Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Tipuri de intrebari, in functie de forma de inregistrare a raspunsurilor

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Deplasare pe pante
Imperativul categoric, expresie a relatiei rationale intre oameni
Proiect sistem avertizare efractie
Manual de fotografie
Diagrama Gantt
SEMNIFICATIA TERMENILOR UTILIZATI
Super Vision 1.9 - Manual de utilizare
Viadrus G 100L
INFIINTAREA SI EVOLUTIA UNITATII DE POMPIERI A JUDETULUI MARAMURES
CAMPANIE DE INFORMARE PRIVIND LANSAREA PE PIATA PRODUSELOR PETROLIERE A COMBUSTIBILULUI PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI TERMICE “ BIOCOMB”

TERMENI importanti pentru acest document

tipuri de intrebari : : tipuri de intrebari pentru sondaj de opinie : tipuri de intrebari chestionare proiect marketing mix : tipuri de intrebari inchisa deschisa :

Tipuri de intrebari, in functie de forma de inregistrare a raspunsurilor

1. Principalele tipuri de intrebari

            Dupa forma de inregistrare a raspunsurilor, se face, in principu, o distinctie intre intrebarile:

- inchise -  care ofera subiectului variante de raspuns prefabricate, respondentul urmand doar sa o aleaga pe cea care se potriveste situatiei sau opiniei sale

- deschise - reclamand inregistarea, cat mai fidela si cat mai completa, a raspunsului dat de subiectul chestionat. Ceea ce trebuie foarte bine retinut, este faptul ca, in cazul anchetei si, mai ales, al sondajului de opinie, culegerea si interpretarea datelor sunt realizate din perspectiva statistica; aceasta inseamna ca prelucrarea informatiei dobandite printr-o intrebare deschisa trebuie efectuata, finalmente, in acelasi mod ca si pentru una inchisa, deci pornind de la stabilirea de categorii in care este introdus continutul raspunsurilor.

            Rezumand deocamdata lucrurile, putem spune ca, in faza de constructie a chestionarului, cercetatorul trebuie sa decida, in esenta, asupra urmatoarelor doua aspecte:

            a)  daca e posibil si preferabil sa se stabileasca si sa se expliciteze dinainte categoriile de raspunsuri si, in caz afirmativ:

            b)  daca e posibil si preferabil ca subiectul sa fie cel care alege cea mai adecvata forma de rezumare a raspunsului sau, folosind grila de categorii propusa.

            Cele doua intrebari combinate dau trei solutii posibile, pentru fiecare intrebare din chestionar:

            a) se stabilesc a priori categoriile de raspuns si subiectul alege;( avem de a face cu o intrebare inchisa propriu-zisa)

            b) se stabilesc a priori categoriile de raspuns iar operatorul, in functie de raspunsul subiectului, alege varianta 'potrivita';( se vorbeste despre o intrebare deschisa)

            c) se stabilesc a posteriori categoriile de raspuns, urmand a clasifica 'la birou' continutul raspunsurilor.( este intermediar)

            Este clar ca, in varianta a doua, pentru subiect intrebarea apare ca fiind deschisa, in timp ce, pentru operator, ea este inchisa. O intrebare aflata intr-o asemenea situatie – situatie posibila, fireste, numai prin intermediul tehnicii orale de realizare a anchetei – am putea-o numi intrebare aparent-deschisa

            Intrebarile aparent-deschise nu trebuie confundate cu cele mixte sau semideschise sau semiinchise.

            Intrebarile semiinchise apar frevent in cercetarile exploratorii sau/si in chestionarele folosite in ancheta pilot, cand gradul de cunoastere asupra amplitudinii campului de situatii posibile si asupra distributiei acestora este precar.

            Revenind la principalele tipuri de intrebari, sa mai mantionam ca, grafic, intrebarile deschise se evidentiaza in chestionar prin aceea ca, dupa textul prorpiu-zis al intrebarii, apare un spatiu liber in care operatorul sau subiectul marcheaza raspunsul. Doar atunci cand subiectul nu poate fi tinut in frau si el ne ofera de o maniera mult prea ampla raspunsul, este permisa o inregistrare selectiva sau rezumativa.

            Pentru intrebarile inchise, formele de prezentare grafica a variantelor de raspuns sunt destul de diferite. In cele mai numeroase sitautii, variantele sunt asezate una sub alta, dupa textul intrebarii, si sunt numerotate. Alegerea variantei potrivite se face prin incercuirea numarului – cu functie de cod – din fata variantei respective

            Sistemul de variante de raspuns al oricarei intrebari inchise trebuie sa satisfaca un numar de conditii elementare, dintre care amintim:

            a) El trebuie sa fie complet, in sensul ca orice raspuns posibil trebuie sa-si gaseasca locul in gama variantelor prevazute.

            b) El trebuie sa fie discriminatoriu, intelegand prin aceasta ca doua situatii semnificativ diferite trebuie suprinse in variante de raspuns diferite.

            c) El trebuie sa fie univoc, adica unui raspuns sa-i corespunda o singura varianta dintre cele oferite.

            Cel mai simplu sistem de raspuns la o intrebare inchisa este cel cu doua variante de raspuns, care, de regula, pot fi interpretate in termenii de Da/Nu. Folosirea acestui gen de intrebari este posibila si la intrebarile factuale, cand se cere precizarea existentei sau inexistentei unui lucru, efectuarea unei actiuni etc., si la cele de opinie, cand subiectului i se pretinde o forma foarte transanta de exprimare a parerii: e de acord sau nu cu ceva, are o opinie favorabila sau nefavorabila in legatura cu altceva s.a.m.d.

            Experimentele metodologice arata ca distributia raspunsurilor variaza semnificativ in functie de decizia de a folosi sau nu varianta mijlocie sau varianta “nu stiu”

            In legatura cu varianta “nu stiu”, problema nu este numai – sau nu atat – daca ea trebuie sau nu folosita, ci daca trebuie folosita ca o varianta obisnuita (plasata la sfarsitul evantaiului) sau daca n-ar fi necesar ca ea sa imbrace forma unei intrebari filtru, care sa preceada intrebarea propriu-zisa. Asa cum practic fiecare intrebare, dar indeosebi cele de opinie, ar putea avea o varianta “nu stiu”, tot asa fiecare intrebare din chestionar ar putea fi precedata de una filtru, prin care sa se intrebe oamenii, inainte de a li se cere o opinie, daca au sau nu o opinie in problema respectiva. Ca in realitate nu se face uz foarte frecvent de asemenea intrebari filtru nu e un lucru greu de inteles. Mai intai, aceasta ar complica inutil chestionarul si ar putea crea dificultati in comunicarea cu subiectii. Apoi, exista o tendinta firesca a oamenilor, generata probabil din nevoia de autoprotectie a eului, de a alege, in special in cazul intrebarilor “dificile”, varianta care sa-l angajeze cel mai putin. Subiectul poate intui rapid ca daca da asemenea raspunsuri, atunci va scapa mai usor de persoana din fata lui sau va avea mai putine rubrici de completat in formularul de raspuns.

2 Intrebari inchise sau intrebari deschise

Utilizarea atat de frecventa a intrebarilor inchise – si, insistam, nu numai in cazul sondajelor de opinie – se datoreaza unei serii de avantaje incontestabile pe care le ofera acestea. Dintre cele mai importante atuuri ale intrebarilor inchise mentionam:

            a) Rapiditatea si usurinta prelucrarii rezultatelor. Este o chestiune ce nu mai necesita nici o explicatie, acest avantaj fiind decisiv atunci cand rezultatul unui sondaj trebuie transmis beneficiarului in timp de cateva zile de la data comandarii lui.

            b) Usurinta completarii chestionarului, adica rapiditate si atractivitate pentru subiecti. Este un avantaj, de asemenea, extrem de puternic indeosebi in cazul anchetelor in scris, subiectului revenindu-i sarcina doar de a inconjura niste coduri sau a pune X-uri in casute, operatii ce solicita eforturi mentale si motrice mult mai reduse decat compunerea unui text.

            c) Precizarea continutului intrebarii, dat fiind faptul ca variantele intregesc textul propriu-zis al ei

In legatura cu cele patru situatii in care operatorului ii este permis sa intervina pentru a dirija raspunsurile – considerate inadecvate – ale subiectilor:

            1. Subiectul nu raspunde la intrebarea pusa, ci la alta. Atunci operatorul ii mai citeste o data intrebarea.

             Raspunsul subiectului contine termeni vagi, expresii neclare etc. Atunci operatorul poate interveni cu intrebari de genul:

 Ce intelegeti prin asta?

            3. Raspunsul este prea sec, insuficient de detaliat. Atunci operatorul poate interveni:

 N-ati vrea sa-mi spuneti mai multe despre aceasta?

            4. Subiectul raspunde la intrebare, dar operatorul are senzatia ca mai exista si alte aspecte relevante care n-au fost atinse. In acest caz, mai poate intreba:

 Mai aveti si altceva de adaugat?

            d) Uniformitatea intelegerii intrebarii si a inregistrarii raspunsurilor este avantajul de cunoastere cel mai important al intrebarilor inchise. Problema uniformitatii intelegerii se pune chiar si atunci cand intrebarea este completa, deci, in principiu, ea ar trebui sa aiba un sens clar si univoc, fara a mai apela la variantele de raspuns. Cine  a lucrat insa cu chestionare stie ca niciodata o precizare suplimentara, care, fireste, nu are alte efecte perturbatoare, nu este superflua, ba, dimpotriva, pentru multa lume poate deveni esentiala in intelegerea corecta a intentiei celui ce a formulat intrebarea.

            e) Evitarea erorilor generate de operatiile de postcodificare.

            f) Intrebarile inchise faciliteaza gasirea raspunsului potrivit. Avantajul deriva din cunoscuta lege a psihologiei conform careia oamenilor le este mult mai usor sa recunoasca ceva decat sa-si aminteasca si sa reproduca acel lucru. Referindu-ne la intrebarile de opinie, putem spune ca omul mai usor si mai repede se regaseste intr-un model decat sa defineasca acel model ce-i este propriu. Respectivul principiu este unul central in studiile de marketing, unde potentilaului cumparator i se propun mai multe variante ale unui produs si numai in rare cazuri este el solicitat ca el sa compuna profilul acelui produs. Desigur, aici intra in joc si o serie de factori legati de competenta.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 548
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved