Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

Obiectul de studiu al didacticii

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FISA DE EVALUARE INITIALA - Pregatirea copilului pentru a deveni scolar
METODE DE DEZVOLTARE A GANDIRII CRITICE
PROIECT DIDACTIC - Doina - Limba si literatura romana CLASA: a VI-a
PROIECT DE LECTIE Activitatea de productie si relatiile dintre membrii familiei - Clasa:a VI-a
Caracteristicile generale ale principiilor didacticii
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
PROIECT DIDACTIC - sculptura in dovleac - Deezvoltarea abilitatilor manuale,a creativitatii
PROJET DIDACTIQUE - Chic, on est alors invités !
Copiii din crang - de K. Usinski
Proiect de lectie PSIHOLOGIE - aplicarea unor concepte psihologice in viata

Obiectul de studiu al didacticii

O definitie primara a didacticii este oferita de Wincenty Okon, care considera ca  obiectul dide este:

- sa analizeze: scopurile si continutul instructiei, procesul de invatamant si principiile acestuia




- sa faca cunoscute: metodele si mijloacele de invatamant, organizarea invatamantului, organizai clase mixte si planificarea muncii didactice, personalitatea profesorului inainte de a formula o definitie completa a didacticii, vom lua in atentie termenii „proa invatamant' si „instructie', prezentand acceptiunile actuale asupra acestora invatamantul, ca principala forma de organizare a educatiei, poate fi definit astfel:

-  Proces de instruire si educare in scoala, organizat si desfasurat pentru a realiza obiec pedagogice ale educatiei scolare, stabilite la nivel de sistem si de proces.

-  Domeniu in care este valorificata structura actiunii educationale la nivelul corelatiei functi dintre cadrele didactice si elevi, exersata in numeroase si variate situatii educative (G. Mialaret, 1992, pag. 14, ]

-  Ansamblul institutiilor scolare dintr-o tara, care participa la organizarea arhitecturii scolare proiectarea unor cicluri, orientari, filiere, realizabile la nivelul unor structuri specifice educatiei/inst formale dar si neformale (Dictionnaire encyclopedique de l'education et de laformation, 1994, pag. 956

Procesele de instruire si educare a omului sunt deosebit de complexe, variabile si diverse si au car probabilistic. Caracterul si desfasurarea lor sunt determinate de cele mai complexe corelatii dintre fa obiectivi si subiectivi. Asupra acestor procese isi pun amprenta atat particularitatile personalitatii elevu profesorului, cat si specificul strategiilor utilizate. Amintim, de asemenea, influentele mediului de instruiri experientei de viata a elevilor, ale realitatii inconjuratoare, ale diversilor factori.

Toate acestea fac ca procesul didactic sa aiba o importanta trasatura - se desfasoara de o neunivoc, ceea ce inseamna ca actiunea conjugata a unor factori de instruire si educare obiectivi si identic de exemplu: curriculum, metode, tehnici si tehnologii, mijloace, moduri de organizara etc.) poate ave fiecare caz particular, rezultate mai mult sau'mai putin diferentiate in functie de particularitatile factc subiectivi si ale circumstantelor necontrolabile care influenteaza desfasurarea procesului instructiv-educ Neunivocitatea desfasurarii procesului instructiv-educativ este generata de elementul aleator, prezent in obligatoriu.

Evenimentul aleatoriu este acel eveniment care in conditii date, uneori are loc, alteori nu. Exemplu: Pot fi considerate evenimente aleatorii toti factorii obiectivi si subiectivi variabili care influent instruirea si formarea omului si pot avea loc intr-un caz concret.

Marimea aleatorie este acea marime care in conditii date, poate lua uneori anumite valori, iar alteori valori diferite.

Exemplu: Pot fi considerate marimi aleatorii toate caracteristicile factorilor mai sus mentionati, care in diferite situatii concrete pot iua valori diferite.

Procesul aleatoriu este acel demers care in conditii date, poate lua o anumita forma concreta ce nu poate cunoscuta'dinainte.                    

Exemplu: Poi fi considerate functii aleatorii toate variatiile posibile si neprevizibile aie caracteristicilor cantitative aparate in procesul didactic.

Datorita caracterului variabil si neunivoc, procesele si fenomenele pedagogice pot fi trecute aproape in exclusivitate in categoria evenimentelor sau functiilor aleatorii.

Pentru ilustrare, prezentam in tabelul 3.1. exemple de evenimente, marimi si procese aleatorii din domeniul didacticii:

Tabelul 3.1. Exemple de evenimente, marimi si procese aleatorii

Ipostazele

Mleatoriului

Factorii N.

Evenimente aleatorii

Marimi aleatorii

Procese aleatorii

binomului  

educational  

• rezolvarea corecta

« numarul de

• dinamica

a unui exercitiu

rezolvari corecte

rezolvarilor corecte

intr-o clasa de elevi

la elevii unei clase

Cadrele didactice

• capacitatea de

• numarul situatiilor

• dezvoltarea

cercetare

educative in care

capacitatii de

stiintifica a unui

elevii unei clase

cercetare stiintifica



elev oarecare

demonstreaza ca

la nivelul unei clase

detin capacitate de

de elevi

cercetare stiintifica

• o dovada de

• numarul elevilor

• dezvoltarea.

creativitate din

dintr-o clasa care

capacitatilor

partea unui elev

au capacitati

creative la elevii

oarecare

creative

unei clase

• varianta de

• frecventa si durata

• modul de imbinare

comunicare

folosirii unei

a variantelor

educationala

anumite variante de

comunicarii

Elevi

folosita de

comunicare

educationale

profesor

educationala

• folosirea    !

• frecventa si durata

• integrarea muncii

resurselor

utilizarii muncii in

in grup in

grupului de elevi

grup

strategiile



educationale

• controlul si

• numarul situatiilor

• modul de adaptare

evaluarea

educative in care

a controlului si

rezultatelor

profesorul a

evaluarii achizi-

instruirii

realizat controlul si

tiilor elevilor la

evaluarea

obiectivele propuse

rezultatelor

si la metodele

instruirii

utilizate

Desi instruirea este un sistem probabilistic, intamplatorul fiind mereu prezent in diferite forme, aceasta nu inseamna ca in acest domeniu nu actioneaza legile cauzalitatii. Factorii care influenteaza insusirea cunostintelor, formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor, formarea trasaturilor de caracter, actioneaza riguros legic. Dar, in procesul instructiv, imbinarea acestor factori este, intr-o anumita masura, aleatorie, deoarece atat rolul, cat si actiunea fiecarui factor, depind de toti ceilalti, iar rezultatele coactiunii cu acestia, in cazul concret dat. sunt mai mult sau mai putin aleatorii, greu de prevazut.

Totusi, este posibil sa se stabileasca legitatile generale obiective ale procesului mstructiv-educativ, desi ele sufera atat de puternic influenta diferitilor factori si circumstante aleatorii, de multe ori necunoscute. La fel cum in natura exista o dinamica a intamplatorului si a necesarului, datorita unor legi interne ascunse, putem vorbi de legi ascunse si in cadrul procesului de invatamant. Una dintre cele mai importante manifestari ale unor asemenea legi ascunse este „stabilitatea unei anumite distributii' a evenimentelor, marimilor, fenomenelor si proceselor aleatorii, la care ne-am referit mai sus.

Exemplu: Nota nici prea mica nici prea mare obtinuta de un elev oarecare, luat la intamplare, este un eveniment aleatoriu, insa la un eiev bun, obtinerea unei note slabe va avea loc in mod obligatoriu mai rar decat la un elev slab.

Gradul posibilitatii obiective de aparitie a unor evenimente (fenomene, procese) in conditii determinate, este masurat in stiinta moderna cu o marime care poarta denumirea de probabilitate si se noteaza cu simbolul P. Este o notiune fundamentala in matematica si exprima masura in care sunt posibile obiectiv anumite evenimente, in anumite conditii. Probabilitatile unor asemenea evenimente, marimi si functii aleatorii se exprima prin fractii ordinare cuprinse intre zero si unu. Exemplu: Probabilitatea unui eveniment A este: P(A) = 1/40.

Regulile de operare cu probabilitati si legile care le guverneaza sunt studiate de o ramura a matematicii numita teoria probabilitatilor, in aceasta teorie, evenimentele, marimile, procesele si functiile aleatorii nu sunt intelese ca fiind „lipsite de cauza', ci sunt acelea a caror aparitie si valoare nu pot fi prevazute precis pentru fiecare caz in parte; sunt, totusi, marimi aleatorii reglabile (controlabile).

Conceptul de instruire este corelat in principal cu invatamantul, insa nu se pot nega autoinstruirea si o seama de forme adiacente ca: invatarea, activitatile extrascolare, mass-media s.a. De altfel, termenul „instructie' este utilizat frecvent cu cel putin trei nuantari:

- instruire generala - activitate de inzestrare cu cunostinte din domeniile culturii, stiintei, tehnicii si de aplicare a lor in practica;

-  instruire profesionala - activitate al carei scop este insusirea unei specialitati, a unei profesii concrete; ea se bazeaza pe insusirea cunostintelor profesionale, pe formarea abilitatilor profesionale si pe dezvoltarea interesului si preocuparilor legate de profesia respectiva;

-  autoinstruire - instruire realizata prin efort propriu, in afara unei institutii si in absenta indrumarii unei persoane din afara.

A instrui pe cineva inseamna a-1 inzestra cu ceea ce el nu cunoaste, a-1 ajuta sa se transforme, sa se modeleze din punct de vedere al calitatilor psihice si de personalitate.

A te instrui presupune cunoastere independenta, transformare, modelare a propriului cu prin eforturi personale, fara interventia cuiva din afara, nemaifiind necesara prezenta unui martor extern al faptelor tale.

Notiunea de instruire, care se refera la influentele din afara, dar si la autoinstruire, cuprinde in continutul sau numai actiunile constiente care urmaresc insusirea unui sistem de abilitati, dezvoltarea capacitatilor si intereselor de cunoastere, formarea conceptiei, spre deosebire de educatie, care cuprinde toate actiunile constiente ale omului avand ca scop transformarea intregii personalitati a celui supus actiunii educative.

Rezulta ca obiectul didacticii nu se reduce la instructia scolara si nici la invatamantul inteles ca proces, preocuparile sale extinzandu-se mult dincolo de zidurile scolii. In plus, didactica are ca obiect de studiu dezvaluirea legaturilor proceselor didactice nu numai pentru toate obiectele de studiu, ci si pentra toate treptele sistemului scolar si pentra toate tipurile de scoli. Aceasta asigura didacticii caracterul ei general, gratie caruia reprezinta punctul de plecare in analiza disciplinelor care studiaza predarea diferitelor obiecte de invatamant (metodicile).

Din pacate, pana acum, studiile teoretice si practice ale pedagogilor s-au axat cu precadere pe problematica invatamantului de cultura generala si mai putin pe cea a invatamantului de specialitate si a invatamantului superior. De asemenea, se resimte ca pana acum. didactica a avut ca obiect de studiu mai mult procesul de predare si mai putin pe cel de invatare (accentul s-a pus pe transmitator, respectiv pe sursa si s-a neglijat receptorul), lasandu-se de o parte, aproape total, problemele de autoinstruire a caror importanta nu poate fi contestata.

in concluzie, obiectul de studiu al didacticii este instruirea si autoinstruirea, urmarirea cu precadere a problemelor pedagogice pe care le ridica si le implica organizarea programatica a formarii tuturor laturilor personalitatii umane. Aceste probleme vizeaza procesul de invatamant, esenta sa, taxonomia, modalitatile de realizare, continutul, tehnologia didactica, modalitatile de instruire si educare, sistemul educational etc,

Didactica reprezinta azi o ramura complexa a stiintelor educatiei care studiaza si fundamenteaza stiintific analiza, proiectarea, desfasurarea si evaluarea predarii si invatarii ca proces de instruire si educare, atat in scoli si alte institutii, cat si prin autoinstruire.

Sfera de cuprindere a conceptului „didactica' s-a largit: vorbim azi de etape/nivele ale didacticii, respectiv de o didactica traditionala, clasica si de o didactica moderna, noua, psihologica. Didactica clasica a. avut ca obiect de studiu esenta procesului de invatamant, cu scopul si sarcinile sale; procesul de invatamant si factorii acestuia: continutul invatamantului; principiile, metodele si formele organizatorice ale activitatii instructiv-educative; organizarea invatamantului: clasa, scoala si sistemul educational; profesoral. Didactica moderna incorporeaza intreaga sfera de cuprindere a didacticii clasice, extinzandu-si continutul prin includerea a noi teme. cum ar fi: didactica adultilor, invatarea cu ajutorai masinilor, instruirea si autoinstruirea asistate de calculator, utilizarea mijloacelor tehnice de instruire, programarea pedagogica, alte modalitati de organizare a activitatilor instructiv-educative s.a.

Exemplul 1: Referitor la autoinstruire, didactica se preocupa de mecanismul acesteia: esenta, procesul propriu-zis, conditiile unei autoinstruiri autentice si eficiente etc.

Exemplul 2: Referitor la pregatirea continua a adultilor, didactica vizeaza cu precadere specificul acestei activitati, formele de realizare, modalitatile adecvate de mentinere a unui nivel instructiv multumitor, strategiile specifice etc.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1161
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site