Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

Poezii si cantece

FORMAREA CONTINUA A CADRELOR DIDACTICE

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DIDACTIC “Cine sunt/suntem?” joc de creatie “Mi s-a-mbolnavit papusa!”
Numarul si cifra 5
POVESTEA PRIMULUI FLUTURE
PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA : mare - Activitate matematica - Al catelea fluturas si a cata floare lipseste ?
Proiect didactic Primavara - consolidare de priceperi si deprinderi
Litera I i
SCENETA POIANA FERMECATA - MUZICALA PENTRU COPII
PROIECT EXTRACURRICULAR 'PRIMAVARA – invierea la viata”
Proiect didactic Grupa: mare Educatie psihomotrica
GRADINITA-INSTITUTIE CIRCUMSCRISA EDUCATIEI FORMALE PENTRU COPIII INTRE 3 SI 7 ANI

TERMENI importanti pentru acest document

: formarea continua a cadrelor didactice : formarea continua : raport formare cadre didactice din gradinita : formarea cadrelor didactice :

FORMAREA CONTINUA A CADRELOR DIDACTICE

Asigurarea calitatii proceselor de formare continua a personalului didactic reprezinta o problema de maxima complexitate politica pentru sistemele de invatamant europene. Pana in anul 2000, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene a existat o serie de preocupari, relativ sporadice si izolate, pentru ameliorarea sistemului de asigurare a calitatii, insa o data cu Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) s-au conturat doua initiative majore. Prima a reprezentat-o confirmarea nevoii de structurare la nivel national a unor strategii de asigurare a calitatii proceselor de educatie si formare care sa includa mecanisme concrete pentru maximizarea calitatii experientelor si proceselor asociate formarii si dezvoltarii profesionale; a doua initiativa majora a constituit-o prevederea corespunzatoare din Raportul (Consiliul European, 2002) referitor la viitoarele obiective ale sistemelor de educatie si formare prin care a fost identificata “cresterea calitatii si eficientei sistemelor de educatie si formare profesionala”, ca unul dintre obiectivele strategice agreate de tarile membre.

Accesul la cunoastere este  un aspect esential al unei societati a cunoasterii.Cadrele didactice si formatorii sunt actori-cheie in orice strategie ce are in vedere stimularea  si dezvoltarea unei societati sau economii.

            Elementele-cheie sunt urmatoarele :

- sprijinirea corespunzatoare a cadrelor didactice si formatorilor astfel incat ei sa raspunda provocarilor  unei societati bazate pe cunoastere ;

- definirea competentelor, incluzand aici si competentele minime de TIC, pe care cadrele didactice si fomatorii ar trebui sa le detina avand  in vedere rolul lor in societatea cunoasterii ;

- asigurarea unei calificari adecvate noilor intrati  in profesie, la toate materiile si nivelurile, precum si asigurarea unei mai mari atractivitati profesiei de cadru didactic sau formator.

Astfel la nivel european se inregistreaza o serie de perspective si tendinte in domeniul sistemelor de educare/formare a cadrelor didactice:

• Asigurarea unei dimensiuni europene a proceselor de formare a personalului didactic - formarea cadrelor didactice – componenta fundamentala a procesului de redefinire culturala a Europei contemporane;

• Dezvoltarea carierei didactice prin intermediul proceselor evolutive de: formare continua / perfectionare / dezvoltare profesionala;

• Formarea initiala si continua – profesionalizarea carierei didactice; modelul profesionalizarii carierei didactice - de la aptitudine la competenta pedagogica;

• Orientarea sistemelor de formare catre competenta pedagogica si performanta educationala;

• Calitate si formare – standarde pentru pregatirea personalului didactic;

• Mobilitate si dezvoltare profesionala - sistemul de credite profesionale transferabile;

• Induction Program / Mentorat / Pregatire practica – debut in cariera didactica;

• Dominantele curriculare ale programelor de formare – orientarea practica (practica pedagogica);

• Managementul sistemelor de formare a cadrelor didactice – de la abordarea sistemica la abordarea pe programe si proiecte;

• Acreditarea programelor de formare – furnizori de programe de formare – piata programelor de formare;

• De la instruirea asistata de calculator la formarea asistata de calculator sau formarea pentru utilizarea calculatorului;

• E-learning / Invatamantul deschis la distanta – suport pentru sistemul de formare continua a cadrelor didactice.

Conceptul de formare continua defineste liniile pedagogice esentiale pentru activitatea de perfec­tionare a cadrelor didactice, linii conturate la nivelul sistemelor de invatamint, prin consolidarea refor­melor deja intreprinse si reevaluarea prioritatilor intr‑o societate bazata pe tehnologii avansate. For­marea continua raspunde la aceste evolutii si la problemele lor integrabile in contextul mai larg al educatiei permanente. Depasind semnificatia tradi­tionala, de “remediu la carentele formarii initiale insuficienta pentru intreaga cariera profesionala” (didactica), formarea continua, in acceptia sa (post)moderna, „incepe sa fie conceputa ca un proces de lunga durata si de invatare permanenta”, fiind definita ca „ un ansamblu de activitati si de practici care cer impli­carea educa­torilor pentru amplificarea cunostintelor proprii, perfectionarea deprinderilor, analiza si dezvoltarea atitudinilor profesionale” (EURYDICE. Reteaua de Informare despre educatie in Comu­nitatea Euro­peana, 1997, pag.8, 9).

Formarea continua a cadrelor didactice reprezinta o activitate cu continut pedagogic si social proiectata, realizata si dezvoltata in cadrul sistemului de invata­mint, cu functie manageriala de reglare-autoreglare continua a procesului de invatamint, la toate nive­lurile sale de referinta (functional-structural-opera­tional). La nivel functional, perfectionarea personalului didactic vizeaza stimularea capacitatilor pedagogice si sociale de convertire practica a finalitatilor de sistem (ideal, scopuri ale educatiei) in obiective angajate in cadrul procesului de invatamint, in mediul scolar si extrascolar. La nivel structural, perfec­tionarea personalului didactic vizeaza stimularea capacitatilor pedagogice si sociale de valorificare deplina a tuturor resurselor pedagogice (infor­mationale, umane, didactico-materiale, financiare) existente la nivel de sistem si de proces. La nivel operational, perfectionarea personalului didactic vizeaza stimularea capacitatilor pedagogice si sociale de proiectare, realizare, dezvoltare si finalizare a activitatilor specifice procesului de invatamint (lectii, cursuri, seminarii, lucrari practice, ore de dirigentie; activitati extrascolare/cu: elevii, cadrele didactice, parintii, alti reprezentanti ai comunitatii educative; activitati: manageriale, metodice, de asistenta psiho­pedagogica si sociala, de orientare scolara si profe­sionala, de consiliere etc.), in conditii optime, cores­punzator contextului intern si extern existent, pe termen scurt, mediu si lung.

            Formarea continua a personalului didactic, ca si politica educationala, beneficiaza de un cadru legislativ care reglementeaza aceasta activitate:

-  Legea Invatamantului (Legea 84/1995)

-  Statutul cadrelor didactice (Legea 128/1997)

-  Legea nr. 349/ 2004 (modificarile la Statutul cadrelor didactice)

-  Metodologia formarii continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar (Ordinul MEN nr 3770/1998)

- Ordinul MEC nr. 4796/2001 privind organizarea si functionarea sistemului de perfectionare periodica a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar si OMEC nr. 5655/22.12.2004 de modificare a OMEC nr. 4696/2001

- Metodologia de acreditare a programelor de formare continua a personalului din invatamantul preuniversitar (Ordinul MEC 3533/2002)

- Ordinele M.Ed.C. nr. 5398/25.11.2004 si nr. 3948/22.04.2005 de modificare a OMEC nr. 3533/08.04.2002

-  Ordinul M.Ed.C. nr. 3915/19.04.2005 privind extinderea programelor de formare continua in alte locatii

- Ordinul M.Ed.C. nr. 4611/2005 privind Metodologia de acreditare a programelor de formare continua a personalului din invatamantul preuniversitar.

            Sistemul de formare continua din invatamantul preuniversitar prezinta cateva caracteristici de baza care sunt luate in considerare de catre organismele implicate in formarea continua a cadrelor didactice (CCD, 2006):

*  Necesitatea unei oferte de formare multipla (pentru a raspunde nevoilor concrete, foarte diverse);

*  Imbinarea pregatirii ,,off-the-job”-cu orientare teoretica si metodologica-cu cea ,,on-the-job”-in scoli, prin cursuri la distanta, proiecte personale, primirea de consultanta, focalizata pe caracterul metodologic aplicativ;

*  Accent strategic pe formare de competente si nu pe achizitia de informatii;

*  Echilibrarea nevoilor individuale cu cele organizationale, ale scolii;

*  Considerarea organizatiilor scolare ca subiecti ai formarii si dezvoltarii;

*  Largirea formarii spre domenii care nu tin strict de specialitatea academica;

* Trecerea de la programe stabilite de ofertant la cele propuse in urma analizei de nevoi a organizatiei;

*  Accentuarea in programele de formare a plurarismului, multiculturalismului, policentrismului.

In functie de aceste caracteristici s-a elaborat o serie de obiective generale ale formarii continue care sunt redate intr-unul dintre documentele de mare importanta pentru restructurarea sistemului de formare initiala si continua a personalului din invatamantul preuniversitar „Strategia de dezvoltare a sistemului de formare initiala si continua a personalului din invatamantul preuniversitar - 2001-2004”:

Profesionalizarea carierei didactice in Romania.

Dezvoltarea unei piete educationale a programelor de formare continua, bazata pe un sistem concurential, prin intermediul caruia cadrele didactice vor beneficia de o oferta diversificata din partea furnizorilor de programe de formare continua.

Corelarea structurilor si a momentelor din cariera didactica cu standardele educationale si asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile.

Dezvoltarea unor structuri institutionale moderne in scopul optimizarii activitatilor de formare continua a personalului didactic (exemplu: Centrul National pentru Formarea Personalului din Invatamantul Preuniversitar).

* Extinderea competentelor specifice ale cadrelor didactice in utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare.

*  Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice necalificate.

            Potrivit Legii Invatamantului nr. 84/1995, titlul V, capitolul 2, art. 159, formarea continua a personalului didactic constituie un drept care se realizeaza, in principal, prin perfectionare si conversie profesionala. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului stabileste obiectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, evalueaza, acrediteaza si finanteaza programele de formare continua.

 Formele de perfectionare sunt prevazute in Statutul personalului didactic. Conversia profesionala vizeaza extinderea pregatirii initiale in vederea obtinerii dreptului de a preda si alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice.

            Statutul personalului didactic stipuleaza in articolul 32 faptul ca perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza prin forme si programe, in raport cu exigentele invatamantului, cu evolutia diferitelor discipline de studiu, cicluri de invatamant si profiluri, precum si in functie de necesitatile si de interesele de perfectionare a diferitelor categorii de cadre didactice. Principalele forme de organizare a perfectionarii personalului didactic din invatamantul preuniversitar sunt:

a) activitati metodico-stiintifice si psihopedagogice, realizate la nivelul unitatii de invatamant sau pe grupe de unitati (comisii metodice, catedre si cercuri pedagogice);

b) sesiuni metodico-stiintifice de comunicari, simpozioane si schimburi de experienta pe probleme de specialitate si psihopedagogice;

c) stagii periodice de informare stiintifica de specialitate si in domeniul stiintelor educatiei;

d) forme de perfectionare prin corespondenta (invatamant la distanta);

e) cursuri fara frecventa, organizate de institutii de invatamant superior, combinate cu consultatii periodice, potrivit optiunilor participantilor;

f) cursuri organizate de societati stiintifice si de alte organizatii profesionale ale personalului didactic;

g) cursuri de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice sau pentru obtinerea definitivarii in invatamant ori a gradelor didactice, in conformitate cu prevederile legii;

h) cursuri de pregatire si de perfectionare pentru personalul de conducere, de indrumare si de control, potrivit unor programe specifice;

i) burse de perfectionare si stagii de studiu si de documentare, realizate in tara si in strainatate;

j) cursuri postuniversitare;

k) doctorat.

            Potrivit prevederilor art. 160 alin. (1) si art. 135 alin. (1) si (2) din Legea Invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu completarile si modificarile ulterioare, pot fi furnizori de programe de formare continua urmatorii:

a) institutii de invatamant superior acreditate, prin facultati, departamente si catedre, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate;

b) institutii de invatamant superior acreditate, prin departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic, pentru perfectionarea pregatirii metodice si psihopedagogice;

c) colegii pedagogice universitare si licee cu profil pedagogic, pentru perfectionarea de specialitate, metodica si psihopedagogica a personalului didactic din invatamantul prescolar si primar;

d) case ale corpului didactic;

e) centre de perfectionare, organizate in unitati de invatamant, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii;

f) Institutul de Stiinte ale Educatiei;

g) Agentia nationala Socrates si alte programe ale Uniunii Europene la care Romania este asociata;

h) ONG-uri care au ca obiect de activitate pregatirea, perfectionarea si dezvoltarea profesionala a personalului didactic si a personalului didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar.

            Institutia responsabila cu acreditarea programelor de formare continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar este Centrul National de Formare a Personalului din Invatamantul Preuniversitar (CNFP). Obiectul de activitate al CNFP il constituie asigurarea calitatii personalului didactic, didactic auxiliar si a cadrelor de conducere, indrumare si control din invatamantul preuniversitar pe baza standardelor si a politicilor nationale de formare continua stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

           

Formarea cadrelor didactice in cadrul oricarei organizatii scolare dispune de un patrimoniu de talente, cunostinte si experiente  pe care trebuie sa-l gestioneze. In acest sens:

- trebuie sa se  “aprovizioneze “ in mod continuu cu capacitati umane (acestea facand obiectivul politicilor de recrutare);

- trebuie sa mareasca  patrimoniul profesional si sa-i asigure perenitatea, nu doar prin intermediul perfectionarii,  ci si prin punerea in aplicare  a unui sistem de transmitere sistematica a cunostintelor si a experientei dobandite (politica in domeniul formarii);

- din perspectiva  managementului  grupului clasei , formarea trebuie sa  reprezinte o variabila definitorie a succesului cadrului didactic, avand in vedere  aceasta complementaritate dintre  instruire management la nivel didactic.

Atunci cand referirile teoretice sunt facute la nivelul efectelor formarii asupra imbunatatirii calitatii procesului instructiv-educativ si al prestatiei cadrului didactic, se poate observa un sistem complex de interrelatii: psihologice – pedagogice – manageriale,  formandu-se urmatoarele legaturi:

         Cadrele didactice “ produc”, “creaza” bunuri  materiale si spirituale. De aceea, munca personalului didactic este mai responsabila, mai dificila si mai implicata pe termen lung in arta supravietuirii si a progresului uman si social. Un bun cadru didactic trebuie sa inoculeze tinerilor dinamism mental, stabilitate morala si sentimente affective. Orice cadru didactic trebuie sa fie pregatit schimbarilor, nevoilor vietii sociale, nevoilor noilor generatii, sa se pregateasca singur pe sine, sa se autoperfectioneze. Formarea si perfectionarea cadrului didactic se realizeaza in dimensiuni organizate concentric, pornind de la studiul individual, la forme organizate institutional la nivel de catedre, de comisii, pe specialitati inrudite, de consiliu profesoral, cercuri pedagogice, perfectionari periodice, masterate, cursuri postuniversitare, precum si prin sistemul definitivarii si a gradelor didactice.                    

Formarea continua a personalului din sistemul de invatamant, ca raspuns la nevoile si interesele indivizilor dar si la cerintele specifice ale pietei muncii, ar trebui sa respecte un curriculum specific care sa se sprijine pe principii similare celor care au generat noul curriculum – national si local. Acestea pot fi (Iosifescu, S., 2001):

Principii de politica educationala:

1. Principiul descentralizarii si al flexibilizarii – se traduce in caracterul orientativ al parcursului si demersului curricular, astfel incat formarea oferita sa raspunda nevoilor specifice identificate la nivelul fiecarui Centru regional / judetean, atat sub aspectul tematicii oferite cat si al gestionarii  formelor de organizare si a duratelor aferente.

2. Principiul eficientei – presupune o folosire cat mai profitabila a resurselor umane (formatorii nationali, regionali si locali certificati) si a materialelor suport prin modalitati structurale si procedurale care sa asigure atat formarea de calitate cat si co-formarea si dezvoltarea formatorilor.

3. Principiul compatibilizarii – sistemului de formare continua romanesc cu standardele europene (formare cu ajutorul tutorialelor educationale).

Principii curriculare:

1. Principiul selectiei si al ierarhizarii culturale – se refera la domeniile curriculum-ului de formare continua in raport cu domeniile cunoasterii umane si cu interesele si nevoile cadrelor didactice. Oferta curriculara pentru formarea continua sa fie suficient de larga si diversa si sa integreze multiple abordari culturale.

2. Principiul functionalitatii – racordarea temelor propuse la varsta participantilor, la punctul in evolutia in cariera in care se afla acestia, la particularitatile psihologice specifice generatiilor diferite de formabili.

3. Principiul coerentei – integrarea tematicilor de formare oferite pe diferite componente si filiere de formare, articularea experientelor de invatare pe verticala si pe orizontala astfel incat sa se favorizeze invatarea deplina, dobandirea de deprinderi si cunostinte functionale, operationale.

4. Principiul egalizarii sanselor prin educatie si al asigurarii parcursului individualizat – tematica de formare sa favorizeze atat perfectionarea pe domeniul de cunoastere propriu cat si pe domenii secundare, cerute pe piata muncii.

5. Principiul racordarii la social – raspunsului la nevoi / crearea de nevoi – tematica si experientele de invatare sa vina in sprijinul marii diversitati si dinamicii rapide a vietii sociale, sa fie centrate pe solutionarea de situati.

Formarea continua reprezinta un cadru de devenire a adultului in plan cognitiv, afectiv si psihosocial, constituind un prilej de dezvoltare personala care sa-i permita sa creeze noi

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 982
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved