Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


FILMUL CINEMATOGRAFIC. NOTIUNI GENERALE

Film

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cele mai bune filme ale anilor 90
Cele mai bune filme ale anilor 80
Aparatul de fotografiat: definitie si componenteparatul de fotografiat: definitie si componente
Cele mai bune filme ale anilor 60
A DOUA SECTIUNE: „LUMIÈRE”
FILMUL CINEMATOGRAFIC. NOTIUNI GENERALE
Anuarul statistic al cinematografiei - 2002
Cele mai bune filme ale anilor 40
ISTORIA FILMULUI ROMANESC IN 7000 DE CUVINTE
Istoria cinematografiei: Inceputuri

TERMENI importanti pentru acest document

: : : : :

FILMUL CINEMATOGRAFIC. NOTIUNI GENERALE

1. Nota introductiva

1.1. Modulul „Filmul cinematografic. Notiuni generale” asigura formarea de competente tehnice  si de abilitati practice necesare desfasurarii activitatii in cadrul echipelor de filmare sau de realizare a unei emisiuni Tv, dar ca si realizator al unui material independent cu aceeasi destinatie.

2. Modulul „Filmul cinematografic. Notiuni generale”” se studiaza in clasa a XI-a   liceu tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din domeniul media, subdomeniul „Tehnici cinematografice si de televiziune”.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” si are alocate un numar de    ore / an, din care:

Continuturile incluse in structura modulului vor permite elevilor sa-si formeze si sa-si dezvolte o gama  de abilitati practice si creative, orientate catre selectarea si utilizarea informatiilor specifice domeniului, identificarea formatelor si sistemelor de cinema, interpretarea compozitiei cadrului de filmare, redarea elementelor plastice ale filmului, respectarea tehnologiei de realizare a filmelor, in conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile lor.

3, Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

Nr. crt.

Rezultate ale invatarii

Continuturile formarii

1.

Defineste notiunea de film cinematografic

- Filmul cinematografic: gen de arta; produs final al artei si industriei cinematografice; particularitati;

- Clasificarea filmelor: dupa gen (film de actiune, film de fictiune, film documentar); dupa specificul difuzarii (filme de sala, filme de televiziune); dupa caracteristicile tehnice de prezentare (film stereofonic, stereoscopic, formate de film); dupa metraj (film de lung metraj, metraj mediu, scurt metraj)

2.

Analizeaza elementele componente ale filmului

- Elementele structurale ale filmului: cadrul de film; scena; secventa;

- Structura copiei de film: fotograma; coloana sonora;

3.

Identifica formatele si sistemele cinematografice utilizate in prezentarea filmelor

- Formatul cinematografic: tipuri (ingust, normal, lat, formate speciale); dimensiunile cadrului cinematografic;

- Sisteme de cinema:caracteristici definitorii (raportul laturilor imaginii proiectate pe ecran, tipul coloanei sonore, caracterul imaginii); clasificarea sistemelor de cinema; tendinte de dezvoltare a sistemelor de cinema;

4.

Utilizeaza reguli si principii de baza in compozitia filmului

- Compozitia cadrului filmat: incadratura; dinamica interioara a cadrului; principii si reguli de fotocompozitie; planurile cinematografice;

- Unghiul de filmare: clasificare; criterii de alegere a unghiurilor de filmare;

- Miscarea de aparat: tipuri; efecte obtinute;

- Lumina si culoarea: aport; stiluri de iluminare

5.

Analizeaza elementele plastice ale filmului

- Decorul de film: particularitati, clasificare;

- Recuzita de film: tipuri;

- Costumul de film: cerinte;

- Machiajul: necesitatea folosirii, tipuri, cerinte impuse;

- Efecte speciale: categorii, rolul efectelor speciale in realizarea filmelor;

6.

Respectarea tehnologiei de realizare a filmelor

- Perioadele si etapele de realizare a filmelor: descriere; schema tehnologica de principiu de realizare a filmelor; principalele activitati ale echipelor de filmare; etapele de realizare a filmelor;

- Studioul cinematografic: obiectul de activitate; forme de organizare; dotare.

4. Sugestii metodologice

4.1. Modulul ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura captarea, inregistrarea si redarea imaginii in televiziune si cinematografie.

            Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, rezultatele invatarii, cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in abilitati transferabile in activitatea curenta.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Asteptarile de invatare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanta, profesorul avand libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul 3,  specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

4.2. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si atitudinilor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice in echipa, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

5. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe scrise, orale sau practice care se refera explicit la criteriile de realizare  mentionate in standard, respectand specificatiile diferitelor circumstante sau contexte de aplicare, iar ca  metode de evaluare recomandam:

§      Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

§      Investigatia.

§      Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

§      Metoda exercitiilor practice

§      Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

§      Fise de observatie si fise de lucru

§      Chestionarul

§      Fise de autoevaluare                               

§      Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

§      Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Pentru evaluarea finala a modulului, sugeram urmatoarele tipuri de instrumente:

Modulul : Filmul cinematografoc. Notiuni generale

 

FISA DE OBSERVARE

Nr. crt.

ASPECTUL CRITIC URMARIT

DA

NU

OBSERVATII

1

Defineste notiunea de film cinematografic:

- prezentarea particularitatilor artei si industriei cinematografice;

- identificarea criteriilor de clasificare a filmelor

- argumentarea si interpretarea informatiilor specifice domeniului media

 Intrebari orale,teste scrise, simulare si demonstratia structurata,

2

Analizeaza elementele componente ale filmului:

- prezentarea elementelor structurale ale filmului;

- determinarea structurii copiei de film

- manifestarea gandirii critice in analizele efectuate

 Intrebari orale, teste scrise, simulare si demonstratia structurata, rapoarte

3

Identifica formatele si sistemele cinematografice utilizate in prezentarea filmelor:

- identificarea tipurilor de formate cinematografice;

- determinarea dimensiunilor cadrului cinematografic;

- clasificarea sistemelor de cinema;

- analizarea tendintelor de dezvoltare a sistemelor de cinema;

- manifestarea gandirii critice in analizarea comparativa a diferitelor formate si sisteme cinematografice

Observarea, intrebari orale, teste scrise, simulare si demonstratia structurata, rapoarte

4

Utilizeaza reguli si principii de baza in compozitia filmului:

- identificarea tipurilor de cadre cinematografice;

- alegerea unghiului de filmare;

- prezentarea miscarilor ce pot fi efectuate cu ajutorul aparatului de filmat si a efectelor obtinute;

- determinarea aportului luminii si culorii la realizarea problemelor dramaturgice si plastice ale filmului

- preocuparea permanenta pentru imbunatatirea calitatii materialelor filmate;

- demonstrarea simtului artistic si a creativitatii

Intrebari orale, teste scrise, simulare si demonstratia structurata, rapoarte

5

Analizeaza elementele plastice ale filmului:

- identificarea particularitatilor decorului de film;

- respectarea cerintelor referitoare la recuzita, costume, machiaj;

- identificarea tipurilor de efecte speciale;

- manifestarea gandirii critice in analizele efectuate

Intrebari orale, teste scrise, simulare si demonstratia structurata, rapoarte

6.

Respectarea tehnologiei de realizare a filmelor:

- identificarea etapelor de realizare a filmelor;

- reprezentarea schemei tehnologice de realizare a filmelor;

- identificarea activitatilor desfasurate in cadrul studioului cinematografic

- asumarea responsabilitatii pentru executarea lucrarilor efectuate in toate etapele procesului de filmare, conform atributiilor pe care le are in fisa postului Intrebari orale, teste scrise, simulare si demonstratia structurata, rapoarte

  1. Bibliografie

1. Arta imaginii color video-TV, C-tin. Manoila, Ed. Militara, 1997

  1. Tehnica iluminatului artistic, V. Petrovici, Ed. Tehnica, 1976
  2. Perceptia imaginii cinematografice si de televiziune, Ovidiu Radulet, Ed. Pritech, 2002
  3. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Statescu, EDP, 1974

PURTATORI DE IMAGINE SI SUNET FOTO – CINE - TV

1. Nota introductiva

1.1. Modulul „Purtatori de imagine si sunet foto-cine-TV” asigura formarea de competente tehnice  si de abilitati practice necesare desfasurarii activitatii in cadrul echipelor de filmare sau de realizare a unei emisiuni Tv, dar ca si realizator al unui material independent cu aceeasi destinatie.

2. Modulul „Purtatori de imagine si sunet foto-cine-TV” se studiaza in clasa a XI-a   liceu tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din domeniul media, subdomeniul „Tehnici cinematografice si de televiziune”.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” si are alocate un numar de    ore / an, din care:

Continuturile incluse in structura modulului vor permite elevilor sa-si formeze si sa-si dezvolte o gama  de abilitati practice si creative, orientate catre determinarea caracteristicilor diversilor purtatori de imagine si sunet, selectarea si utilizarea acestora in functie de cerintele specifice domeniului, in conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile lor.

3, Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

Nr. crt.

Rezultate ale invatarii

Continuturile formarii

1.

Determina caracteristicile purtatorilor de imagini fotografice

- Pelicule fotografice (tipuri, structura, caracteristici);

- Hartia fotografica(tipuri, structura, caracteristici, formate si dimensiuni);

- Filme fotografice speciale (tipuri, structura, domenii de aplicare, formate si dimensiuni);

2.

Utilizeaza diferite pelicule cinematografice

- Tipuri de pelicule cinematografice ;

- Structura peliculelor (alb-negru si color);

- Proprietatile peliculelor cinematografice (proprietati fizico-mecanice, proprietati fotografice, proprietati structurale);

3.

Utilizeaza purtatori magnetici pentru stocarea informatiilor audiovizuale

- Banda si discurile magnetice (structura, proprietati);

- Casete cu purtatori de sunet magnetic ( tipuri de casete audio, caracteristicile casetelor audio);

- Videocasete (tipuri)

4.

Utilizeaza discuri optice audio - video

- Compact discul (CD) audio (structura, parametrii discului, formate particulare);

- Videodiscuri optice (structura, parametrii principali, formate pentru compact discuri video);

5.

Evalueaza performantele discurilor magneto - optice

- Minidiscul purtator de sunet (structura, tipuri de MiniDisc, compatratie intre MiniDisc si CompactDisc)

4. Sugestii metodologice

4.1. Modulul ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura utilizarea corespunzatoare a mediilor de stocare audio-video.

            Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, rezultatele invatarii, cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in abilitati transferabile in activitatea curenta.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Asteptarile de invatare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanta, profesorul avand libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul 3,  specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

4.2. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si atitudinilor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice in echipa, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

5. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe scrise, orale sau practice care se refera explicit la criteriile de realizare  mentionate in standard, respectand specificatiile diferitelor circumstante sau contexte de aplicare.

            Activitatile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activitatii si comportamentului elevului consemnata in fise de evaluare si de progres al elevului.

Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de profesor cat si de elev, trebuie stranse si organizate astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta:

*                                    elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvente la care nu au obtinut feed-back pozitiv;

*                                    profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului inregistrat de elev si ca dovezi de evaluare.

 

FISA DE PROGRES

Modulul (unitatea de competenta):

Numele elevului: _________________________

Numele profesorului:  _________________________

Competente care trebuie dobandite

Data

Activitati efectuate si comentarii

Data

Aplicare in cadrul unitatii de competenta

Evaluare

Bine

Satis-facator

Refacere

Comentarii

Prioritati de dezvoltare

Competente care urmeaza sa fie

dobandite  (pentru fisa urmatoare)

Resurse necesare

 

6. Bibliografie

  1. Videocasetofoane, inregistrarea si redarea magnetica a imaginii si sunetului, Ed. ALL, Bucuresti
  2. Sisteme de inregistrare audio-video, Marius otesteanu, Florin Alexa , Ed. De Vest, Timisoara, 1997
  3. Tehnica fotografica, manual, D. Mociornita, Ed. Ag. de Informatii CAMI, 2000
  4. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Statescu, EDP, 1974

PROCESE SI PROCEDEE FOTOGRAFICE

1. Nota introductiva

1.1. Modulul „Procese si procedee fotografice” asigura formarea de competente tehnice  si de abilitati practice necesare desfasurarii activitatii in cadrul echipelor de filmare sau de realizare a unei emisiuni Tv, dar ca si realizator al unui material independent cu aceeasi destinatie.

2. Modulul „Procese si procedee fotografice” se studiaza in clasa a XI-a   liceu tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din domeniul media, subdomeniul „Tehnici cinematografice si de televiziune”.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” si are alocate un numar de    ore / an, din care:

Continuturile incluse in structura modulului vor permite elevilor sa-si formeze si sa-si dezvolte o gama  de abilitati practice privind analizarea conceptului de proces fotografic, prezentarea reactiilor chimice ce stau la baza formarii imaginii fotografice, determinarea proceselor chimice de prelucrare a materialelor fotosensibile, utilizarea procedeelor fotografice neconventionale, analizarea procedeelor fotofizice de inregistrare-redare,  in conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile lor.

3, Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

Nr. crt.

Rezultate ale invatarii

Continuturile formarii

1.

Analizeaza conceptul de proces fotografic

- Notiunea de proces fotografic (definire, tipuri: procese pe baza de halogenura de argint, pe baza de sisteme neargentice, procese fotofizice);

- Procedee fotografice (negativ-pozitiv, autopozitive);

2.

Prezinta reactiile fotochimice ce stau la baza formarii imaginii fotografice latente

- Reactii fotochimice (tipuri, etape, legi);

- Imaginea fotografica latenta ( natura imaginii, proprietati);

- Factorii care modifica procesul fotografic

3.

Determina procesele chimice de prelucrare a materialelor fotosensibile

- Developarea materialelor fotosensibile (esenta procesului, solutii de developare, mecanismul developarii cromogene);

- Procese de prelucrare ulterioare developarii (fixare, inalbire, stabilizare, spalare, intarirea si slabirea imaginii);

4.

Utilizeaza procedee fotografice neconventionale

Diazotipia

- principiile inregistrarii si redarii imaginilor pe materiale fotosensibile cu saruri diazo;

- procesul fotografic cu imagini veziculare „Kalvar”;

- domeniul de aplicare (multiplicare documente, planuri, copiere de microfilme);

Cianotipia

- principiul inregistrarii imaginilor pe materiale fotosensibile cu saruri de fier trivalent;

- domeniul de aplicare (multiplicarea planurilor);

Folosirea polimerilor fotosensibili

- transformarile care se produc in polimeri sub actiunea luminii (fotopolimerizarea unui monomer, fotoreticularea, fotodegradarea);

- domenii de aplicare (operatii de copiere in poligrafie, realizarea circuitelor imprimate);

5.

Analizeaza procedeele fotofizice utilizate in tehnica inregistrarii informatiilor

Electrofotografia

- fenomenul care sta la baza electrofotografiei;

- operatiile procedeului electrofotografic (sensibilizarea electrostatica, iluminarea stratului electrofotosensibil, developarea stratului electrofotosensibil);

- variante ale procedeului ((Xerografia, electrofaxul);

Termografia

- principiul inregistrarii si transferarii imaginii termografice;

-  posibilitati de utilizare a inregistrarilor termoplastice pe film special;

Inregistrarea magnetica audio-video

- principiul inregistrarii magnetice;

- functiile unui sistem magnetic;

- domenii de aplicare (televiziune, cinematografie, fotografie digitala);

Inregistrarea electrono-fotografica

- principiul inregistrarii;

- redarea informatiilor inregistrate pe ecranul Tv;

Inregistrarea optica pe discuri

- principiul inregistrarii optice pe discuri;

4. Sugestii metodologice

4.1. Modulul ofera elevilor oportunitatea de a utiliza o gama larga de cunostinte teoretice in activitatile practice desfasurate.

            Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, rezultatele invatarii, cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in abilitati transferabile in activitatea curenta.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Asteptarile de invatare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanta, profesorul avand libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul 3,  specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

4.2. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si atitudinilor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice in echipa, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

5. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe scrise, orale sau practice care se refera explicit la criteriile de realizare  mentionate in standard, respectand specificatiile diferitelor circumstante sau contexte de aplicare.

            Activitatile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activitatii si comportamentului elevului consemnata in fise de evaluare si de progres al elevului.

Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de profesor cat si de elev, trebuie stranse si organizate astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta:

*                                    elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvente la care nu au obtinut feed-back pozitiv;

*                                    profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului inregistrat de elev si ca dovezi de evaluare.

 

6. Bibliografie

1. Perceptia imaginii cinematografice si de televiziune, Ovidiu Radulet, Ed. Pritech, 2002

2. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Statescu, EDP, 1974

3. Introducere in tehnica cinematografica, Pop Iuliu, Petculescu Alexandru, Ed. Tehnica, 1980

4. Tehnologia prelucrarii peliculei, V. Munteanu, EDP, 1975

TEHNICI MASS - MEDIA

1. Nota introductiva

1.1. Modulul „Tehnici mass - media” asigura formarea de competente tehnice  si de abilitati practice necesare desfasurarii activitatii in cadrul echipelor de filmare sau de realizare a unei emisiuni Tv, dar ca si realizator al unui material independent cu aceeasi destinatie.

2. Modulul „Tehnici mass - media” se studiaza in clasa a XI-a   liceu tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din domeniul media, subdomeniul „Tehnici cinematografice si de televiziune”.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” si are alocate un numar de    ore / an, din care:

Continuturile incluse in structura modulului vor permite elevilor sa-si formeze si sa-si dezvolte o gama  de abilitati practice privind analizarea notiunilor fundamentale din domeniul culturii si comunica  mass-media, aplicarea tehnicilor de difuzare a mesajului televizat, evaluarea impactului comunicarii audiovizuale,  in conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile lor.

3, Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

Nr. crt.

Rezultate ale invatarii

Continuturile formarii

1.

Analizeaza notiuni fundamentale din domeniul culturii si comunicarii

 mass-media.

Cultura si civilizatie:

Definitii. Notiuni. Exemple. Teoria culturii (opere celebre – autori)

Sisteme culturale:

A. Sisteme majore (globale) : cultura universala, cutura zonala, cultura nationala

B. Sistemele culturii nationale : sistemul traditional, sistemul culturii inalte, sistemul culturii de masa

Intreferenta sistemelor culturii nationale

Modele de comunicare de

masa:

Canale culturale : lumea semnelor, lumea mitului, lumea literaturii, univers pictural, plastic, lumea imaginii si a miscarii, lumea muzicala, universul stiitelor si tehnicii, universul comunicatiilor si al informaticii

Procese culturale – mesaje – modele de comunicare

2.

Aplica tehnici de difuzare a mesajului televizat.

Comunicarea prin canale

fizice:

Circuitul comunicational

Concepte fundamentale

Schema de realizare si receptare a mesajelor TV

Aspecte de continut ale

transmisiei TV:

Arhitectura programelor

Limbajul televiziunii

Teatralitatea

Tematica

Tinte

Estetica limbajului in

comunicare:

Indici de evaluare a calitatii comunicarii

Componente estetice si functiile creatiei si transmisiei TV

3.

Evalueaza impactul comunicarii audiovizuale.

Functii si disfunctii ale TV:

Roluri pozitive: functia de informare de masa, satisfactia estetica, functia educationala, functia instructionala, functia sociala, functia de carcetare, functia de distractie, mirajul televiziunii

Roluri negative

Redundanta si originalitatea

 mesajelor:

Repetare, abundenta..-dezinteres, refuz

Noutate, inedit – interes atractie..

Manipularea/ formarea

prin Tv:

Indicatori culturali ai efectului televiziunii

Controlul informational

Tehnici de manipulare

Alternative personale la un mesaj

4. Sugestii metodologice

4.1. Modulul ofera elevilor oportunitatea de a utiliza o gama larga de cunostinte teoretice in activitatile practice desfasurate.

            Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, rezultatele invatarii, cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in abilitati transferabile in activitatea curenta.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Asteptarile de invatare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanta, profesorul avand libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul 3,  specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

4.2. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si atitudinilor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice in echipa, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

5. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe scrise, orale sau practice care se refera explicit la criteriile de realizare  mentionate in standard, respectand specificatiile diferitelor circumstante sau contexte de aplicare.

            Activitatile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activitatii si comportamentului elevului consemnata in fise de evaluare si de progres al elevului.

Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de profesor cat si de elev, trebuie stranse si organizate astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta:

*                                    elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvente la care nu au obtinut feed-back pozitiv;

*                                    profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului inregistrat de elev si ca dovezi de evaluare.

6. Bibliografie

1. Televiziune, de la videocamera la monitor, Gh. Mitrofan, Ed. Teora, Bucuresti, 1996

2. Imaginea TV, cum este…?!, M. Stancan, SC Lumina Tipo, 2004

3. Jurnalism TV


loading...
loading...



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 868
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site