Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Caracterizarea principalelor tipuri de proprietati ale marfurilor

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EVALUARE WELLNESS
Friedrich Nietzsche: critica metafizicii si criza sensului
Modelul factorilor comuni
Radioul Modern
Armele nucleare (BOMBA CU NEUTRONI, URANIUL, PLUTONIUL)
DISPECERATUL DE SECURITATE
Nebunie in Dubai
Depunerea laser pulsata
TEHNOLOGIA FABRICARII BERII BRUNE
TEMATICA PENTRU COLOCVIUL DE MATERIALE STOMATOLOGICE

Caracterizarea principalelor tipuri de proprietati ale marfurilor




1 Proprietati fizice

Cele mai importante proprietati fizice (figura 1.3) sunt :

structurale: masa, densitatea, higroscopicitatea, umiditatea, permeabilitatea,  porozitatea;

optice: culoarea, transparenta, luciul, indicele de refractie;

termice: caldura specifica, coeficientul de dilatare termica, conductibilitatea termica, termoizolarea;

mecanice: rezistenta la tractiune, la incovoiere, la compresiune, la uzura, alungirea la rupere, rezilienta, duritatea etc.

Figura 1.3 Cele mai importante proprietati fizice ale marfurilor

a) Proprietati structurale


Definitia 2

Masa este o proprietate fizica fundamentala ce exprima - la modul cel mai general - cantitatea de materie continuta de un corp.

Adesea, in practica se foloseste eronat notiunea de greutate in loc de masa (din punct de vedere fizic, greutatea se exprima prin formula G= m g, unde 'm' este masa, iar 'g' reprezinta acceleratia gravitationala).

In merceologie se folosesc mai multe proprietati derivate din masa (figura 1.4):

masa pe unitatea de lungime (kg/m - la produse filamentare, cum sunt tevile, cablurile, firele textile );

masa pe unitatea de suprafata (kg/m2 - la covoare, hartie, piei naturale si artificiale);

masa pe unitatea de volum (kg/m3 - la produse din lemn);

masa comerciala (Mc) se foloseste pentru produse higroscopice. Se calculeaza in functie de umiditatea admisa (Ua) si umiditatea reala (Ur), in momentul determinarii masei probei respective (Mn - masa neta):


Figura 1.4 Proprietati derivate din masa


Definitia 3

Densitatea sau masa specifica reprezinta cantitatea de materie continuta intr-o unitate de volum din produsul considerat (pentru corpuri omogene).

r = m/V

unde:

m – masa

v – unitatea de volum

Densitatea este un indicator al calitatii foarte sensibil la manopere frauduloase si se foloseste adesea pentru stabilirea autenticitatii unor categorii de produse.

Pentru corpuri neomogene se determina densitatea relativa, marime fizica adimensionala, definita ca raport intre masa corpului si masa unui volum egal dintr-un corp de referinta (apa distilata la 4o C, care are densitatea de 1g/cm3). Astfel, la lichide densitatea relativa depinde de temperatura si de substantele dizolvate in lichidul respectiv (valori intre 0,5 si 2, cu exceptia mercurului, singurul metal lichid, care are 11,6).

Determinarea densitatii se poate realiza prin metode diferite, dupa natura produselor:

metoda areometrului (densimetrului) si a balantei Mohr-Westphal, pentru substante lichide;

metoda picnometrului, pentru lichide si solide.

Areometria este o metoda rapida, accesibila, sigura si economica, de aceea are o larga aplicabilitate in practica. Aparatele folosite in general in practica se numesc densimetre, sau poarta denumiri specifice lichidului cercetat (zaharometre, lactodensimetre, alcoolmetre, mustimetre etc. Daca determinarea nu se face la temperatura indicata in standardul de metoda, se aplica niste coeficienti de corectie specifici.



Pentru marfuri pulverulente sau granulare - materiale de constructii, ingrasaminte chimice etc - se utilizeaza masa specifica in gramada, urmata de specificarea: afanata, tasata, turnata sau in stiva. La alte marfuri, cum sunt cerealele, se determina masa hectolitrica.


Definitia 4

Higroscopicitatea reprezinta capacitatea unor marfuri de a face schimb de vapori de apa cu mediul inconjurator.

Higroscopicitatea se refera mai ales la structurile organice, care in anumite conditii pot ceda/accepta vapori de apa. Viteza de cedare-primire depinde de structura moleculara, de temperatura si de umiditatea mediului inconjurator.

Legata de higroscopicitatea unui produs este si forma de legare a apei in masa produsului, cunoscandu-se mai multe forme de sorbtie a apei (figura 1.5): adsorbtia (la suprafata produsului), absorbtia (in toata masa substantei din care este alcatuit produsul), desorbtia (inversul absorbtiei), chemosorbtia (fixarea chimica a apei in masa produsului, prin interactiunea vaporilor de apa cu constituentii de baza).


Figura 1.5 Formele sorbtiei apei


Definitia 5

Umiditatea exprima continutul total de apa al unui produs, fiind efectul firesc al higroscopicitatii.

Exprimarea umiditatii se face atat prin valori absolute, cat si prin procente. Ea influenteaza masa comerciala, conditiile de pastrare, determinarile de laborator, conductibilitatea electrica si termica etc.

Formula de calcul este:

unde: mi masa initiala, inainte de uscare;

mf masa finala, dupa uscare

In mod natural, produsele higroscopice contin apa, cantitatea respectiva purtand denumirea de umiditate legala sau repriza (la textile) si este stabilita prin conventie. Valoarea umiditatii legale la produse textile, lemn, cereale etc oscileaza, in functie de produs, intre 8-17% (bumbacul are 8,5%, matasea 11%, lana 17%, graul 14%), in conditiile atmosferice standard, dar poate ajunge si la 80-90%, in cazul legumelor si fructelor proaspete.


Definitia 6

Permeabilitatea reprezinta capacitatea unor marfuri de a lasa sa treaca prin ele apa, vaporii si gazele.

Ea influenteaza proprietatile de confort si de igiena ale unor categorii de marfuri (imbracaminte, incaltaminte, corturi, membranele unor articole tehnice etc). Marimea acestei proprietati depinde de tipul legaturii fibrelor in tesaturi, de forma si marimea porilor etc. Inversul permeabilitatii este impermeabilitatea .


Definitia 7

Porozitatea reprezinta raportul dintre volumul corpului considerat si volumul porilor din masa corpului.

Valoarea porozitatii se exprima procentual. Porozitatea este o proprietate definitorie pentru produsele de panificatie si patiserie, pentru numeroase materiale de constructii, pentru confectii textile si incaltaminte. Proprietatea inversa porozitatii este compactitatea.

b) Proprietati optice

In categoria proprietatilor optice (figura 1.6) sunt cuprinse culoarea, transparenta, transluciditatea, opacitatea, luciul, indicele de refractie, etc., ele fiind legate direct de radiatia corpusculara cu propagare ondulatorie denumita lumina.


Figura 1.6 Proprietati optice


Definitia 8

Culoarea este o caracteristica a luminii, masurabila prin intensitatea si lungimea de unda a radiatiei in spectrul vizibil.

Culoarea se poate caracteriza prin luminozitate, tonalitate si saturatie.

Luminozitatea se refera la intensitatea sursei luminoase, fiind folosit si termenul de 'stralucire', desi acesta se refera mai mult la corpuri opace sau care reflecta lumina.

Tonalitatea se refera la perceptia calitativa a emisiei sursei de lumina, folosindu-se termeni ca rosu, galben, verde, albastru etc.

Saturatia presupune raportarea la o scara de senzatii reprezentand grade crescatoare de culoare, pornind de la alb. O culoare este cu atat mai saturata cu cat pare mai putin amestecata cu alb.

Este binecunoscut faptul ca alb si negru nu sunt culori. Un corp care reflecta uniform toate radiatiile spectrului vizibil pare alb, iar unul care absoarbe uniform toate radiatiile spectrului vizibil pare negru. Cele mai multe corpuri absorb selectiv anumite radiatii din spectrul vizibil, culoarea perceputa fiind complementara radiatiei absorbite.




Culorile primare (fundamentale) sunt rosu, verde si albastru-violet pentru culorile-lumina, precum si rosu, galben si albastru pentru culorile pigmentare. Din amestecul a cate doua culori primare pigmentare rezulta culorile binare (secundare): portocaliu, verde, violet. Amestecul culorilor primare cu cele binare, luate cate doua, conduce la obtinerea culorilor tertiare (rosu + violet = violet roscat etc).

Culorile care prin amestec conduc la senzatia de alb se numesc complementare (albastru + portocaliu, rosu + verde, galben + violet).

Culorile cu lungime de unda mare (rosu, portocaliu, galben) se numesc calde, iar cele cu lungime de unda mica (verde, albastru, violet) se numesc reci.


Definitia 9

Transparenta reprezinta proprietatea unui corp de a fi strabatut de catre radiatiile luminoase; ea este maxima daca absorbtia si reflexia luminii de catre corpul respectiv sunt minime.

Transparenta se exprima folosind urmatorul indicator:

Factorul de transmisie =

Un corp are transparenta buna daca acest factor are valori peste 90% (sticla, polistiren, polimetacrilat). Inversul transparentei este opacitatea, iar proprietati intermediare sunt transluciditatea (portelan, sticla opal) si opalescenta (mai ales la lichide).


Definitia 10

Luciul este proprietatea unor marfuri de a reflecta lumina incidenta cu o difuzie minima.

Luciul depinde de starea suprafetei, lumina putand fi reflectata uniform (figura 1.7-a) sau difuz (figura 1.7-b). In stiinta marfurilor folosim mai multe grade de luciu: luciu de diamant, luciu sticlos, luciu metalic, luciu matasos, luciu redus, luciu mat sau nul.


Figura 1.7 Reflexia luminii in functie de starea suprafetei


Definitia 11

Indicele de refractie este o constanta fizica a unor produse lichide sau solide (neaparat transparente).

Formula de calcul este:

unde: sin i - sinusul unghiul de incidenta

sin r - sinusul unghiului de refractie.

Unghiul r, facut de normala N cu raza refractata, este cu atat mai mic cu cat densitatea mediului strabatut de raza refractata este mai mare (figura 1.8).


Figura 1.8 Unghiurile de incidenta si reflexie

unde:

I = raza incidenta;

Rf = raza reflectata;

Rr = raza refractata;

i = unghiul facut de raza incidenta cu normala N;

r = unghiul facut de raza refractata cu normala N.

Determinarea indicelui de refractie se face pentru aprecierea puritatii sau a concentratiei unor produse, folosindu-se in acest scop dispozitive optice , denumite refractometre (Zeiss, Abbé etc).

Indicele de refractie este o caracteristica foarte importanta pentru unele marfuri, cum ar fi uleiurile alimentare sau nealimentare, produsele petroliere, parfumurile, masele plastice, laptele, bauturile alcoolice etc. Avantajele determinarii acestui indice sunt:

gradul ridicat al preciziei (3-4 zecimale);

consum redus de substanta (1-2 picaturi);

rapiditatea determinarilor.



In literatura de specialitate apare adesea abrevierea RGB (Red-Green-Blue) pentru a desemna culorile fundamentale folosite in televiziunea in culori.

Se folosesc si dispozitive electronice, care permit utilizatorului sa citeasca pe un display valoarea indicelui de refractie.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1941
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site