;

3. Efectueaza corect 2 din cele 3 exercitii ale probei adunarii;

4. Calculeaza corect doua din exercitiile cu termenul necunoscut;

5.  Stie notiunile de vocabular matematic, dar le utilizeaza cu mici ezitari in rezolvarea exercitiilor;

6.Rezolva doar o singura operatie la problemele care presupun doua operatii;

  SUFICIENT

 1.Rezolva cel putin patru exercitii de adunari si scaderi ale numerelor naturale de la 0   la 100,fara trecere peste ordin;

2.Rezolva cel putin patru exercitii de adunari si scaderi ale numerelor naturale de la 0 la 100 ,cu trecere peste ordin;

3.Efectueaza corect unul din cele trei exercitii ale probei adunarii si scaderii;

4.Calculeaza corect un termen necunoscut;

5.Stie notiunile de vocabular matematic, dar le utilizeaza defectuos in rezolvarea exercitiilor si problemelor;

6.Rezolva cu ezitari , o operatie a problemei.

Test de evaluare sumativa

Matematica

Unitatea de invatare: Adunarea  si scaderea  in  concentrul 0-1000

l. Calculati:

    

193+398=                        117+321+325=                      (272+521)-432=

872-195=                         343-209+157=                       (529-535)+296=

2. Afla numarul cu 176 mai mare decat 595

____________________________________________________________

3. Afla numarul cu 432 mai mic decat 917.

____________________________________________________________

4. Aflati suma a trei numere consecutive  stiind ca unul dintre ele este 239.

____________________________________________________________

5. Din suma numerelor 453 si  278 scade diferenta numerelor 735 si 517.

____________________________________________________________

____________________________________________________________

____________________________________________________________

6. Aflati termenul necunoscut:

a+256=614               436+b=715                    c-376=292              952-d=486

a =                                b =                                    c =                            d =

a =                                b =                                    c =                            d =

Proba:                           Proba:                               Proba:                      Proba:

7. La o florarie s-au vandut 341 garoafe si cu 132 mai putini trandafiri.

   Cate flori s-au vandut in total?

Rezolvare:

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Raspuns:

8. Compuneti o problema dupa exercitiul:

724-(253+375)=

  

1.Descriptori de performanta

FOARTE BINE

BINE

SUFICIENT

- rezolva  corect toate cele sase exercitii;

-afla numarul cu….mai mic/mare;

-afla suma celor trei numere consecutive;

-calculeaza suma si diferenta numerelor date;

-descopera toti termenii necunoscuti;

-rezolva corect problema;

-compune o problema dupa exercitiul dat.

-rezolva corect cel putin patru exercitii;

-afla numarul cu .mai mare/mic;

-gaseste doua numare consecutive si efectueaza suma;

-calculeaza suma si diferenta numarelor date;

-descopera cel putin doi-trei termeni necunoscuti

-afla numarul trandafirilor;

-compune problema cel putin pentru operatia de adunare.

-rezolva corect cel putin doua exercitii;

afla numarul cu..mai mare;

-calculeaza suma numerelor date;

-descopera cel putin un termen necunoscut;

-afla numarul trandafirilor;

-compune problema cel putin pentru operatia de adunare.

2. 

OBIECTIVE DE EVALUARE

REALIZAREA OBIECTIVALOR

-sa efectueze operatii de adunare si scadere,cu trecere peste ordin

-sa opereze cu terminologia matematica specifica;

-sa afle termenul necunoscut la adunare si scadere;

-sa rezolve probleme cu doua operatii;

-sa compuna o problema dupa un exercitiul dat.

3.Centralizare calificative:

Foarte Bine

Bine

Suficient

Insuficient

4.Greseli frecvente:

5.Masuri ameliorative:

BIBLIOGRAFIE

Bocos, Musata, 2002, ,,Instruire interactiva”, Presa Universitara Clujeana, Cluj - Napoca

Cerghit, Ioan, 1980, ,,Metode de invatamant”, EDP, Bucuresti

Cerghit, Ioan, 1988, ,,Curs de pedagogie”, Tipografia Universitatii Bucuresti

Cerghit, Ioan, 2002, ,,Sisteme de instruire alternative si complementare”

Cucos, Constantin, 2006, ,,Pedagogie”, Editura Polirom, Iasi

Dragan, I.; Nicola, I., ,,Cercetarea psihopedagogica”, Editura Tipomur, Targu Mures, 1995

Gherghinescu, Ruxandra, 2002, ,,Introducere in psihologia  cognitiva”,Editura Smart, Bucuresti

Iucu, Romita, 2000, ,,Instruirea scolara. Perspective teoterice si aplicative”, Editura Polirom, Iasi

Joita, Elena, 2002, ,,Educatia cognitiva”, Editura Polirom, Iasi

Manolescu, Marin, 2002, ,,Evaluarea scolara – un contract pedagogic”, Editura Fundatiei  Dimitrie Bolintineanu, Bucuresti

Manolescu, Marin, 2003, ,,Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie”, Editura Meteor Press, Bucuresti

 Manolescu, Marin, 2004, ,,Curriculum pentru invatamantul primar si prescolar. Teorie si practica”, Universitatea Bucuresti, Editura Credis

Manolescu, Marin, 2008, ,,Evaluarea scolara – metode, tehnici, instrumente”, Editura Meteor Press, Bucuresti

Muster, Dumitru, 1985, ,,Metodologia cercetarii in educatie si invatamant”, Editura Litera, Bucuresti

Nicola, Ioan, 1994, ,,Pedagogie”, EDP R.A., Bucuresti

 Paun, Emil; Potolea, Dan, (coord.), 2002, ,,Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iasi

Radu, I.T., 1981 ,,Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului”,EDP, Bucuresti

Radu, I.T., 1988, ,,Evaluarea randamentului scolar”, in ,,Curs de pedagogie”, Universitatea Bucuresti

Radu, I.T., 1999, ,,Evaluarea in procesul didactic”, EDP, Bucuresti

Stoica, Adrian (coord.), 1998, ,,Evaluarea in invatamantul primar. Descriptori de performanta”, Editura Tentant, Giurgiu

Stoica, Adrian, 2003, ,,Evaluarea progresului scolar: de la teorie la practica”, Editura Humanitas Educational, Bucuresti

Ungureanu, Dorel, 2001, ,,Teroarea creionului rosu. Evaluarea educationala”, Editura Universitatii de Vest, Timisoara

Voiculescu, Elisabeta, 2007, ,,Factorii subiectivi ai evaluarii scolare. Cunoastere si control”, Editura Aramis, Bucuresti

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4000
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved