Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PROPOZITIILE NOMINALE IN TEXTUL LUI CORNELIUS NEPOS, DE VIRISILLUSTRIBUS. CAPITOLUL: ALCIBIADE

Gramatica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Préparez-vous pour la vie professionnelle
JOCURI EXERCITII GRAMATICALE
¿CÓMO ES TU PISO? CUM E APARTAMENTUL TAU?
TIMPURILE MODULUI INDICATIV - Exercitii cu Present Simple si Continuous
Can si could
TEST DE EVALUARE ADJECTVUL, ADVERBUL, NUMERALUL, PREPOZITIA, CONJUNCTIA, INTERJECTIA
GRAMATICA LIMBII ENGLEZE
ARTICOLUL
CONSTRUCTIILE PARTICIPIALE
The Subjunctive Mood

PROPOZITIILE NOMINALE IN TEXTUL LUI CORNELIUS NEPOS, DE VIRISILLUSTRIBUS. CAPITOLUL: ALCIBIADE

1.        Alcibiades, Cliniae filius Atheniensis. In hoc quid natura efficere possit videtur experta. Constat enim inter omnes, qui de eo memoriae prodiderunt, nihil illo fiiisse excellentius vel in vitus vel in virtutibus.



Alcibiade, fiul lui Clinias, atenianul, in el se pare ca natura pusa la incercare poate sa savarsesca ceva. Caci este stiut ca, intre toti, cei care au transmis prin traditie despre el, nimeni nu a fost mai distins decat el, fie in vicii, fie in virtuti.

Constat enim inter omnes, qui de eo memoriae prodiderunt, nihil illo fuisse excellentius vel in vitiis vel in virtutibus.

„Este stiut ca, intre toti, care au transmis prin traditie despre el, nimeni nu a fost mai distins decat el, fie in vicii, fie in virtuti'

Verbul impersonal constat   „este stiuf” cere dupa el o propozitie completiva infinitivala cu rol de subiect: nihil fuisse „ca nimeni nu a fost'

2.  Natus in amplissima civitate, summo genere; omnium aetatis suae multo formosissimus; ad omnes res aptus, consiliique plenus (namque imperator fuit summus et mari et terra); disertus, ut in primis dicendo valeret, quod tanta erat commendatio oris atque orationis, ut nemo ei posset resistere;

         S-a nascut intr-o distinsa cetate, de neam nobil; a fost cu mult cel mai frumos dintre toti cei de o varsta cu el; potrivit pentru toate treburile si plin de judecata(caci a fost comandant suprem si pe apa si pe uscat); talentat, astfel era neintrecut mai ales in a vorbi, caci avea farmecul vocii si al cuvantarii, incat nimeni nu i se putea opune.

         [] ut omnes admirarentur in in una homine tantam inesse dissimilitudinem tamaue diversam naturam.

Astfel incat toti se mirau ca intr-un singur om exista atata deosebire si o fire atat de contradictorie.'

Dupa verbul regent admirarentur ..se mirau' verbum affectuum, urmeaza o propozitie subordonata completiva infinitivala cu functie de complement de

obiect: tantam inesse dissimilitudinem tamque diversam naturam: „ca exista atata deosebire si o fire atat de contrara'

3.  dives; cum tempus posceret, laboriosus, patiens; liberalis, splendidus non mimus in vita quam victu; affabilis, blandus, temporibus callidissime serviens;

A fost bogat; dupa cum cerea imprejurarea, harnic, rabdator, generos, nu mai putin distins in viata publica decat in cea privata; binevoitor, viclean, adaptandu-se cu cea mai mare dibacie vremurilor.

[] privignus enim ejus fuisse dicitur [Alcibiades].

„ Caci se zice ca [Alcibiade] a fost fiul vitreg a lui [Pericle].'

Propozitianrivienus fuisse[Alcibiades] „ca [Alcibiade] a fost fiu vitreg' este o subordonata completiva infinitivala sau nominativ cu infinitiv, fiind ceruta de verbul regent dicitur „se zice', verbum declarandilo. persoana a III-a, singular, diateza pasiva, cu sens impersonal.

4.   idem, simul ac se ramiserat neque causa suberat quare animi laborem perferret, luxuriosus, dissolutus, libidinosus, intemperans repierebatur, ut omnes admirarentur in uno homine tantam inesse dissimilitudinem tamque diversam naturam.

Tot el, indata ce s-a dezlantuit, si nu era motiv sa poarte in suflet osteneala, s-a dovedit excesiv, fara masura, desfranat, astfel incat toti se mirau ca intr-un singur om exista atata deosebire si o fire contradictorie.

[ ] neque plura bona eminisci neque majora posset consequi [... ]

'n-ar putea nici sa nascoceasca cele mai multe bunuri, nici sa urmeze cele mai mari bunuri.'

Dupa verbul regent posset „ar putea' urmeaza propozitii subordonate nominativ cu infinitiv.nequeeminicinsgue_consequi [Alcibiades] : 'nici sa nascoceasca nici sa urmeze'

5.      Educatus est in domo Pericli (privignus enim ejus fuisse dicitur), eruditus a Socrate; socerum habuit Hipponicum, omnium Graeca lingua loquentium ditissimus: ut, si ipse fingere vellet, neque plura bona eminisci neque majora posset consequi quam vel fortuna vel natura tribuerat.

         A fost educat in casa lui Penele (caci se spune ca a fost fiul lui vitreg ), instruit de Socrate; 1-a avut socru pe Hipponicus, cel mai bun dintre vorbitorii limbii grecesti, astfel incat, daca el insusi ar vrea sa-si inchipuie, n-ar putea nici sa nascocesca cele mai multe bunuri, nici sa urmeze cele mai mari bunuri decat sa imparta fie soarta, fie firea.

[] ad quodperendum ipse dux delectus est[] „ insusi a fost ales conducator spre a purta rasboiul.'

ad quod gerendum este o sintagma gerundivala in cazul acuzativ cu functie de complement de obiect precedat de prepozitia ad.

6.  Bello Peloponnesio, hujus consilio atque auctoritate Athenienses bellum

Syracusanis indixerunt; ad quod gerendum ipse dux delectus est, duo praeterea collegae dati, Nicia et Lamachus.

Dupa razboiul peloponeziac, atenienii au dus razboi cu siracuzanii la sfatul si sub indrumarea acestuia; el insusi a fost conducator ca sa poarte acest razboi, pe langa acesta, dandui-se doi colegi, Nicias si Lamachus.

Hoc cum appareret non sine magna multorum consensione esse factum [] „Pe cand era evident ca acest lucru s-a facut cu acordul celor mai multi.'

Propozitia., hoc esse factum ': „ca acest lucru s-a facut' este o propozitie completiva infinitivala (acuzativ cu infinitiv) cu rol de subiect, fiind ceruta de verbul mpersonal regent appareret „era evident'

7.   Id cum appararetur, prinsquam classis exiret, accidit ut una nocte omnes Hermae, qui in oppido erant Athenis, dejicerentur praeter unum, qui ante januam erat Andocidi. Itaque iile postea Mercurius Andocidi vocitatus est.

Pe cand se pregatea, mai inainte ca flota sa plece, s-a intamplat ca, intr-o singura noapte, toate statuile lui Hermes, care se aflau in cetatea ateniana, erau pravalite la pamant cu exceptia uneia care era in fata portii lui Andocides. Astfel, de atunci aceasta s-a numit Mercur al lui Andocides.

Hoc maxime convenire in Alcibiadem videbatur.

„Se parea ca acest lucru se potriveste mai ales lui Alcibiade,'

Hoc convenire este o propozitie subordonata numita „nominativ cu infinitiv' deoarece are regent verbul de persoana a IlI-a, singular, diateza pasiva, cu sens impersonal videbatur: „se parea.'

8.  Hoc cum appareret non sine magna multorum consensione esse factum, quae non ad privatam, sed publicam rem pertineret, magnus multitudini timor est injectus nequa repentina vis in ci vitale existeret, quae libertatem opprimeret populi.

Pe cand era evident ca acest lucru s-a facut cu acordul celor mai multi, acord care se referea nu la treburile private, ci la cele publice, o mare teama s-a abatut asupra multimii, ca nu cumva sa se dea o lovitura de stat, care sa inabusesca libertatea poporului.

Aspergebatur etiam infamia, quod in domo sua [ Alcibiades ] facere mysteria dicebatur, quod nefas erat more Atheniensium[]

„Se raspandise chiar ocara, fiindca se spunea ca [Alcibiade] face misterii in casa sa, ceea ce potrivit cu obiceiul atenienilor era o nelegiuire.'

Dicebatur „se spunea' este un verb regent, de persoana a IH-a, singular, diateza pasiva cu sens reflexiv- impersonal, verb dupa care urmeaza propozitia

subordonata completiva infinitivala (nominativ cu infinitiv) fAlcibiadesJ facere „ca Alcibiade face'

9.   Hoc maxime convenire in Acibiadem videbatur, quod et potentior et major quam privatus existimabatur; multos enim liberalitate devinxerat, plures etiam opera forensi suos reddierat.

Se parea ca acest lucru ii convine mai ales lui Alcibiade, fiindca se socotea a fi si mai puternic si mai mare decat un particular. Caci pe multi ii inlantuise cu generozitatea, pe cei mai multi chiar i-a facut de-ai lui prin asistenta in procese.

[ ] idque non ad religionem, sed ad conjurationem pertinere existimabatur. „Si se socotea ca acest lucru nu tine de religie, ci de conspiratie.'

Propozitia id non_ vertinere „ca acest lucru nu tine' este o propozitie subordonata numita nominativ cu infinitiv, fiind ceruta de verbul regent existimabatur „se socotea', verb care este la diateza pasiva, persoana a IlI-a, singular, cu sens reflexiv-impersonal.

10. Qua re fiebat ut omnium oculos, quotiescumque in publicum prodisset, ad se converteret, neque ei par quisquam in civitate poneretur. Itaque non solum spem in eo habebant maximam, sed etiam timorem, quod et obesse plurimum et prodesse potera!

De aceea se intampla ca toate privirile sa se indrepte spre el ori de cate ori aparea in public si nici nu era cineva recunoscut in cetate egal lui. Astfel, nu numai ca aveau in el nadejdea cea mai mare, dar chiar si teama deoarece putea si sa-i foloseasca si sa-i infrunte pe mai multi.



Sed instabat tempus ad bellum proficiscendi. „Dar se apropia momentul plecarii la razboi'

Ad bellum proficiscendi „de a pleca la razboi'este o sintagma gerunziala cu functia de atribut pe langa numele regent tempus „momentul'.

Et illud tempus expectandum decreverunt, quo exisset, ut absentem aggrederentur[]

Si au hotarat ca trebuie sa astepte acel moment in care el va pleca ca sa-1 atace in absenta.'

Propozitia relativa participiala absentem „in absenta' are valoare temporala si astfel se mai poate traduce si „cand nu e de fata'

           

11. Aspergebatur etiam infamia, quod in domo sua facere mysteria dicebatur, quod nefas erat more Atheniensium, idque non ad religionem, sed ad coonjurationem pertinere existimabatur.

Se raspandise chiar ocara, fiindca se spunea ca face misterii in casa sa, ceea ce potrivit cu obiceiul atenienilor era o nelegiuire si se socotea ca acest lucru nu tine de religie, ci de conspiratie.

Nampostquam in Siciliam eum pervenisse crediderunt, absentem, quad sacra violasset, reumfecerunt. „Caci dupa ce au crezut ca el a ajuns in Sicilia, 1-au acuzat, desi absent, deoarece ar fi pangarit cele sfinte.

Crediderunt „au crezut' este unul dintre verba sentiendi care cer o propozitie completiva infinitivala (acuzativ cu infinitiv) cu functie de complement obiect: eum pervertise „ca el a ajuns.'

12. Hoc crimine in contione ab inimicis compellabatur. Sed instabat tempus ad bellum proficiscendi. Id iile intuens, neque ignorans civium suorum consuetudinem, postulabat, si quid de se agi vellent, potius de praesente quaestio haberetur, quam absens invidiae crimine accusaretur.

            De aceasta faradelege era acuzat de dusmani in adunarea poporului. Dar se apropia momentul plecarii la razboi. Stiind acest lucru si cunoscand obiceiul concetatenilor, el cerea ca, daca ar vrea sa se faca ceva in privinta lui, mai bine sa se faca o ancheta cu el de fata, decat sa fie acuzat, in absenta, de nelegiuire din dusmanie.

Nampostquam in Siciliam eum pervenisse crediderunt, absentem, quad sacra violasset, reumfecerunt.

„Caci dupa ce au crezut ca el a ajuns in Sicilia, 1-au acuzat, desi absent, deoarece ar fi pangarit cele sfinte.

13. Inimici vero ejus quiescendum in praesenti, quia noceri non posse intellegebant, et illud tempus expectandum decreverunt, quo exisset, ut absentem aggrederentur, itaque fecerunt.

Dusmanii lui intr-adevar trebuie sa se potoleasca in prezent, caci intelegeau ca nu poate fi atacat si au hotarat ca trebuie sa astepte acel moment in care el va pleca, ca sa-1 atace in absenta si asa au facut.

Absentem 'desi absent' este o propozitie relativa participiala cu valoare concesiva, asadar se poate traduce si 'chiar daca lipsea'.

14. Nam postquam in Siciliam eum pervenisse crediderunt, absentem, quod sacra violasset, reuni fecerunt. Qua de re cum ei nuntius a magistratu in Siciliam missus esset, ut domum ad causam dicendam rediret, essetque in magna spe provinciae bene administrandae, non parere noluit, et in trierem, quae ad eum erat deportandum15 missa, ascendit

Caci dupa ce au crezut ca el a ajuns in Sicilia, desi absent, 1-au acuzat, fiindca ar fi pangarit cele sfinte. Din aceasta cauza, dupa ce i s-a trimis in Sicilia o instiintare de catre magistratura sa se intoarca acasa spre a-si pleda cauza, si dupa ce, desi avusese speranta de a-si indeplini bine misiunea, a vrut sa se supuna, si s-a urcat pe trirema care era trimisa spre a-1 deporta pe el.

[] cum ei nuntius [est] a magistratii in Siciliam missus esset, ut domum ad causam dicendam rediret.

Dupa ce a fost trimis in Sicilia, i s-a vestit de catre magistratura sa se intoarca acasa spre a-si pleda cauza.'

Sintagma gerundivala adcausa dicendam. „spre a-si pleda cauza' este la cazul acuzativ si indeplineste functia de complement circumstantial de scop pe langa verbul rediret „sa se intoarca'

15. Hac Thurios in Italiam pervectus, multa secum reputans de immoderata civium suorum licentia crudelitateque erga nobiles, utilissimum ratus impendentem evitare tempestatem, clam se ab custodibus, subduxit, et inde primum Elidem, deinde Thebas venit.

Adus pe acesta in Italia, la Thurios, cumpanind in sinea sa multe cu privire la indrazneala fara masura a concetatenilor si la cruzimea fata de nobili, a crezut ca cel mai potrivit e sa evite nenenorocirea care ameninta; pe ascuns s-a sustras din grija paznicilor, si de acolo a ajuns mai intai in Elada, apoi la Teba.

[ ] non parere moluit, et in trierem, quae adeum erat deportandum missa, ascendit.

„ Nu a vrut sa se supuna si s-a urcat pe trirema care fusese trimisa spre a-1 deporta pe el.'

adeum deportandum este o sintagma gerundivala „spre a-1 deporta pe el' in

cazul acuzativ cu functie sintactica de complement circumstantial de scop, cerut de verbul erat missa „fusese trimisa,'

16. Postquam autem se capitis damnatum, bonis publicatis, audivit, et, id quod usu venerat, Eumolpidas sacerdotes a populo coactos ut se devoverent, ejusque devotinis, quo testatior esset memoria, exemplum in pila lapidea incisum esse positum in publico, Lacedaemonem demigravit.

Insa, dupa ce a fost condamnat la moarte, bunurile fiindu-i confiscate, a plecat la Sparta si a auzit ceea ce se intamplase, ca preotii Eumolpizi au fost constransi de popor sa-1 blesteme si ca al lui blestem, prin care amintirea 1-ar face mai cunoscut, continutul gravat pe un stalp de piatra, a fost asezat in public.

Postquam autem se capitis damnatum [est], bonis publicatis, audivit[ ] „Dupa ce a fost condamnat la moarte, bunurile fiindu-i confiscate, a auzit'

Bonis publicatis „bunurile fiindu-i confiscate' este o propozitie participiala absoluta cu predicatul participiu (adjectiv verbal), ce tine locul unei propozitii

subordonate temporale, astfel putandu-se traduce si „dupa ce bunurile i-au fost confiscate.

[] audivit[] Eumolpidas sacerdotes apopulo coactos fessej ut se devoverent[]

„ A auzit, ca preotii eumolpizi au fost constransi de popor ca sa-1 blesteme.'

Dupa verbum sentiendi audivit „a auzit' urmeaza de regula o propozitie completiva infinitivala (acuzativ cu infinitiv) cu rol de complement de obiect

Eumolpidas sacerdotes coactos fessej „ca preotii eumolpizi au fost constransi'

17. Ibi, ut ipsepraedicare consuerat, non adversus patriam, sed inimicos suos bellum gessit, «quod iidem hostes essent civitati: nam cum intellegerent se plurimum prodesse posse reipublicae, ex ea ejecisse, plusque irae suae quam utilitati comuni paruisse».

            Acolo, indata ce planuise sa declare public ca nu poarta razboi impotriva patriei, ci impotriva dusmanilor sai« ca ei sunt dusmanii cetatii: caci indata ce si-au dat seama ca el cel mai mult poate fi de folos statului, a fost alungat din el si ca mai mult s-a supus maniei sale decat folosului comun».

nam cum intellegerent se  plurinum produsse posse reipublicae,

„Caci pe data ce si-au dat seama ca el cel mai mult poate sa fie de folos

statului.'

Se posse „ca el poate' este o propozitie completiva infinitivala (acuzativ cu infinitiv) cu functie de complement de obiect, ceruta fiind de verbum sentiendi

intellegerent „si-au dat seama'.

18. Itaque hujus consilio Lacedaemonii cum Perse rege amicitiam fecerunt, dein Deceleam in Attica munierunt, praesidioque ibi perpetue posito in obsidione Athenas tenuerunt. Ejusdem opera loniam a societate averterunt Atheniensium; quo facto multo superiores bello esse coeperunt.

       Si astfel, la sfatul acestuia, spartanii au dobandit prietenia cu regele Perseu, apoi au facut o fortificatie in Attica, la Decelea si acolo, cu sprijinul continuu depus au tinut in stapanire Atena. Tot eforturile lui au scos lonia din alianta atenienilor, prin cele facute au inceput sa fie mult superiori in razboi.

       Cujuscum in intimam amicitiampervenisset, etAtheniensium[] opes




senescere. contraLacedaemoniorum crescere videret[]de reditu suafacit mentionem. „Dupa ce a ajuns in intimitatea acestuia si indata ce vazu ca puterea atenienilor scade, ca dimpotriva, puterea lacedemonienilor creste, a facut propunerea despre posibilitatea intoarcerii sale'

Cele doua completive infinitivale (acuzativ cu infinitiv) cu funtie de complement de obiect: opes senescere. [opes] crescere „ca puterea scade, ca puterea creste' sunt cerute de verbum sentiedi videret „vazu'.

     

19. Namque vero bis rebus tam amici Alcibiadi sunt facti quam timore ab eo alienati. Nam cum acerrimi viri praestantem prudentiam in omnibus rebus cognoscerent, pertimuerunt ne caritate patriae ductus aliquando ab ipsis descisceret et cum suis in gratiam rediret. Itaque tempus ejus interflciundi quaerere instituerunt.

Caci intr-adevar, din cauza atator fapte s-au facut prieteni lui Alcibiade, cat de teama s-au lipsit de el. Caci, indata ce au cunoscut intelepciunea deosebita in toate situatiile a aprigului barbat, s-au speriat ca el, manat uneori de iubirea pentru patrie sa nu se desparta de ei si sa nu se impace cu ai sai. Si astfel au stabilit sa caute momentul de al ucide.

[]post, Suffragente Theramene. populi scito restituir[]

'dupa aceea, sustinandu-1 Theramene, a fost repus in drepturi de hotararea poporului.'

Suffragente Theramene „sustinandu-1 Theramene' este o propozitie participiala absoluta cu predicatul participiu (adjectiv verbal), participiala care in acest context are valoare cauzala, asadar se poate traduce si „deoarece Theramene il sustine'.

20. Id Alcibiades diutius celari non potuit; erat enim ea sagitate, ut decipi non posset, praesertim cum animum attendisset ad cavendum. Itaque ad Tissaphernes, praefectum Darii, se contulit.

Alcibiade nu a putut ascunde mult timp acest lucru, caci acesta era de o asemenea ascutime, incat nu ar fi putut ramane neobservata, mai ales ca nu avea grija sa se pazeasca. Si astfel s-a dus la Tisaferne, satrapul regelui Darius.

[]populi scito restituir, parique absens imperiopraeficitur simul cum Thrasybulo et Theramene.

„ Este repus in drepturi de hotararea poporului si, chiar lipsind, a fost pus la conducere impreuna cu Throsibulus si Theramene'.

21. Cujus cum in intimam amicitiam pervenisset, et Atheniensium, male gestis in Sicilia rebus, opes senescere, contra Lacedaemoniorum crescere videret, initio cum Pisandro praetore, qui apud Samum exercitum habebat, per internuntios colloquitur, et de reditu suo facit mentionem. Erat enim eodem quo Alcibiades sensu, populi potentiae non amicus, et optimatium fautor.

Dupa ce a ajuns in intimitatea acestuia, si indata ce vazu ca prin esecuri in Sicilia puterea atenienilor scade, ca, dimpotriva, puterea spartanilor creste, la inceput cu pretorul Pisandros, care isi avea armata langa Samum, a vorbit prin intermediari si a facut propunerea despre posibilitatea intoarcerii sale. Caci era de aceeasi parere politica cu Alcibiade; nu era prieten al partidei popularilor, ci era partizan al optimatilor.

Relativa participiala absens „lipsind' are valoarea unei subordonate concesive si astfel o mai putem traduce si „chiar daca lipsea'.

22. Ab hoc destinatus, primum per Thrasybulum, Lyci filium, ab exercitu recipitur, praetorque fit apud Samum; post, suffragente Theramene, populi scito restituitur, parique absens  imperio praeficitur simul cum Thrasybulo et Theramene.

Parasit de acesta, e mai intai reprimit in armata de Thrasibulus, fiul lui Lucius, si devine pretor la Samum. Dupa aceea, sustinandu-1 Theramene, este repus indrepturi de hotararea poporului si, chiar lipsind, a fost pus la conducere impreuna cu Thrasibulus si Theramanes.

Vieti enim erant quinque proeliis terrestribus, tribus novalibus, in quibus ducentas noves triremes amiserant, quae captae in hostium venerant. 'Caci erau invinsi in cinci batalii terestre, in trei navale, in care pierdusera doua sute de nave trireme, care, luate, ajunsesera sub stapanirea dusmanilor.'

Participiala relativa captae „luate' are valoarea unei subordonate circumstantiale temporale cu nuanta cauzala, putandu-se traduce astfel: „cand au fost luate'// „fiindca au fost luate'.

23. Horum in imperio tanta commutatio rerum facta est, ut Lacedaemonii, qui paulo ante victores viguerant, perterriti pacem peterent. Vieti enim erant quinque proeliis terrestribus, tribus navalibus, in quibus ducentas naves triremes amiserant, quae captae  in hostium venerant potestatem.

     In stat a fost facuta o atat de mare schimbare a lucrurilor, incat lacedemonienii, care putin inainte fusesera invingatori, ingroziti au cerut pace. Caci erau invinsi in cinci batalii terestre, in trei navale, in care pierdusera doua sute de nave trireme, care, luate ajunsesera sub stapanirea dusmanilor.

[] tonta fuit omnium expectatio vissendi Alcibiadis, ut ad ejus triremem vulgus confluret.

' Curiozitatea de a-1 intalni pe Alcibiade a fost atat de mare, incat multimea a venit puhoi la trirema lui.'

Sintagma gerundivala in cazul genitiv visendi Alcibiadis „de a-1 vedea pe Alcibiade' indeplineste functia de atribut pe langa regentul nume expectatio „curiozitate'.

24. Alcibiades simul cum collegis receperat lonia, Hellespontum, multas praeterea urbes Graecas, quae in ora sitae sunt Asiae, quarum expugnarant complures, in his Byzantium, neque minus multas consilio ad amicitiam adjunxerant, quod in captos clementia fuerant usi.

Alcibiade impreuna cu colegii redobandise lonia, Helespontul, in afara de acestea multe orase grecesti, care sunt pe tarmul Asiei, dintre care pe mai multe le-au cucerit, intre acestea Bizantul, si pe multe le adusese la intelegere prin diplomatie, caci intrebuintasera blandetea fata de prizonieri.

Sic enim popula erat persuasum et adversas superiores etpraesentes secundas re s accidisse ejus opera.

'Caci astfel poporul era convins ca faptele lui au sters si faptele rele anterioare si pe cele bune prezente'.

Verbum voluntatis erat persuasum „era convins' admite dupa el o propozitie completiva infinitivala (acuzativ cu infinitiv) cu rol de complement de obiect: accidisseopera „ca faptele au sters.'

25. Ita praeda onusti, locupleto exercita, maximis rebus gestis, Athenas venerunt.

Astfel, au venit la Atena impovarati de prada, cu o armata de incredere, dupa cele mai mari ispravi.

Neque id sine causa arbitrari videbantur. 'Si nu li se parea ca fara motiv este socotit acest lucru.'

Verbul regent impersonal pasiv neque videbantur „si nu li se parea' cere dupa el o propozitie completiva infinitivala (nominativ cu infinitiv) id arbitrari „ca

acest lucru este socotit.'

26. His cum obviam universa civitas in Piraeum descendisset, tanta fuit omnium

expectatio visendi Alcibiadis ut ad ejus triremem vulgus conflueret, proinde ac si solus advenisset.

Dupa ce intreaga cetate a coborat in Pireum in intampinarea lui, atat de mare a fost curiozitatea tuturor de a-1 intalni pe Alcibiade, incat multimea a venit puhoi la trirema lui, ca si cum ar fi ajuns doar el.

Ele lacrimans taiem benevolentiam civium suorum accipiebat, reminiscens pristini temporis acerbitatem.

'El inlacrimat, primi un astfel de devotament al concetatenilor sai, reamintindu-si de asprimea vremii de mai inainte.'

Propozitia reminiscens acerbitatem este o propozitie subordonata participiala relativa care in contextul nostru are valoarea unei subordonate circustantiale temporale cu nuanta concesiva, putandu-se traduce astfel: „ in timp ce-si reamintea // desi isi reamintea de asprimea vremii de mai inainte.'

27. Sic enim populo erat persuasum, et adversas superiores et praesentes secundas res accidisse ejus opera. Itaque et Siciliae amissum et Lacedaemoniorum victorias culpae suae tribuebant, quod taiem virum e civitate expulissent. Neque id sine causa arbitrari videbantur; nam postquam exercitai praeesse coeperant, neque terra neque mari hostes pares esse potuerant.

Caci poporul era convins ca faptele lui au sters si faptele lui rele anterioare si pe cele bune prezente, ii atribuiau vinei sale si pierderea Siciliei si invingerea lacedemonienilorde aceea 1-au izgonit din cetate pe un astfel de barbat. Si nu li se parea ca fara motiv este socotit acest lucru, caci dupa ce incepuse sa conduca armata, dusmanii nu putusera sa fie egali nici pe mare,nici pe uscat.

28. Hic ut e navi egressus est, quanquam Theramenes et Trasybulus eisdem rebus praefuerant simulque venerant in Piraeum, tamen unum omnes illum prosequebantur, et, id quod nunquam antea usu venerant nisi Olympiae victoribus, coronis laureis taeniisque vulgo donabatur. Iile lacrimans taiem benevolentiam civium suorum accipiebat, reminiscens  pristini temporis acerbitatem.

El, indata ce a coborat de pe corabie, desi Theramenes si Thrasibulus fusesera in fruntea treburilor si indata ce ajunsesera in Pireu, totusi numai pe el il escortau toti si, ceea ce niciodata inainte nu se mai intamplase, decat in cazul invingatorilor olimpici, i s-a dat o coroana de lauri cu panglici. El inlacrimat, primi un astfel de devotament al concetatenilor, reamintindu-si de asprimea timpului de mai inainte



29. Postquam astu venit, contione advocata, sic verba fecit, ut nemo tam ferus fuerit quin ejus casus lacrimarit inimicumque iis se ostenderit, quorum opera, patria pulsus fuerat, proinde ac si alius populus, non iile ipsum qui turn flebat, eum sacrilegii damnasset.

Dupa ce a venit la Atena, fiind convovata adunarea poporului, astfel a vorbit, incat nimeni nu a fost atat de crud ca sa nu deplanga nenenorocirea lui si sa arate ca el a fost dusman acestora, prin ale caror fapte fusese izgonit din patrie, ca si cum alt popor, nu chiar cel care plangea, il condamnase pentru profanare.

30. Restituta ergo huic sunt publice bona, eidemque illi Eumolpidae sacerdotes rursus resacrare sunt coacti, qui eum devoverant, pilaeque illae, in quibus devotio fuerat scripta, in mare praecipitatae.

Asadar i-au fost restituite bunurile in public si au fost constransi sa-1 deslege de blestem insisi acei preoti eumolpizi care 1-au blestemat si acei stalpi pe care a fost scris blestemul, au fost aruncati in mare.

BIBLIOGRAFIE

1.   Apuleius, Metamorphoses, texte etabli par D.S.Robertson et trad. Par Paul Vallette, Paris, Belles Lettres, 1989.

2.   Barbu, N.I., Sintaxa limbii latine dupa metoda istorico-stilistica, Editia a Il-a, revazuta si adaugita, Bucuresti, Tipografia Caitilor Bisericesti, 1947

3.   Barbu, N.I.-Vasilescu, T.I., Gramatica latina, Fonetica, morfologia, sintaxa urmate de un appendix, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagocica, 1969

4.   Bujor, I.I.-Chiriac Fr., Gramatica limbii latine, Editia a Il-a, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1971

5.   Caesar, Caius Julius, Guerre des Gaules, Paris, 1929

6.   Caesar, Caius Julius, La guerre civile; texte etabli et trad. par: Pietre Fabre, tomel, livresl-2, 9-emetir., Paris, Belles Lettres, 1987

7.   Catullus, Caius Valerius, Carmina, trad., St. Introd. si note de Teodor Naum, Editie bilingva, Bucuresti, Teora, 1999

8.   Cicero, Marcus Tullius, De divinatione, trad. de Gabriela Haja si Mihaela Paraschiv, Editie bilingva, Iasi, Polirom, 1998

9.   Cicero, Marcus Tullius, De l 'oratew, livre I, texte etabli et traduit par Edmond Courbaud, livresl-2,  Paris, Belles Lettres, 1985,1986

10. Cicero, Marcus Tullius, Tusculanes, texte etabli par: Georges Fohlen, trad. par Jules Humbert, tomel, livresl-2,4-eme tir., Paris, Belles Lettres, 1970

11. Dobroiu Eugen, Curs de istoria limbii latine, Editura Universitatii Bucuresti, 1994

12. Ernout, Alfred-Thomas, Francois, Syntaxe latine, Editia a Il-a, Paris, Edition Klincksieck, 1997

13. Gutu G., Dictionar latin- roman, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1983

14. Horatius Flaccus, Quintus, Arta poetica (Scrisoare catre Pisoni), trad. lat-rom. de G. Nica, Editia intaia, Iasi, Editura G.Nica, 1930

15. Horatius Flaccus, Quintus, Carmina, Edition classique, publice avec des arguments d'un precis sur Ies metres employes par Horace par E. Sommer, Paris, Hachette, 1875

16. Horatius Flaccus, Quintus, Odes et epodes, texte etabli et traduit par Francois Villeneuve,     Voi. I, Paris, Belles Lettres, 1964

17. Horatius Flaccus, Quintus, Satires, texte etabli et traduit par Francois Villeneuve, Paris, Belles Lettres, 1989

18. Lactantius, Lucius Caecilius Firmianus, Institutions divines, introd., texte critique, trad. et notes par Pierre Monat, Paris, Edition du Cerf, 1986

19. Lavency, Marius, Grammaire latin, Description du latin classique en vue de la lecture des auteurs, Deuxieme edition, Peeters Louvain-la-Neuve, 1997

20. Livius, Titus, Ab urbe condita, trad., introd. si note de Paul Galesanu, Bucuresti, Teora, 2000

21.Lucretius Caras, Titus, De la nature, 6-e edition, Paris, Belles Lettres, 1993 Martialis, Marcus Valerius, Epigrammes; texte etabli et traduit par H.G. Izaac, Paris, Belles Lettres, 1969

22. Nepos, Cornelius, De viris illustribus, texte latin, publie avec un notice, des notes explicatives, un index des noms historiques et geographiques et des termes relatifs aux institutions par H. Noel, troisieme edition, Paris, Librairie Hachertie 79, Boulevard Sant-Germmine,1923

23. Parlog, Maria, Gramatica limbii latine, Editie revizuita si adaugita de Gabriela Cretia, Bucuresti, Editura ALL., 1996

24. Riemann, Othon, Syntaxe latine d'apre s lesprincipes de lagrammaire historique, quatrieme edition, revue par Paul Lejay, Paris, Librarie C. Klincksieck, 1900

25. Rieman, Othon - Goelyer, Henri, Grammaire latine complete, 22-e edition, Paris, Librairie Armand Colin 105, Boulevard Saint-Michel, 1924

26. Rieman, Othon-Goelyer, Henri, La deuxieme grammaire latine, revision de la premiere grammaire et complements themes et version-exercices de memoire, notion de prosodie, lexiques latin-francais et francais-latin, 4 cartes, 35-e edition, Paris, Librairie Armand Colin 105, Boulevard Saint-Michel, 1934

27. Seneca, Lucius Aennaeus, Lettres a Lucilius, texte etabli par: Francois Prechac, trad. par: Henri Noblot, Paris, Belles Lettres

28. Simenschy, Th. - Ivanescu, Gh., Gramatica comparata a limbilor indoeuropene, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1981

29. Simenschy, Th. - Ivanescu, Gh., Gramatica limbii latine, Cu notiuni elementare de stilistica si versificatie pentru cursul secundar, Text revizuit, nota asupra editiei, prefata de Traian Diaconescu, editia a V-a, Bucuresti, Editura Viitorul Romanesc, 1998

30. Slusanschi, Dan, Sintaxa limbii latine, Voi. I, Sintaxa propozitiei, Editia a Il-a, revazuta si adaugita, Editura Universitatii, Bucuresti, 1994

31. Slusanschi, Dan, Sintaxa limbii latine, Voi. II, Sintaxa frazei, Editura Universitatii, Bucuresti, 1994

32. Suetonius, Caius Tranquillius, Vie des douze Cesars, texte etabi, trad. par: Henri Ailloud, Paris, Belles Lettres

33. Tacitus, Cornelius Publius, Annales, texte etabli, trad. par: Pierre Wuilleumier, tomel:livresl-3, tir. Rev., corrig. Par J.Hellegouarc'h, 3-eme tir., Paris, Belles Lettres, 1990

34. Tacitus, Cornelius Publius, Vie d'Agricola, texte etabli, trad. par: E. de Saint-Denis, 7-eme tir., Paris, Belles Lettres, 1985

35. Tatar Vasile, Gramatica elementara a limbii latine, Bucuresti, Editura Corint, 1998

36. Vasilescu, Toma L, Curs de sintaxa istorica a limbii latine, Bucuresti, Editura de Stat Didactica si Pedagocica, 1962

37. Vergilius Maro, Publius, Opera, Aeneis, traducere de Nicolae Ionel, Institutul European, 1997








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 970
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site