Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CONSTRUCTIILE PARTICIPIALE

Gramatica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PREPOZITII SI CONJUNCTII IN ENGLEZA
PRONUMELE (THE PRONOUN) - PERSONAL PRONOUNS
Dictionar roman englez
TESTE DE GRAMATICA LIMBA ENGLEZA - REZULTATELE TESTELOR
¿QUÉ LE DUELE?- CE VA DOARE?
Adverbul
VORBIREA DIRECTA SI INDIRECTA
CVADRATURA CERCULUI VICIOS SAU DILEMELE SEMNIFICARII
Numeralul
MODUL CONDITIONAL SI FRAZELE CONDITIONALE

CONSTRUCTIILE PARTICIPIALE

1 Propozitiile participiale




1.1Participiala relativa   

Participiala relativa este o propozitie subordonata care nu are element introductiv, alcatuita dintr-un participiu acordat in gen, numar si caz cu un nume din propozitia regenta, participiu care are unele determinari proprii (complemente) care-i accentueaza caracterul de predicat al unei subordonate.

Aceasta propozitie participiala relativa poate inlocui o subordonata circumstantiala si, in plus, tine si locul unei subordonate relative.

Ceea ce distinge participiala relativa de participiala absoluta este acordul cu un element nominal din propoztia regenta, motiv pentru care unele gramatici o numesc si participiu coniunct (de la verbul coniugo, ere 'a lega, a uni').

Conditia esetiala ca o propozitie subordonata (circumstantiala sau relativa) sa fie redata in limba latina printr-o participiala relativa: subiectul subordonatei aceleia sa se gaseasca in propozitia regenta, indiferent cu ce functie- deci sa nu aiba un subiect propriu[1].

Participiala relativa sau participiul coniunct se traduce in limba romana:

  • printr-o propozitie relativa atunci cand inlocuieste o relativa;
  • printr-o propozitie circumstantiala sau gerunziu cand tine locul unei subordonate circumstantiale;
  • printr-un substantiv abstract (exemplu: Sol oriens 'rasaritul soarelui').

Sunt utilizate participiile prezent pentru relatia de simultaneitate cu regenta, perfect pentru anterioritate si, odata cu Titus Livius, participiul viitor, mai ales cu nuanta finala folosit pentru a marca raportul de posterioritate fata de propozitia regenta. Totusi, si participiul prezent este folosit pentru inlocuirea unei circumstantiale finale.

Participiul coniunct inlocuieste:

1) - o propozitie relativ-atributiva:

Immanem antepedes hydrum moritura puella

Serventem ripas alta non vidit in herba. (Verg., Georg.. IV, 458- 459).

'Nu a vazut in iarba inaintea picioarelor groaznicul sarpe care pazea tarmurile.'

[] caeruloesque implexae crinibus angues

Eumenides [] (Verg., Georg.. IV, 482- 483)

' Eumenidele care isi impletesc prin plete serpi intunecati.'

Postmodo, quod mi obsit clare certumque locuto,

Luctandum in turba etfacienda injuria tardis. (Hor., Sat., II, 6, 27- 28)

'Apoi eu care am vorbit clar si hotarat, ceea ce mi-ar sta impotriva, trebuie sa lupt

imoptriva multimii si trebuie sa-i blestem pe cei ce-mi stau in cale.'

[] nec non verniliter ipsis

Fungitur qfficiis, praelambens omne[2] quodadfert. (Hor., Sat, II,

' Si ca un scalv se achita de datoriile insesi, degustand tot ce aduce”

Nam illa tumultu saudens non est industria, sed exagitatae mentis consursatio. (Sen., Ep. ad Luc.)

'Caci aceea care se bucura de zarva nu e activitate, ci agitatia unui spirit zbuciumat.' [] alius sepraecipitavit e tecto, ne dominum stomachantem diutius audieret. (Sen., Ep.ad Luc.. IV, De mort, metu)

' Astfel altul s-a aruncat de pe acoperis ca sa nu-1 mai auda pe stapanul care-1 tot certa.'

Aut haec in nostros fabricata est machina muros,

Inspectura domos venturaque desuper urbi [] (Verg., Aen., II, 46-47).

Fie impotriva zidurilor noastre este faurita aceasta masinarie care va cerceta casele si care va veni asupra cetatii.'

2). - o circumstantiala:

a) temporala:

Flet noctem ramoque sedens miserabile carmen Integrat. [] (Verg., Georg.. IV, 514-515)

'Plange noaptea[3] in timp ce sta pe o creanga si reia cantecul trist.'

[] dwnxat ad hoc quem tollere raeda

Vellet iter faciens et cui concredere mugas

Hocgenus [] (Hor., Sat-, II,

'Numai pentru asta sa doreasca, in timp ce-si face drumul, pe acela pe care sa-1 ia in trasura si caruia sa-i incredinteze fleacuri de acest fel.'

Ut gaudet insitiva decerpens pir a... (Hor., Ep., II, 19)

'Vai, cum se bucura cand culege perele altoite'

Quidquid id est, timea Danaos et dona ferentis. (Verg., Aen.. II, 49)

'Orice este acesta, ma tem de greci chiar si cand aduc daruri.'

Assidentem [Caesarum], conspirati specie officii circumsteterunt, (Suet., Diyjul., 82)

'Cand s-a asezat [Cezar], conspiratorii 1-au inconjurat cu aerul de a-i aduce omagiul.'

b) cauzala

] ut vix at arma capienda aptandaque pugnae competeret animus,

opprimerenturque quidam,

ornati magis us quam tecti. (T.L., Ab urbe cond.. 22,5,1-3)

' Astfel incat cu greu prezenta de spirit le-a ingaduit sa ia armele si sa se pregateasca pentru lupta, caci au fost impinsi unii in altii, fiindca au fost mai mult impovarati decat aparati de arme.'

[] et in suos versipartim refugere in secundam aciem, partim non recipientes

caedere,(T.L., Ab urbe cond.. 3,34,3-7)

' Si unii s-au retras catre ai lor in linia a doua, altii fiindca nu-i primesc, ii ucid,'

]fatisque deum et defensus iniquis

inclusos utero Dnaos et pinea furtim



luxat claustra Sinon. (Verg., Aen., 2,257-259)

' Sinon, aparat fiind de vointa zeilor nefavorabili,

ii elibereaza pe furis pe grecii inchisi in pantece

si desface zavoarele de brad.'

Conterritus duos pugiones, quos secum extulerat, arripuit temtataque utriusque acie rursus condidit, causatus « nondum adesse fatalem horam » (Suet., Nero, 49)

' Deoarece era ingrozit, apuca doua pumnale, pe care le-a adus cu sine si, dupa ce incerca taisul fiecaruia, le-a pus la loc, pretextand ca «inca nu a sosit clipa fatala ».

c) concesiva:

[] neque illum,

yrensantem nequiquam umbras et multa volentem

Dicere, praeterea vidit []

(Verg., Georg.. IV,

' Si nici pe acela,

desi prindea zadarnic umbra si voind sa spuna multe,

nu 1-a mai vazut din acel moment.'

Illa manu moriens telum trahit [] (Verg., Aen.. 11, 816)

'Acesta, desi tragea sa moara, incerca sa smulga sulita cu mana.'

Ut oculus sic animus se non videns alia cernit. (Cic., Tuse., I, 67)

'Precum ochiul, asa si sufletul, chiar daca nu se vede pe sine, deosebeste cele straine.'

Absentis Ariovisti crudelitatem, velut si coram adesset horrerent. (Caes., B.G., I, 32) 'Desi era absent, se temeau de cruzimea lui Ariovist, ca si cum era de fata.'

Mendaci homini ne verim quidem dicenti credere solemus.[4] (Cic., Div., II, 146) 'Obisnuim sa nu-i dam crezare omului mincinos, nici chiar daca spune adevarul.'

d) conditionala:

Mortem igitur omnibus horis impendentem timens, qui poterii animo consistere?

(Cic., De sen. XX, 74)

'Prin urmare, cine si-ar putea pastra calmul, daca s-ar teme de moartea care ameninta

in fiecare clipa?'

Nonpotestis, voluptate omnia dirigentes, aut tueri, aut retinere virtutem. (Cic., Fin.. 11,71)

'Daca le ordonati pe toate dupa placere, nu puteti intretine si pastra virtutea.'

e) finala:

Senones Galii ad Clusium venerunt legionem Romanam castraque oppugnaturi.

(T.L., Aburbe cond.. 10,26,7)

'Galii Senoni au venit la Clusium cu gandul sa asedieze legiunea si tabara romana.'

Milites utique morituros in aciem misistis. (T.L., 25,6,9)

'Si i-ati trimis pe soldati sa moara in lupta.'

Tu munera supplex

Tende patenspacem. etfaciles venerare Napaeas. (Verg., Georg., IV,

'Tu rugator ofera daruri ca sa ceri iertare

si cinsteste-le pe Napeele binevoitoare.'

Ipse, cava solans aeerum testitudine amorem,

Te dulcis coniux, te solo in litore secum,

Te, veniente die, te decedente, canebat. (Verg., Georg.. IV,

'Acesta ca sa-si mangaie iubirea nefericita cu lira scobita,

Te canta pe tine, scumpa sotie, cu el pe tarmul pustiu,

De cand ziua venea, pana cand se sfarsea.'

1.2Participiala absoluta (ablativ absolut)

Se pare ca participiala absoluta isi are obarsia in vechea limba indoeuropeana, avand in vedere ceea ce ne relateaza Th. Simenschy si Gh. Ivanescu[5], citandu-1 pe H. Hirt: 'Dupa H. Hirt (Handbuch des Urgermanischen, III, p. 180-181), limba indoeuropeana primitiva recurgea deja la constructii participiale absolute de tipul locativului absolut din sanscrita, al genitivului absolut din greaca si al ablativului absolut din latina, in care, de fapt, alaturi de participiu, care arata o actiune sau un proces, sta in calitate de agent sau pacient si un substantiv, dar la alte cazuri decat nominativ.'

Ablativul absolut este o propozitie participiala care tine locul unei propozitii subordonate circumstantiale (temporale, cauzale, concesive, conditionale, modale), fiind alcatuit dintr-un participiu (prezent sau perfect, rar viitor) si un nume, amandoua in cazul ablativ, fara a depinde de vreun element din regenta. Din aceasta cauza el poarta numele de participium absolutum 'participiul dezlegat' (de la verbul absolvo, ere 'a desface, a dezlega') sau numele de ablativus absolutus, precum afirma si Maria Parlog.[6]

In aceasta propozitie participiala, participiul in cazul ablativ constituie predicatul, iar numele acordat cu el- subiectul.

Interesant este ca aceasta subordonata, desi substituie o propozitie circumstantiala, nu are element introductiv (conjunctie); acest lucru argumenteaza statutul de independentaa al participialei absolute.

Dupa cum am afirmat mai sus 'acelasi ablativ absolut, adica aceeasi expresie a ablativului absolut, poate exprima idei deosebite- insa nu forma verbala a ideii, nu forma expresiei, ci mintea noastra deduce intelesul[] cu cat o idee este mai logica, deci mai complet exprimata, cu atat tonalitatea ei afectiva scade si invers [].

Participiul, in cazul ablativului absolut, datorita impreviziunilor relativ la persoana si numar, constituie o expresie mai incarcata de afectivitate decat verbul respectiv la mod personal. La marirea tonalitatii afective contribuie si lipsa conjuntiei, element logic de capetenie, precum si indeterminarea logica a ablativului. Iata trei motive pentru care o idee temporala, cauzala, concesiva, conditionala, modala, redata printr-un ablativ absolut, trezea un ecou afectiv mult mai puternic decat aceeasi idee exprimata printr-o circumstantiala.[7]'



Asadar ablativul absolut are mai multe posibilitati de traducere:

  • printr-o propozitie subordonata circumstantiala cu conjunctia subordonatoare respectiva
  • printr-un gerunziu, cand predicatul este la participiu perfect, se adauga 'fiind'

inaintea lui

  • printr-un substantiv din familia verbului respectiv, insotit de o prepozitie (sub, la, in, dupa), substantiv care inlocuieste perdicatul, iar subiectul trece de la ablativ la genitiv.

Spre exemplificare iata o constructie:

Caesare vincente    care se poate traduce:

  • 'pe cand Cezar invingea;'
  • 'Cezar invingand;'
  • 'dupa victoria lui Cezar.'

Cu riscul de a ma repeta, tin sa afirm ca ablativul absolut inlocuieste o propozitie subordonata circumstantiala cu predicatul verb, subordonata cu care de altfel si

concureaza:

temporala:

a) cu actuine simultana fata de regenta ('cand, pe cand'):

Nune eadem, labente die, convivia quaerit. (Verg., Aen., IV, 77)

Acum, cand ziua se scurge, il pofteste la acelasi fel de ospete.'

Te, veniente die, te decendete canebat. (Verg., Georg., IV, 466)

'Pe tine te canta, de cand ziua venea, pana cand (ziua) se sfarsea.'

Frondesque lymphis obstrepunt mantibus [] (Hor., Ep., II, 27)

'Si frunzele fosnesc cand valurile aluneca.'

A! miseram Euridicen anima fugiente vocabat;

'Vai! Pe sarmana Euridice o chema, in timp ce-si dadea sufletul;'

b) cu actiune anterioara regentei ('dupa ce'):

Tu modoposce deos veniam, sacrisque litatis [] (Verg., Aen. IV,

'Tu doar cere ingaduinta zeilor, dupa ce ai adus sacrificiile.'

[] pecudumque reclusis

Pectoribus inhians spirantia consulii exta. (Verg., Aen., IV,

' Arzand de nerabdare, cerceteaza maruntaiele suflande inca, dupa ce desface

piepturile victimelor.'

Tum collandatis Cornutibus, dato iureiurando ab omnibus qui aderant, tempore eius

rei constituto, ab concilia disceditur. (Caes., B. G., 7, 1,2)

'Atunci, dupa ce cornutii au fost elogiati, dupa ce a fost depus juramantul de toti cei

care erau de fata, dupa ce stabilesc momentul acestei actiuni, dupa care parasesc

consiliul.'

Quid faceret? Quo se rapta bis coniuge ferret? (Verg., Georg., IV, 504)

'Ce sa faca? incotro sa se duca, dupa ce sotia i-a fost rapita de doua ori?'

cauzala:

[] utilii

Thesauro invento qui Mecennarius agrum Ilum ipsum mercatus aravit, dives amico Hercle! (Hor., Sat., II, 10-13)

'Precum aceluia care a arat platit

si deoarece a gasit o comoara a cumparat

chiar el acel ogor, caci Hercule ii era prieten!'

Loca sunt temperatiora quam in Gallia, remissoribus frisoribus.(Caes., B. G.. 5, 12)

'Locurile sunt mai temperate decat in Galia, deoarece frigul nu e atat de aspru.'

3. concesiva:

Paulus Aemilius, cum Macedonum regem vicisset inventis ibi maximis thesauris, nihil tamendomum suam intulit. (Cic., De off.. 2,22, 76)

'Paulus Emilius, dupa ce 1-a invins pe regele macedonienilor, desi au fost gasite acolo comori uriase, totusi nu a adus nimic in casa lui.'

Consul, perculsis omnibus, ipse satis ut in re trepida impavidus, turbatos ordines[]instruit,    . (T.L., Ab urbe cond., 22, 5,1)

'Desi toti au fost zdrobiti, consulul el insusi destul de curajos, organizeaza sirurile

tulburate.'

Quid nobis iniqui sumus et sapientiam suspicere cunctamur, quam docti homines, contritis in quaerendo aetatibus suis, numquam reperire potueruntl (Lact., Div. inst,3. 30, 6-9)

'De ce suntem nedrepti cu noi si sovaim sa sustinem intelepciunea, pe care oamenii cultivati, desi si-au macinat vietile in cautare, niciodataa n-au putut sa o gaseasca.'

4. conditionala:

Caritate, enim benevolentiaque sublata, omnis est e vita sublata incunditatis.

(Cic., De am.. XXVII, 10,2)[9]

'Caci daca se inlatura afectiunea si bunavointa, se inlatura din viata toata bucuria.'

Maximas virtutes iacere necesse est, voluptate dominante. (Cic., De fin.. II, 177) 'Daca stapaneste placerea, e inevitabil ca cele mai mari virtuti sa ramana ascunse.'



Neque homines inimico animo, data facultate per provinciam itineris faciundi, temperaturos ab iniuria existimabat. Caes., B. G., I, 7)

'Socotea ca niste oameni cu suflet dusmanos nu se vor abtine de la stricaciuni, daca li s-ar da posibilitatea de a-si face drum prin provincie.'

5. comparativ- modala:

Et sicut vetus aetas vidit quid ultimum in libertate esset ita nos quid in servitute, adempto, per inquisitiones, etiam loquendi audiendique commercio. (Tac., Agr.. 2)

'Si dupa cum vechea varsta a vazut ce este cel mai important in libertate, astfel noi (am vazut) ce este in servitute din cauza investigatiilor, cu dreptul de a vorbi si de a asculta rapit.'

Primus ante ubi ante omnes, magna comitante caterva Laocoon ar dens summa decurrit ab arce [] (Verg., Aen., II, 40-41)

'Atunci inaintea tuturor, cum o mare multime il insotea, cel dintai Laocoon clocotind alearga in vale din varful cetatii.'

Am afirmat mai sus ca statutul de independenta al acestei propozitii participiale absolute e argumentat prin lipsa unui element introductiv (conjunctie). Totusi, de remarcat este introducerea ablativului absolut printr-un element conjunctional in literatura epocii imperiale (fie ca e vorba de literatura crestina sau necrestina) si asta numai pentru a i se contura cat mai bine sensul.[10] Acest lucru dovedeste faptul ca participiala absoluta era simtita de vorbitor ca o propozitie.

[]per umeros volatilisDeipinnae roscidaae micantiflore candicant, et, quam quis alis quiescentibus, extimae plumae tenellae ac dilicatae tremule resultantes inquietae lasciviant. (Apul., Metamorph 5,22)

' Pe umerii zeului zburator straluceau niste pene ca de roua si stralucitoare si, desi aripile i se odihneau, fulgii din margine fragezi si delicati tremurand se agitau.'

[] humano generiproviderunt, ut, quasi discusso fristissimi temporis nubilo nuntes omniumpax iucunda et serena laetificet. (Lact., De mort, pers., 1) ' S-au ingrijit de neamul omenesc sa se bucure de placuta si senina pace, precum a inlaturat norul timpurilor triste din mintile tuturor.'

Ut se confecta, onines curam et diligentiam remittunt. (Caes., B.Civ., 2,13,2) 'Deoarece treaba era terminata, toti si-au slabit grija si atentia.'

Cu privire la acest exemplu, Eugen Dobroiu[11], sub influenta lui Ernout, va afirma ca este utilizata conjunctia ut cu nuanta cauzala, desi la origine ut este comparativ, si ca acesta intrebuintare de catre scriitorii latini este datorata lui din limba greaca Cel mai frecvent este intrebuintat in ablativul absolut participiul perfect, apoi cel prezent si mult mai rar participiul viitor. Fiecare dintre acestea (prezent, perfect, viitor)

marcheaza fata de propozitia regenta o anumita relatie temporala de anterioritate, de simultaneitate si de posterioritate.

Ablativul absolut cu predicatul nume pare sa fi fost la inceput o parte de propozitie ce a migrat in perimetrul frazei, devenind propozitie.

Nefiind necesara exprimarea verbului de existenta sum, limba latina va folosi ca predicate nume (substantive, ce exprima calitati si trepte temporale, sau adjective ce exprima o stare de fapt), iar ca subiecte tot nume. Printre altii, si lui Dan Slusanschi ii place sa numeasca participiala absoluta si circumstantiala nominala[12], deoarece inlocuieste o propozitie subordonata circumstantiala.

Ut illi

Thezaura inventa qui Mecennarius agrum Uium ipsum mercatus aravit, dives amico Herclel (Hor., Sat-, H, 10-13)

' Precum aceluia care a arat platit

si gasind o comoara a cumparat el insusi acel ogor bogat,

deoarece Hercule ii era prieten!'

Feror huc, [] fatis ingressus iniquis. (Verg., Aen., III, 17)

'Sunt purtat incoace, pasind caci soarta imi e nefavorabila'

Pis equidem auspicibus reor et Junone secunda

Hune cursum fliacas vento tenuisse crinas. (Verg., Aen., IV,

'in priviinta mea, eu cred ca iliacele corabii

au tinut acest drum datorita vantului,

deoarece zeii sunt protectori si lunona prielnica.'



Toma Vasilescu, Curs de sintaxa istorica a limbii latine, Bucuresti, Editura de Stat Didactica si Pedagogica, 1962, p.169

Praelambens omne este un participiu coniunct cu nuanta relativ - atributiva usor cauzala.

Ramoque sedens, participiul coniunct cu nuanta temporala este'determinat' si de acuzativul duratei noctem

Uneori valoarea participialei este 'divulgata' de elemente corelative sau chiar de adverbe, ori, foarte rar, de conjunctii.

V. Th. Simenschy - Gh. Ivanescu, op.cit., p.101 - 102

V. Maria Parlog, Gramatica limbii latine, Editie revizuita si adaugita de Gabriela

Cretia, Bucuresti, Editura ALL, 1996, p.226

N.I. Barbu, Op.cit., p.101 - 102

Rapta coniuge, ablativ absolut temporal, eventual cu nuanta cauzala.

Uneori valoarea participialei absolute este 'divulgata' de elemente corelative.

Maria Parlog, op. cit., p.229

Eugen Dobroiu, Curs de istoria limbii latine, Editura Universitatii Bucuresti, 1994, p.149-150

Dan Slusanschi, Op. Cit., p.37








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6042
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site