Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Elemente de rationament analitic

Matematica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
COMBINARI - NUMERE COMPLEXE - LOGARITMI
Elemente de rationament analitic
REGULILE ALGEBREI
Teza Unica la matematica
APROXIMAREA FUNCTIILOR PRIN METODA CELOR MAI MICI PATRATE
INDICII SI RITMUL VARIATIEI FENOMENELOR ECONOMICO-SOCIALE
TEST ALGEBRA CL. A-VII-a
FUNCTIA BIJECTIVA
INDICATORII STATISTICI - Indicatori statistici primari si derivati
Clasa a VII-a Varianta nr. 1 Teza Unica la matematica

Elemente de rationament analitic



22 de intrebari

Pe Strada Principala sunt cinci semafoare, unul la fiecare din cele cinci intersectii cu strazile Horezu, Jupiter, Kogalniceanu, Negresti si Olari. Luminile semafoarelor arata verde, rosu sau galben, in orice moment dat, potrivit urmatoarelor conditii:

          Semafoarele de la intersectiile cu strazile Kogalniceanu si Negresti nu arata aceeasi culoare.

          Semafoarele de la intersectiile cu strazile Jupiter si Olari arata aceeasi culoare.

          Daca semaforul de la intersectia cu strada Kogalniceanu arata rosu, atunci nici un alt semafor nu arata rosu.

          Daca semaforul de la intersectia cu strada Horezu arata verde, atunci semaforul la intersectia cu Olari arata rosu.

          Daca semaforul la intersectia cu Negresti nu arata verde, atunci semaforul la intersectia cu Jupiter arata galben.

1. Care dintre urmatoarele variante ar putea reprezenta o succesiune corecta a culorilor celor cinci semafoare la un moment dat?

(A) Horezu: verde.

Jupiter: rosu.

Kogalniceanu: verde.

Negresti: verde.

Olari: rosu.

(B) Horezu: verde.

Jupiter: rosu.

Kogalniceanu: verde.

Negresti: galben.

Olari: rosu.

(C) Horezu: verde.

Jupiter: galben.

Kogalniceanu: galben.

Negresti: rosu.

Olari: galben.

(D) Horezu: rosu.

Jupiter: rosu.

Kogalniceanu: galben.

Negresti: verde.

Olari: rosu.

(E) Horezu: rosu.

Jupiter: galben.

Kogalniceanu: rosu.

Negresti: verde.

Olari: galben.


2. Care este numarul maxim de semafoare care ar putea arata culoarea verde in acelasi timp?

(A) Unul singur.

(B) Doua.

(C) Trei.

(D) Patru.

(E) Cinci.

3. Care dintre urmatoarele variante trebuie sa fie falsa?

(A) Semafoarele de la intersectia cu strazile Horezu si Jupiter arata amandoua rosu in acelasi timp.

(B) Semafoarele de la intersectia cu strazile Horezu si Olari arata amandoua galben in acelasi timp.

(C) Semafoarele de la intersectia cu strazile Jupiter si Negresti arata amandoua verde in acelasi timp.

(D) Semafoarele de la intersectia cu strazile Kogalniceanu si Olari arata amandoua galben in acelasi timp.

(E) Semafoarele de la intersectia cu strazile Negresti si Olari arata amandoua rosu in acelasi timp.

4. Daca semaforul de la intersectia cu strada Kogalniceanu arata culoarea verde, atunci care dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?

(A) Semaforul de la intersectia cu strada Horezu arata culoarea verde.

(B) Semaforul de la intersectia cu strada Jupiter arata culoarea rosie.

(C) Semaforul de la intersectia cu strada Negresti arata culoarea galbena.

(D) Semaforul de la intersectia cu strada Olari arata culoarea verde.

(E) Semaforul de la intersectia cu strada Olari arata culoarea rosie.


5. Daca semaforul de la intersectia cu strada Olari arata culoarea verde, atunci care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Semaforul de la intersectia cu strada Horezu arata culoarea rosie.

(B) Semaforul de la intersectia cu strada Horezu arata culoarea galbena.

(C) Semaforul de la intersectia cu strada Kogalniceanu arata culoarea rosie.

(D) Semaforul de la intersectia cu strada Kogalniceanu arata culoarea galbena.

(E) Semaforul de la intersectia cu strada Negresti arata culoarea verde.


Un numar de exact sapte angajati – Florin, Georgiana, Horia, Izabela, Kati, Liviu si Mihai – conduc pe rand o furgoneta. Fiecarui angajat ii vine randul o singura data. Ordinea in care ei conduc trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:

          Mihai este al doilea sau al treilea la rand.

          Izabela nu este prima.

          Horia nu este al treilea.

          Dintre angajatele Georgiana, Kati si Izabela, una este prima, alta este a patra si alta este a saptea.

          Lui Horia si Kati le vine randul unul dupa celalalt.

          Lui Liviu si Georgianei nu le vine randul unul dupa celalalt.

6. Care este numarul total de angajati dintre care oricine poate fi al cincilea?

(A) Doi.

(B) Trei.

(C) Patru.

(D) Cinci.

(E) Sase.

7. Care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie falsa?

(A) Florin este primul si Mihai este al doilea.

(B) Georgiana este prima si Izabela este a patra.

(C) Georgiana este a patra si Liviu este al saselea.

(D) Izabela este a patra si Kati este a saptea.

(E) Mihai este al doilea si Izabela este a saptea.

8. Daca Liviu este al saselea la rand, atunci care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Georgiana este prima.

(B) Horia este al doilea.

(C) Izabela este a saptea.

(D) Kati este a patra.

(E) Mihai este al treilea.


9. Una dintre urmatoarele variante este o lista completa si corecta a momentelor in care i-ar putea veni randul lui Liviu; care este aceasta?

(A) Primul, al treilea, al cincilea.

(B) Al doilea, al treilea, al cincilea, al saselea.

(C) Al treilea, al patrulea, al cincilea, al saselea.

(D) Al treilea, al cincilea.

(E) Al treilea, al cincilea, al saselea.

10. Daca Kati nu este prima, iar Liviu nu este al treilea, atunci care dintre urmatoarele variante este o lista completa si corecta a momentelor in care i-ar putea veni randul lui Florin?

(A) Al doilea, al treilea.

(B) Al doilea, al treilea, al cincilea.

(C) Al treilea, al cincilea.

(D) Al treilea, al cincilea, al saselea.

(E) Al cincilea, al saselea.

11. Daca Kati nu este prima si Florin nu este al doilea, atunci care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Mihai este al doilea.

(B) Kati este a patra.

(C) Izabela este a saptea.

(D) Lui Florin si lui Horia le vine randul unul dupa celalalt.

(E) Lui Liviu si Izabelei le vine randul unul dupa celalalt.


Noua institutii publice dintr-un oras candideaza pentru obtinerea unor fonduri europene. Acestea sunt Scoala nr. 1, Scoala nr. 2, Scoala nr. 3, Scoala nr. 4, Centrul social „Sf. Ana”, Centrul social „Sf. Maria”, Centrul social „Sf. Petru”, Spitalul de Pediatrie si Spitalul de Urgenta. Alocarea fondurilor trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

Exact sase institutii dintre cele noua vor primi fonduri.

Cel mult doua centre sociale vor primi fonduri.

Daca toate scolile primesc fonduri, atunci cel mult un spital primeste fonduri.

Daca Spitalul de Urgenta primeste fonduri, atunci primeste fonduri si Spitalul de Pediatrie.

Daca Scoala nr. 3 nu primeste fonduri, atunci nu primeste fonduri nici Scoala nr. 4.

12. Care dintre urmatoarele este o lista acceptabila a institutiilor care primesc fonduri europene?

(A)             Scoala nr. 1, Scoala nr. 2, Scoala nr. 4, Centrul social „Sf. Ana”, Spitalul de Urgenta, Spitalul de Pediatrie.

(B)              Scoala nr. 3, Centrul social „Sf. Ana”, Centrul social „Sf. Maria”, Centrul social „Sf. Petru”, Spitalul de Urgenta, Spitalul de Pediatrie.

(C)              Scoala nr. 1, Scoala nr. 3, Centrul social „Sf. Maria”, Centrul social „Sf. Petru”, Spitalul de Urgenta, Spitalul de Pediatrie.

(D)             Scoala nr. 1, Scoala nr. 2, Scoala nr. 3, Scoala nr. 4, Centrul social „Sf. Maria”, Spitalul de Urgenta.

(E)              Scoala nr. 1, Scoala nr. 2, Scoala nr. 3, Scoala nr. 4, Spitalul de Urgenta, Spitalul de Pediatrie.

13. Care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A)             Cel putin trei scoli primesc fonduri.

(B)              Cel putin un centru social primeste fonduri.

(C)              Cel putin un spital primeste fonduri.

(D)             Ambele spitale primesc fonduri.

(E)              Cel mult trei scoli primesc fonduri.


14. Care dintre urmatoarele afirmatii poate sa fie adevarata?

(A)             Numai una din scoli primeste fonduri.

(B)              Nici Scoala nr. 3, nici Spitalul de Urgenta nu primesc fonduri.

(C)              Scoala nr. 4 si Spitalul de Urgenta primesc fonduri.

(D)             Numai unul din centrele sociale primeste fonduri, iar Spitalul de Pediatrie nu primeste fonduri.

(E)              Dintre scoli, numai Scoala nr. 1, Scoala nr. 2 si Scoala nr. 4 primesc fonduri, iar Spitalul de Pediatrie nu primeste fonduri.

15. Daca Scoala nr. 1 si Spitalul de Urgenta sunt printre institutiile care primesc fonduri, care dintre urmatoarele afirmatii NU poate sa fie adevarata?

(A)             Scoala nr. 4 si Centrul social „Sf. Petru” primesc fonduri.

(B)              Scoala nr. 3, Centrul social „Sf. Ana” si Centrul social „Sf. Petru” primesc fonduri.

(C)              Scoala nr. 4, Centrul social „Sf. Ana” si Centrul social „Sf. Petru” primesc fonduri.

(D)             Scoala nr. 2, Scoala nr. 3 si Centrul social „Sf. Petru” primesc fonduri.

(E)              Scoala nr. 3, Centrul social „Sf. Petru” si Spitalul de Pediatrie primesc fonduri.

16. Daca Spitalul de Pediatrie primeste fonduri, care este numarul maxim de scoli care pot primi fonduri?

(A)             Niciuna.

(B)              Una.

(C)              Doua.

(D)             Trei.

(E)              Patru.


17. Daca Spitalul de Urgenta nu primeste fonduri, care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A)             Spitalul de Pediatrie primeste fonduri.

(B)              Spitalul de Pediatrie nu primeste fonduri.

(C)              Exact un centru social primeste fonduri.

(D)             Cel putin trei scoli primesc fonduri.

(E)              Exact doua centre sociale primesc fonduri.

In perioada verii, trei studenti doctoranzi – Maria, Victor, Zina – si doi studenti masteranzi – Hans, Ionel – aleg fiecare exact unul din cele trei cursuri de matematica – geometrie fractala, logica matematica si topologie – si exact unul din cele trei cursuri de limbi straine – portugheza, rusa, suedeza. Alegerea facuta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

          Nici un student masterand nu alege geometria fractala.

Nici un student doctorand nu alege limba rusa.

          Fiecare student care alege cursul de logica matematica alege si limba portugheza.

          Nici unul dintre studentii care aleg portugheza nu alege si cursul de topologie.

          Un singur student alege atat geometria fractala, cat si portugheza.

          Exact doi studenti aleg topologia.

          Victor alege limba suedeza, dar nici Ionel si nici Zina nu aleg aceasta limba.

18. Care din urmatoarele pot fi cursurile de matematica si respectiv de limbi straine alese de Hans si Ionel?

(A) Hans: topologia, limba portugheza

Ionel: logica matematica, limba rusa

(B) Hans: topologia, limba rusa

Ionel: geometria fractala, limba rusa

(C) Hans: topologia, limba rusa

Ionel: topologia, limba rusa

(D) Hans: topologia, limba suedeza

Ionel: logica matematica, limba rusa

(E) Hans: topologia, limba suedeza

Ionel: topologia, limba suedeza

19. Care dintre urmatoarele variante ar putea fi adevarata?

(A) Hans este singurul dintre cei cinci studenti care alege limba suedeza.

(B) Ionel este singurul dintre cei cinci studenti care alege topologia.

(C) Maria este singura dintre cei cinci studenti care alege limba portugheza.

(D) Victor este singurul dintre cei cinci studenti care alege geometria fractala.

(E) Zina este singura dintre cei cinci studenti care alege logica matematica.


20. Care dintre urmatorii studenti NU POATE alege topologia?

(A) Hans

(B) Ionel

(C) Maria

(D) Victor

(E) Zina

21. Care dintre urmatoarele cursuri ar putea fi ales de toti studentii doctoranzi?

(A) geometria fractala

(B) limba portugheza

(C) logica matematica

(D) topologia

(E) limba suedeza

22. Daca Maria alege topologia, atunci care dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Hans alege topologia.

(B) Ionel alege limba rusa.

(C) Ionel alege logica matematica.

(D) Victor alege geometria fractala.

(E) Zina alege geometria fractala.


Intelegerea unui text scris

28 de intrebari


5

10

15

20

25

30

35

40

Cronica lui Winton Dean la o productie a opera seria (o forma de opera care a fost la moda in secolul al XVIII-lea) a lui Haendel arata ce probleme pot aparea cand conventiile acestor opere din ce in ce mai apreciate sunt modificate la intamplare pentru a se potrivi gusturilor moderne. Dean a considerat productia ca fiind o bataie de joc.

          Aparatorii productiei argumenteaza ca nu te poti astepta ca publicul modern sa aiba rabdare sa urmareasca o forma de arta atat de repetitiva cum este opera seria, cu interminabilele sale pasaje recitative (un mod de a canta care imita inflexiunile vorbirii naturale) si cu numarul mare de arii (piese solo acompaniate de orchestra), de cele mai multe ori treizeci sau mai multe, cam dublul numarului din opera italiana de secol XIX. Asadar, sustin ei, era esential sa se opereze taieturi masive si sa fie rearanjate partitura si structura dramatica pentru gustul modern. Din moment ce Haendel insusi nu a reinviat aproape niciodata o opera fara a o rearanja astfel incat sa se potriveasca noilor artisti si noilor circumstante, ar fi, spun aparatorii, o pedanterie de anticar sa refuzi o libertate asemanatoare muzicienilor moderni.



          Winton Dean ataca aceste argumente si expune o teorie in cea mai mare parte convingatoare a bazelor dramatice si muzicale ale artei de creator de opera a lui Haendel. Subliniind natura intrinsec conventionala a unei opera seria, Dean demonstreaza ca numai printr-o acumulare treptata de informatii cu ajutorul unei serii de arii cantate de un personaj pe parcursul intregii opere ajunge personalitatea acelui personaj sa fie pe deplin inteligibila. Dean ilustreaza acest proces descriind prezentarea facuta de Haendel vrajitoarei Alcina, care are arii in fiecare dintre cele trei acte ale operei ce-i poarta numele. In primul act ea este „hedonista fara rusine”; in al doilea este „femeia dispretuita” si apoi „vrajitoarea care-si foloseste puterile”. In actul al treilea ea il ameninta pe Ruggiero, iubitul infidel, ca se va razbuna, dar el ii infrange puterile magice. Aria ei finala este o lamentatie. Dean sustine ca fiecare arie dramatizeaza muzical o alta fateta a acestei eroine tragice, astfel incat impresia noastra despre personajul ei se imbogateste pe masura ce soarta ei se inrautateste.

          Procedeele lui Haendel difera semnificativ de modalitatile mai bine cunoscute prin care este dezvoltat un personaj in operele italiene de secol XIX. In cele mai elaborate portrete realizate de Verdi, de exemplu, exista un miez al fiecarui personaj care ramane parte din reprezentarea sa muzicala pe intreg parcursul unei mari varietati de miscari dramatice si afective. Indiferent daca ea canta aria „Sempre libera” sau „Amami, Alfredo”, personajul Violetta al lui Verdi din La Traviata pare sa fie la limita dintre sanatate si boala, dintre autocontrol si isterie. Verdi pur si simplu lucra intr-un cadru de conventii dramatice si muzicale diferit de al lui Haendel. Desi putini specialisti ar cere o respectare riguroasa a fiecarei note dintr-o partitura de opera, Dean a demonstrat ca deciziile de ordin practic, inclusiv taieturile, trebuie luate pe baza unei cunoasteri extrem de precise a conventiilor din opera seria si nu pe baza „instinctelor” teatrale influentate de opera italiana de secol XIX.


23. Care dintre urmatoarele propozitii exprima cel mai exact ideea principala a textului?

(A)  Teoria unui critic muzical privitoare la opera seria i-a facut pe ceilalti critici sa constientieze mai bine conventiiile genului.

(B)  Opera seria de secol XVIII s-a dovedit mai atragatoare pentru publicul modern decat se asteptau criticii.

(C)  Publicul modern nu poate intelege pe deplin productiile de opera a lui Haendel pentru ca nu intelege conventiile din opera seria.

(D)  Taieturile masive si rearanjarea operelor lui Haendel impiedica intelegerea corecta a acestor opere.

(E)  Specialistii au devenit din ce in ce mai critici la adresa structurii dramatice a productiilor recente ale operelor de secol XVIII.

24. Autorul textului discuta in detaliu cele trei acte ale operei Alcina cel mai probabil pentru a:

(A)  rezolva o disputa.

(B)  ceda asupra unui punct.

(C)  furniza un context istoric.

(D)  sustine un argument.

(E)  pune la indoiala o teorie traditionala.

25. Care dintre urmatoarele schimbari facute intr-o opera artistica seamana cel mai bine cu cele facute in productia recenta a uneia dintre opera seria a lui Haendel, asa cum este ea discutata in text?

(A)  Un volum de poezie este tradus dintr-o limba intr-alta si in acest proces se efectueaza schimbari inevitabile de metru si rima.

(B)  O productie moderna a unei piese din secolul al XVII-lea este prescurtata cu grija pentru a reduce numarul de decoruri complexe si costisitoare.

(C)  O partitura de secol XVIII este interpretata cu instrumente muzicale moderne mai degraba decat cu instrumentele folosite in reprezentatiile din secolul al XVIII-lea.

(D)  O melodie veche este transformata de catre un muzician modern intr-o varianta apreciata de public.

(E)  Un roman deja aparut este prescurtat si republicat intr-o revista fara a se tine cont de integritatea artistica a operei originale.

26. Cu care dintre urmatoarele afirmatii despre taieturi si revizuiri in productii moderne ale unei opera seria de Haendel ar fi de acord, cel mai probabil, autorul textului?

(A)  Taieturile si revizuirile sunt permise deoarece Haendel insusi isi revizuia adesea operele ca sa le adapteze pentru anumiti artisti si circumstante ale reprezentatiilor.

(B)  Operele lui Haendel trebuie produse mai degraba intr-o maniera care sa satisfaca gusturile moderne decat sa se bazeze pe partiturile compuse de Haendel pentru anumiti artisti.

(C)  Ar trebui sa se efectueze numai acele taieturi si revizuiri necesare circumstantelor in care se desfasoara reprezentatiile moderne.

(D)  Taieturile si revizuirile sunt permise, dar ar trebui efectuate cunoscand foarte bine conventiile unei opera seria.

(E)  Lucrarile de Opera seria ale lui Haendel trebuie produse cu respectarea riguroasa a partiturii, in toate reprezentatiile moderne.

27. Care dintre urmatoarele afirmatii despre ariile „Sempre libera” si „Amami, Alfredo” este sprijinita de text?

(A)  Ambele dramatizeaza dimensiunile esentiale ale personajului Violetta.

(B)  Ambele dramatizeaza stabilitatea personalitatii Violettei inainte ca sanatatea ei sa se deterioreze.

(C)  Ambele sunt asemanatoare ariilor Alcinei din actul final al operei lui Haendel.

(D)  Sunt cele mai importante arii din La Traviata prin ceea ce dezvaluie despre personajul Violetta.

(E)  Descriu momente similare din subiectul tragic al operei La Traviata.

28. Conform textului, „aparatorii” mentionati in al doilea paragraf isi sustin punctul de vedere cu toate argumentele de mai jos, CU EXCEPTIA:

(A)  faptului ca Haendel isi revizuia operele adesea.

(B)  numarului de arii din opera seria.

(C)  naturii pasajelor recitative din opera seria.

(D)  conventiilor de construire a unui personaj in opera seria.

(E)  presupunerii despre gustul publicului modern de opera.


29. Pornind de la text, care ar fi afirmatia despre aria finala a Alcinei cu care Dean ar fi cel mai probabil de acord?

(A)  Este mult mai lunga decat ariile finale din operele de secol XIX.

(B)  Este asemanatoare cu alte arii cantate de Alcina, in sensul ca dramatizeaza tragica ei lupta interioara.

(C)  Descrie dorinta Alcinei de a se razbuna pe Ruggiero, iubitul ei necredincios.

(D)  Este mai importanta pentru intelegerea personalitatii Alcinei decat ariile din primul si al doilea act pentru ca dramatizeaza devenirea ei ca eroina tragica.

(E)  Pune in evidenta un aspect al personalitatii Alcinei care nu este dezvaluit complet pana in actul al treilea.

30. In ultimul paragraf autorul discuta La Traviata, cel mai probabil pentru a:

(A)  demonstra modul in care reprezentarea personajelor feminine de opera s-a schimbat de la secolul al XVIII-lea la secolul al XIX-lea.

(B)  sugera ca personajele din operele lui Verdi sunt mai complex dezvoltate decat cele din opera seria a lui Haendel.

(C)  oferi o comparatie intre conventiile de constructie a personajului in opera seria si cele ale dezvoltarii personajului in opera italiana de secol XIX.

(D)  sugera ca, pentru majoritatea publicului modern de opera, conventiile de contructie a personajului par neobisnuite. 

(E)  oferi un exemplu de personaj feminin care este mai apreciat de publicul modern decat personajele feminine din opera seria a lui Haendel.

         

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Cand o casnicie se termina cu un divort, impartirea bunurilor si a finantelor poate parea relativ simpla in comparatie cu incredintarea copiilor. Custodia comuna, atunci cand parintii cad de acord asupra ei in interesul copilului, este de cele mai multe ori o reusita, dar foarte adesea nu functioneaza cand este impusa sau stabilita de instanta. In multe societati occidentale exista doua principii esentiale de acordare a custodiei, ambele urmarind interesul copilului. In primul rand, copilul nu trebuie incredintat acelui parinte care este in mod evident nepotrivit. In al doilea rand, stresul provocat copilului de actiunea in justitie — care de obicei creste odata cu durata procedurii — trebuie redus pe cat posibil.

          In plus, instantele nord-americane au aplicat inca alte doua principii de acordare a custodiei exclusive, ambele punand accentul pe interesul copilului. In Statele Unite, regula prezumtiei materne — prin care se incredinteaza copilul automat mamei, atata vreme cat ea indeplineste conditiile cerute de lege pentru incredintare — a avut suprematie multa vreme, nu in ultimul rand pentru ca tindea sa accelereze procedura de incredintare. Dar in ultima vreme, regula si-a pierdut statutul de favorita, datorita reevaluarii rolului sexelor in societatea nord-americana. In Canada, unde regula prezumtiei materne nu a fost niciodata folosita, hotararile de incredintare sunt influentate de regula principalului sustinator, conform careia se incredinteaza copilul acelui parinte care se demonstreaza a fi in cea mai mare masura responsabil de bunastarea copilului. Aplicarea prezumtiei principalului sustinator este in crestere si in Statele Unite; pana nu demult era considerata mai putin de dorit decat regula prezumtiei materne, pentru ca lungeste procedura de incredintare.

          Exista o sumedenie de criterii pentru a stabili care parinte este principalul sustinator, si adesea este necesar ca judecatorii sa efectueze o intreaga serie de interpretari subiective. De exemplu, este principalul sustinator cel care face cele mai multe pentru copil sau impreuna cu copilul? Ce este mai important, cantitatea de timp petrecuta cu copilul sau calitatea acestuia? Hotararea este si mai complicata cand parintii au grija de copil in mod egal. In orice situatie, una dintre complicatiile majore ale regulii prezumtiei principalului sustinator este aceea ca presupune comparatii intre parinti, care pot fi dureroase.

          Multi dintre savantii in domeniul juridic recunosc ca uneori este imposibil sa determini caruia dintre parinti este cel mai bine sa-i incredintezi copilul. Cu aceste indoieli, ei considera ca cel mai bun lucru in asemenea cazuri ar putea fi ca judecatorul sa dea hotararea aleatoriu, ceea ce macar are meritul de a elimina riscul la care este expus copilul pe parcursul unei proceduri indelungate. Criticii acestei abordari subliniaza ca aceasta in mod evident nu tine cont de posibilele diferente subtile dintre felul in care fiecare parinte are grija de copil, diferente care pot fi semnificative pentru bunastarea copilului, in moduri care nu sunt usor de descoperit prin proceduri juridice. Acesti critici considera ca, in asemenea cazuri, cea mai buna solutie la aceasta dilema ar putea fi sa intrebe copilul pe care dintre parinti il prefera.


31.
Principalul scop al textului este de a:

(A)  corecta o conceptie gresita larg raspandita despre hotararile de incredintare.

(B)  analiza unele probleme legate de hotararile de incredintare.

(C)  respinge acuzatiile aduse de cei care critica hotararile de incredintare.

(D)  integra mai multe metode de ajunge la o hotarare de incredintare.

(E)  sustine noi principii care orienteaza hotararile de incredintare.

32. Textul contine informatii care ne ajuta sa raspundem la toate intrebarile de mai jos, CU EXCEPTIA:

 

(A)  Care este motivul pentru care custodia comuna tinde sa nu functioneze atunci cand este impusa de instanta?

(B)  Care proceduri de incredintare ii vor tulbura cel mai probabil pe copii?

(C)  De ce i-ar putea fi greu unui judecator sa decida caruia dintre parinti sa-i incredinteze copilul?

(D)  Cum difera din punct de vedere istoric procedurile de incredintare din SUA de cele din Canada?

(E)  Cum se poate ajunge la o hotarare atunci cand un judecator nu poate decide carui parinte sa-i incredinteze copilul?

33. Pornind de la text, cu care anume dintre afirmatiile de mai jos este cel mai probabil ca autorul textului sa fie de acord?

(A)  Din cand in cand este imposibil sa stabilesti daca a incredinta copilul unuia dintre parinti este mai bine decat a-l incredinta celuilalt.

(B)  Cel mai important principiu dintr-o procedura juridica este acela de a reduce la minimum durata procedurii.

(C)  Este inevitabil ca in procedurile juridice sa existe hotarari subiective, dificile si tulburatoare.

(D)  Comparatiile intre parinti in instanta duc la o judecata asupra valorii intrinsece a fiecaruia dintre ei.

(E)  Ceea ce este in interesul copilului la momentul sedintei in instanta se schimba adesea la scurt timp dupa incheierea procedurii.

 


34. Scopul principal al intrebarilor din paragraful al treilea este de a:

(A)  ilustra dificultatile cu care se confrunta judecatorii cand aplica criteriile pentru a stabili care parinte este principalul sustinator.

(B)  identifica etapele prin care trebuie sa treaca un judecator cand stabileste care parinte este principalul sustinator.

(C)  explica modul in care judecatorii stabilesc custodia in acele cazuri in care ambii parinti au grija de copil in mod egal.

(D)  pune la indoiala unele dintre criteriile pe care le foloseste un judecator cand hotaraste care parinte este principalul sustinator.

(E)  sprijini afirmatia ca utilizarea prezumtiei principalului sustinator ajuta de fapt la scurtarea procedurii de incredintare.

35. Care dintre urmatoarele deductii despre instantele americane in ceea ce priveste procedurile de incredintare este cel mai puternic sustinuta de text?

(A)  Au inceput sa reduca gradul de subiectivitate inerenta stabilirii custodiei.

(B)  S-au implicat mai putin in stabilirea raspunderii relative a fiecarui parinte.

(C) Au devenit mai preocupati de imbunatatirea eficientei procedurilor de incredintare.

(D)  S-au indepartat de preluarea implicita a anumitor stereotipuri privitoare la rolurile parintilor.

(E)  Au evitat responsabilitatea de a lua hotarari de incredintare cat mai corecte posibil fata de copil.

36. Pe baza textului, care dintre urmatoarele variante de incredintare este CEL MAI PUTIN compatibila cu principiile de incredintare folosite in instantele nord-americane?

(A)  Parintii se invoiesc intre ei cu privire la incredintarea copiilor pentru a evita ca termenii incredintarii sa le fie impusi de un judecator.

(B)  Judecatorul incredinteaza copilul mamei fara a examina informatiile despre cat este ea de potrivita ca parinte.

(C)  Parintii hotarasc asupra incredintarii unice fara a intreba copilul ce prefera.

(D)  Judecatorul incredinteaza copilul tatalui dupa ce examineaza informatiile relevante pentru aplicarea principiului principalului sustinator.

(E)  Judecatorul acorda custodie comuna dupa ce se consulta cu parintii si copiii privitor la preferintele lor.


37. Care dintre urmatoarele tendinte ar slabi punctul de vedere al criticilor mentionati in ultimele doua propozitii ale textului?

(A)  tendinta custodiei comune de a fi in dezavantajul copiilor atunci cand este dispusa de un judecator.

(B)  tendinta actualelor hotarari de incredintare unica de a nu incredinta copilul mamei si tatalui cu egala frecventa.

(C)  tendinta in randul judecatorilor de a-l intreba pe copil daca prefera sa fie incredintat unuia sau celuilalt dintre parinti.

(D)  tendinta in randul parintilor de a suferi puternic de stres atunci cand respecta aranjamentele de incredintare dispuse de judecator.

(E)  tendinta in randul copiilor implicati in proceduri de incredintare de a exprima numai acele opinii pe care cred ei ca judecatorii vor sa le aiba.


 

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Pe la jumatatea anilor 20, formatia lui Duke Ellington s-a indepartat din ce in ce mai mult de muzica sincopata, cantata ca vai de lume de formatii mult mai tinere, si a inceput sa cante tot mai mult hot jazz, pe atunci in mare voga. Este foarte posibil ca Duke Ellington sa-si fi dezvoltat stilul caracteristic pornind de la premise pur comerciale; el se baza pe ceea ce el numea muzica « jungle », care corespundea intr-o oarecare masura asteptarilor publicului de la Cotton Club. Acest stil nu numai ca se mula pe talentul unor membri cu totul remarcabili ai formatiei sale, dar avea si avantajul de a-i furniza orchestrei acel timbru special, care s-o deosebeasca de altele.

Cert este ca Ellington a adus mai mult in muzica sa decat simpla aversiune fata de orice forma de planificare sau de pregatire prealabila. Simtea o placere crescanda in combinarea tonurilor si a timbrelor, o inclinatie puternica spre armonii care frizau adesea disonantele; avea o tendinta marcanta spre a incalca toate regulile si o incredere totala in ideile sale neortodoxe, atata timp cat in urechile sale « sunau bine ». Dincolo de asta, avea un fler de invidiat in ceea ce priveste tonurile, un simt pe care altii i-l comparau adesea cu intuitia pictorului in potrivirea culorilor, care totusi era mai degraba un simt sigur al efectelor acustice spectaculoase.

Muzica sa este importanta mai ales pentru felul in care a luat nastere. Duke, acest expert in sireata manipulare a altora, stia prea bine ca in ultima instanta fiecare membru al formatiei sale trebuie sa transforme piesa interpretata in propria sa muzica. Pentru a atinge acest tel, el le dadea instrumentistilor doar indicatii generale, obligandu-l pe fiecare dintre ei sa intuiasca si sa-i satisfaca asteptarile.

Este clar ca piesele create in acest mod nu se armonizeaza in niciun fel cu conceptia conventionala despre rolul « artistului » in postura de creator unic si individual al operei sale.  Pe de alta parte, aceasta conceptie conventionala nu s-a referit niciodata la acele opere obligatoriu colective care abunda pe scenele si pe ecranele noastre, si care sunt de departe mai reprezentative pentru arta secolului al XX-lea decat cele apartinand artistului solitar. Dificultatile de a-l plasa pe Ellington ca artist sunt in principiu asemanatoare celor legate de descrierea modului in care regizorii isi pun in valoare propria personalitate artistica in conlucrarea cu altii.

Astfel se ridica automat intrebarea in legatura cu validitatea definitiei sau a descrierii creatorului de arta. In mod evident, a-l defini pe Ellington drept « compozitor » este la fel de inadecvat ca si a vorbi despre « autori » in cazul multor regizori de la Hollywood, denumiti astfel de catre unii critici francezi intr-o tendinta carteziana de a simplifica lucrurile. Si, cu toate acestea, Ellington a creat, in colectiv, numeroase opere de arta autentice care, ca si in cazul regizorilor de teatru sau de film, erau totodata in cel mai inalt grad creatiile sale proprii. Spre deosebire insa de multi megalomani, lui Ellington ii era foarte clar ca el nu era decat o parte dintr-un proces creator.

Jazz-ul joaca un rol atat de important in istoria artei moderne pentru ca reprezinta o alternativa vie la creatia produsa de canonul cultural, care la randul sau a fost initial unul « de avangarda », dar transformat azi in obiect de studiu al cursurilor universitare. Tocmai acesta este si motivul pentru care tendinta de a face din jazz o noua avangarda este atat de regretabila.




38. Care dintre urmatoarele enunturi exprima cel mai exact ideea principala a textului?

(A)     Muzica lui Duke Ellington este renumita deoarece a stiut sa raspunda asteptarilor publicului anilor 20.

(B)     Muzica lui Duke Ellington este o combinatie intre nonconformismul si talentul sau si intuitia artistica a membrilor formatiei.

(C)     Muzica lui Duke Ellington este compusa de un artist in sensul cartezian al cuvantului.

(D)   Muzica lui Duke Ellington nu poate fi considerata arta deoarece jazz-ul nu este parte din cultura superioara.

(E)    Muzica lui Duke Ellington este la fel de reprezentativa ca productiile unor regizori celebri.

39. Care este sensul cuvantului „a friza” din randul 13?

(A)      a fi foarte departe de;

(B)      a fi foarte rezistent la;

(C)      a fi foarte aproape de;

(D)     a fi foarte permisiv cu;

(E)      a fi foarte flexibil la.

40. Conform textului, Duke Ellington poate fi asemanat unui regizor deoarece:

(A)      instructiunile cu privire la interpretare sunt foarte clare.

(B)      talentul sau este singurul care se reflecta in produsul final.

(C)      creatiile sale sunt produse numai in scopuri comerciale.

(D)     colaborarea cu membrii formatiei duce la realizarea produsului final.

(E)      niciunul nu poate fi considerat artist deoarece creatiile nu sunt autentice.

41.  Conform textului, Duke Ellington se astepta ca membrii formatiei sale:

(A)      sa respecte cu strictete fiecare element al partiturii sale.

(B)      sa foloseasca o tehnica muzicala clasica pentru crearea unei melodii noi.

(C)      sa ii ghiceasca intentiile muzicale, aducandu-si propria contributie.

(D)     sa se deosebeasca de restul formatiilor prin nerespectarea regulilor.

(E)      sa creeze o piesa muzicala de calitate fara ajutorul compozitorului.


42. Pornind de la cel de-al doilea paragraf, care ar fi, cel mai probabil, principiul care ghideaza creatiile lui Duke Ellington?

(A)      Echilibrul perfect dintre sunetele unei melodii nu poate fi atins doar printr-o planificare minutioasa.

(B)      Tonurile, timbrele si armoniile pot fi alese la intamplare, dar trebuie sa excluda disonantele.

(C)      O melodie care „suna bine” trebuie pregatita la fel cum pictorul isi alege  culorile pe paleta.

(D)     Efectele acustice spectaculoase pot fi atinse numai incalcand toate regulile compozitiilor muzicale.

(E)      Valoarea unei piese muzicale este data de multitudinea procedeelor combinate de realizare.

43. Ce se poate deduce din ultimul paragraf al textului cu privire la viziunea autorului despre jazz?

(A)      Jazz-ul este un stil de muzica neelevat si de aceea nu ar trebui sa faca parte din programele universitatilor.

(B)      Jazz-ul este un stil de muzica de avangarda, dar nu poate fi considerat ca facand parte din canonul cultural.

(C)      Jazz-ul este un stil de muzica important in istoria artei deoarece este asimilat canonului cultural.

(D)     Jazz-ul este un stil de muzica ce nu poate fi considerat de avangarda deoarece nu face parte din canonul cultural.

(E)      Jazz-ul este un stil de muzica de sine statator care nu se poate incadra in definitiile conventionale ale artei.

44. Care este scopul pentru care autorul a scris acest articol?

(A)      Sa scoata in evidenta motivele pentru care muzica lui Duke Ellington este remarcabila.

(B)      Sa demonstreze ca Duke Ellington era un artist in sensul cartezian al cuvantului.

(C)      Sa nege in mod explicit validitatea definitiei conventionale a operei de arta.

(D)     Sa explice in detaliu tehnica folosita de Duke Ellington pentru a-si compune muzica.

(E)      Sa scoata in evidenta asemanarile si deosebirile dintre compozitori, pictori si regizori.


         




5

10

15

20

25

30

35

40

45

Unele zone cu crestere urbana rapida se intind deasupra unei topografii carstice, formata din calcar brazdat de numeroase pesteri si doline aparute datorita dizolvarii treptate a rocii prin infiltrarea apei de ploaie. Pe masura ce infrastructura rutiera se dezvolta pentru a face fata cresterii traficului in acele zone, sistemele de drenare a apei trebuie si ele extinse pentru a putea face fata cantitatilor mai mari de apa acumulata prin cresterea suprafetelor impermeabile. Din pacate, in regiunile carstice se practica racordarea tevilor, a retelelor de scurgere si a altor asemenea structuri la retelele naturale de pesteri subterane, creand astfel o „canalizare naturala”. Ca rezultat al acestei proceduri, compusii toxici din apa reziduala de la suprafata soselei au cale libera catre apa freatica. Dar chiar si fara o legatura directa, cantitati mari de compusi periculosi pot patrunde in apa freatica din bazinele de colectare a apei reziduale in zone carstice. Pentru culoarele de transport rutier care traverseaza asemenea zone este evident necesara o gestionare mai buna a apei reziduale de pe sosea, din moment ce majoritatea apei din precipitatii devine pana la urma apa freatica si, in multe asemenea zone, majoritatea locuitorilor isi iau apa potabila din bazine acvifere carstice vulnerabile.

          Cresterea populatiei in aceste regiuni creeaza la randul ei necesitatea de a proiecta si de a amplasa noi instalatii de colectare a deseurilor solide pentru a putea absorbi acumularea tot mai mare de gunoi. Este neaparat nevoie de asemenea instalatii, deoarece multe dintre rampele de colectare existente va trebui sa fie inchise curand, din cauza ca nu au substrat de argila sau captuseala de plastic si astfel permit agentilor de contaminare sa patrunda cu usurinta in panza freatica. Insa locurile pentru amplasarea acestor instalatii trebuie alese cu mare grija. Formatiunile carstice care servesc drept zone de reincarcare a panzei freatice, cum ar fi dolinele si paraiele subterane, trebuie evitate, deoarece infiltratiile de la suprafata pot scurta indelungatul proces de filtrare prin care se reincarca panza freatica din alte zone.

De asemenea, cercetarile stiintifice au aratat ca extinderea suprafetelor impermeabile adiacente dezvoltarii urbane este un factor determinant in cresterea incidentei prabusirii de doline in regiunile carstice. Apa reziduala, care in mod normal ar fi absorbita de sol, este redirectionata in structuri de drenaj care sporesc viteza si capacitatea de eroziune a apei din precipitatii. In formatiunile carstice, eroziunea subterana, denumita si „tubare a solului”, creeaza cavitati mari aproape de suprafata solului, cu un tavan din sol relativ slab. Pana la urma, aceste tavane nu mai pot sustine greutatea structurilor de la suprafata, cum ar fi parcarile si cladirile, care la un moment dat fie se prabusesc brusc in acele cavitati, fie se scufunda treptat intr-un proces care se numeste tasare a dolinelor. Deseori, ambele produc daune costisitoare proprietatilor. Presiunea tot mai mare asupra resurselor de apa freatica generata de cresterea populatiei duce adesea la epuizarea rezervelor din panza freatica, si s-a constatat ca scaderea nivelului apei din panza freatica are o contributie semnificativa la tasarea si prabusirea dolinelor. Asadar, in regiunile carstice este esential sa fie identificate zonele cu risc mare de prabusire sau tasare si sa se evite constructiile in aceste zone,  la fel cum trebuie evitata epuizarea apei din panza freatica, chiar daca aceste masuri inseamna limitarea intrucatva a cresterii si a dezvoltarii.


45. Care dintre urmatoarele afirmatii enunta cel mai bine ideea principala a textului?

(A)  Dezvoltarea in zonele carstice ar trebui interzisa pentru a preveni contaminarea bazinelor acvifere carstice si incidenta crescuta a prabusirii dolinelor.

(B)  Trebuie schimbate practicile de dezvoltare a terenurilor aflate in regiunile carstice cu populatie in crestere, din cauza vulnerabilitatii specifice acestui relief.

(C)  Un studiu mai intens al topografiei carstice este necesar pentru ca antreprenorii din regiunile cu populatie in crestere sa poata identifica mai bine structurile carstice vulnerabile.

(D)  Trebuie proiectate structuri de drenaj care sa protejeze terenurile carstice prin controlul vitezei de scurgere a apei reziduale si al capacitatii de eroziune a apelor din precipitatii.

(E)  Zonele cu crestere urbana rapida care se intind deasupra unei topografii carstice sunt mai ales vulnerabile la contaminarea panzei freatice si la prabusirea dolinelor.

46. Care dintre urmatoarele variante exprima cel mai bine atitudinea autorului fata de lipsa implementarii unor strategii adecvate de dezvoltare in zonele carstice?

(A)   Acceptare a faptului ca pericolele asociate carstului sunt depasite ca importanta de chestiunile legate de utilizarea si de dezvoltarea terenului.

(B)  Ingrijorare ca s-au produs daune mediului si proprietatilor din cauza unei planificari defectuoase.

(C)  Exasperare fata de lipsa de informatii stiintifice despre procesele carstice.

(D)  Ingrijorare ca antreprenorii nu vor fi dispusi sa faca investitii suplimentare pentru a rezolva problema.

(E)  Nemultumire fata de faptul ca antreprenorii considera ca abordarea unor asemenea probleme va intarzia activitatea de constructie.

 

47. Conform textului, noile rampe de colectare de pe terenurile carstice au nevoie de captuseala pentru a:

(A)  devia apa reziduala de pe traseul structurilor de reincarcare a panzei freatice.

(B)  preveni prabusirea tavanelor cavitatilor subterane.

(C)  impiedica agentii de contaminare sa patrunda in panza freatica.

(D)  permite absorbtia substantelor toxice in captuseala.

(E)  impiedica apa din panza freatica sa patrunda in rampa de colectare.


48. Textul afirma ca in zonele urbane cu dezvoltare rapida prabusirea dolinelor produce:

(A)  epuizarea resurselor panzei freatice.

(B)  contaminarea panzei freatice.

(C)  cratere cu risc de surpare.

(D)  scaderea nivelului panzei freatice

(E)  daune costisitoare proprietatilor.

49. Pornind de la text, care dintre urmatoarele inovatii structurale se poate deduce ca fiind cea mai eficienta pentru resursele de apa freatica in zonele carstice?

(A)  Evitarea folosirii de captuseli de plastic la rampele de colectare.

(B)  Legarea structurilor de drenaj direct la retelele de pesteri in zonele carstice.

(C)  Instalarea de structuri de drenaj care incetinesc viteza de scurgere a apei din precipitatii.

(D)  Cresterea suprafetei acoperite cu beton pentru a impiedica apa reziduala sa antreneze alte materiale.

(E)  Construirea de structuri din materiale usoare in zonele cu risc de prabusire a dolinelor.

50. Pornind de la text, care dintre urmatoarele afirmatii exprima cel mai probabil parerea autorului despre automobile?

(A)  Sunt o cauza de contaminare a apei potabile in zonele carstice.

(B)  Creeaza nevoia de a avea sosele special ranforsate in regiunile carstice.

(C)  Determina deteriorarea prematura a soselelor din zonele carstice.

(D)  Sunt o sursa de substante care contribuie la eroziunea chimica aproape de suprafata in zonele carstice.

(E)  Provoaca vibratii care determina prabusirea dolinelor din zonele carstice.


Elemente de rationament logic

25 de intrebari


Ingredientele de baza din care se face cimentul sunt atat ieftine cat si abundente. Se pot folosi chiar si materiale obisnuite cum este calcarul si lutul. Cu toate acestea, pretul cimentului este influentat de pretul petrolului, pentru ca transformarea ingredientelor de baza in ciment in cuptoare care ard la temperaturi inalte este un proces care foloseste cantitati mari de energie.

1. Care dintre urmatoarele se poate deduce in mod logic din pasajul de mai sus?

(A)     Petrolul este unul din ingredientele de baza ale cimentului.

(B)     Petrolul este o sursa de energie pentru unele dintre cuptoarele folosite la fabricarea cimentului.

(C)     Cu cat creste pretul cimentului cu atat creste si pretul lutului.

(D)     Oricand cresc preturile petrolului, scad preturile cimentului.

(E)     O cantitate anumita de ciment nu costa mai mult decat pretul total al ingredientelor sale de baza.


Multi oameni nu se inteleg pe sine, dar nici nu incearca sa ajunga sa se inteleaga pe sine. Acesti oameni ar putea incerca sa-i inteleaga pe altii, dar aceste incercari sunt sortite esecului pentru ca fara sa te intelegi pe tine este imposibil sa-i intelegi pe altii. De aici rezulta clar ca orice persoana care nu se poate intelege pe sine va fi incapabila sa-i inteleaga pe altii.

2. Rationamentul din acest enunt este defectuos, pentru ca enuntul:

(A)     confunda ceva care este necesar pentru ca o situatie sa aiba loc cu ceva care prin sine insusi este suficient pentru ca acea situatie sa aiba loc.

(B)     nu ia in consideratie posibilitatea ca nu toata lumea sa vrea sa obtina o intelegere amanuntita a propriei persoane.

(C)     invinovateste oamenii pentru ceva pentru care nu pot fi facuti raspunzatori in mod legitim.

(D)     foloseste expresia inerent vaga de „intelegere a propriei persoane” fara a o defini.

(E)     trage o concluzie care nu face decat sa reafirme o sustinere adusa in sprijinul acelei concluzii.


SOTIA:        Opera artistului care a pictat portretul bunicilor mei acum 50 de ani a capatat ulterior o popularitate destul de mare, asa ca portretul a devenit acum valoros. Dar deoarece moda in arta trece repede, cel mai practic lucru de facut ar fi sa vindem portretul cat inca mai valoreaza ceva, si astfel sa facem posibil ca fata noastra sa mearga la facultatea pe care a ales-o.

SOTUL:       Cum poti sa faci o asemenea propunere? Tabloul acesta este singurul lucru care ti-a ramas de la bunici. Nu mi se pare un tablou prea frumos, dar are mare valoare sentimentala. In plus, ai datoria fata de fiica noastra sa-l pastrezi in familie, ca pe o legatura cu trecutul familiei sale.

3. Care dintre urmatoarele principii, daca este acceptat ca fiind un principiu, justifica in cea mai mare masura raspunsul sotului?

(A)     Darurile oferite ca simboluri sentimentale ale afectiunii nu ar trebui acceptate daca beneficiarul intentioneaza sa le vanda ulterior pentru a scoate un profit.

(B)     O opera frumoasa de arta este mai valoroasa decat suma de bani cu care se poate vinde, indiferent care ar fi aceasta suma de bani.

(C)     Este mai important ca parintii sa ofere copiilor lor legaturi tangibile cu trecutul familiei decat sa le dea posibilitatea de a merge la colegiul pe care-l doresc.

(D)     Copiii si nepotii au datoria de a pastra obiectele de familie numai daca le-au promis parintilor sau bunicilor lor ca le vor pastra.

(E)     Este mai important sa le asiguri copiilor o educatie scolara decat sa le pui la dispozitie bunuri materiale, chiar daca acestea au valoare sentimentala.

4. Care dintre urmatoarele tehnici de argumentatie sunt folosite de sot ca raspuns la sugestia sotiei sale?

(A)     Contesta aspectul practic al sugestiei acesteia.

(B)     Pune la indoiala judecata ei estetica.

(C)     Sustine ca motivele pe care le invoca ea se bazeaza pe sentimente si nu pe considerente rationale.

(D)     Afirma ca argumentele pe care le aduce ea in sprijinul propunerii sale sunt false.

(E)     Invoca o obligatie concurenta pe care el o considera a avea prevalenta asupra considerentelor ei de ordin practic.


S-au ridicat unele intrebari cu privire la acuratetea rapoartelor anuale pe care le emite muzeul de arheologie al universitatii in privinta vanzarilor si achizitiilor sale pe anul trecut. Pentru a impiedica aparitia unei controverse, raportul de anul acesta este in curs de examinare de trei arheologi de la alte universitati. Deoarece acesti arheologi vor avea acces deplin la toate documentele care stau la baza raportului, ei vor putea stabili daca acesta este intr-adevar corect.

5. Rationamentul de mai sus este defectuos, deoarece:

(A)     nu specifica daca examinatorii vor avea acces la date despre obiecte care au fost vandute din colectia muzeului de multi ani.

(B)     nu da nici o informatie privitoare la dimensiunile sau calitatea colectiei muzeului arheologic.

(C)     nu spune nimic despre colectia muzeului, in sensul daca aceasta este in expozitie sau e disponibila numai cercetatorilor.

(D)     ignora posibilitatea sa fi existat unele vanzari sau achizitii in anul anterior care sa nu fie mentionate in documentele pe care s-a bazat raportul.

(E)     nu descrie ce se va intampla daca examinatorii vor descoperi discrepante intre raport si documentele pe care s-a bazat acesta.


Un inginer: Unii oameni sustin ca problemele energetice ale lumii s-ar putea rezolva prin extragerea de pe Luna de heliu-3, care ar putea fi folosit drept combustibil in reactoare de fuziune. Dar acest lucru este un nonsens. Chiar daca extragerea de pe Luna a heliului-3 ar fi posibila, mai dureaza inca 50 de ani pana sa apara tehnologia necesara pentru a construi reactoare de fuziune viabile care folosesc acest combustibil. Daca problemele energetice ale lumii nu se rezolva pana atunci, va fi deja prea tarziu sa mai fie rezolvate atunci.

6. Ideea principala a rationamentului este ca:

(A)     la ora actuala extragerea heliului-3 de pe Luna nu este fezabila.

(B)     reactoarele de fuziune aflate in proiectare la ora actuala nu sunt facute sa mearga cu combustibil heliu-3.

(C)     cei care sustin extragerea de heliu-3 de pe Luna nu-si dau seama ca se pot proiecta reactoare de fuziune care sa foloseasca si alti combustibili decat heliul-3.

(D)     extragerea de heliu-3 de pe Luna nu este o solutie posibila pentru problemele energetice ale lumii.

(E)     daca problemele energetice ale lumii nu sunt rezolvate in urmatorii 50 de ani, dupa aceea va fi prea tarziu pentru a mai fi rezolvate.


          La ora actuala nu ne putem baza pe industria pescuitului pentru a ajuta autoritatile guvernamentale sa tina evidenta pasarilor marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade, deoarece o numaratoare reala ar putea conduce la restrictii aplicate pescuitului cu navoade. In consecinta guvernul ar trebui sa instituie un program in care sa fie analizate esantioane de tesut prelevate de la pasarile moarte, pentru a stabili cantitatea de toxine aflata in pestii consumati de aceste pasari. Industria ar avea atunci o motivatie pentru a preda cadavrele de pasari, deoarece ea are nevoie sa stie daca pestele prins nu este cumva contaminat cu substante toxice.

7. Care dintre urmatoarele asertiuni, daca este adevarata, intareste cel mai mult acest rationament?

(A)     Pasarile marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade nu mananca toate speciile de peste pe care le prinde industria pescuitului.

(B)     Pana acum autoritatile nu au incercat sa stabileasca daca pestele este contaminat cu substante toxice prin analiza de esantioane de tesut de la pasarile marine.

(C)     Autoritatile nu pot obtine o cifra corecta a numarului de pasari marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade decat daca sunt ajutate de industria pescuitului.

(D)     Daca autoritatile afla ca pestele prins prin industria pescuitului este contaminat cu substante toxice, atunci vor restrictiona pescuitul cu navoade.

(E)     Daca pescuitul cu navoade ar fi restrictionat de autoritati, atunci industria pescuitului ar deveni mai dispusa sa dezvaluie numarul de pasari marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade.

8. Care dintre urmatoarele asertiuni, daca ar fi adevarata, ar indica cel mai puternic faptul ca acest program al autoritatilor guvernamentale nu ar oferi, prin sine insusi, o cifra corecta a numarului de pasari marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade?

(A)     Pasarile marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade s-ar putea sa fie contaminate cu diverse substante toxice chiar daca nu mananca decat un singur fel de peste.

(B)     Industria pescuitului ar putea afla daca pestele pe care il prinde este contaminat cu substante toxice daca ar fi analizate doar cateva dintre pasarile marine care sunt omorate prin pescuitul cu navoade.

(C)     Autoritatile ar putea obtine informatii valoroase despre sursa substantelor toxice prin analiza esantioanelor de tesut ale pasarilor marine prinse in navoade.

(D)     Pestele prins intr-un anumit navod ar putea fi contaminat cu aceleasi substante toxice ca si pasarile prinse in acel navod.

(E)     Autoritatile ar fi dispuse sa certifice faptul ca pestele prins prin industria pescuitului nu este contaminat cu substante toxice daca analizele efectuate pe pasari acvatice nu arata nici o contaminare.


Unii sustin ca demnitarii alesi trebuie sa evite chiar si aparenta abuzului de putere. Pe de alta parte, avand in vedere faptul ca actiunile care creeaza aceasta aparenta nu sunt necesarmente un abuz, singurul motiv pentru ca un demnitar ales sa evite aparenta de abuz de putere este sa-si mentina aprobarea publicului si popularitatea. Nici macar un singur demnitar nu este insa obligat sa fie popular sau sa-si mentina sustinerea publicului.

9. La care dintre urmatoarele concluzii conduce rationamentul de mai sus?

          (A)     Nici un demnitar nu are obligatia de a evita aparenta de abuz.

(B)     Toti demnitarii alesi au un interes direct in a-si mentine un nivel inalt de sustinere din partea publicului.

(C)     Demnitarii alesi care si-au indeplinit obligatiile functiei cu scrupulozitate trebuie sa se asigure ca publicul este constient de acest fapt.

(D)     Publicul nu sustine niciodata un demnitar care pare ca s-a comportat abuziv in functie.

(E)     Demnitarii alesi care fac abuz de putere au macar obligatia de a pastra aparenta ca isi indeplinesc corect obligatiile functiei.


Intr-o lume cu oameni de stiinta influentati inca de explicatii religioase, desi ne aflam in secolul al XXI-lea, unele dintre opiniile acestora nu pot avea valoare stiintifica, intrucat superstitiile nu au valoare stiintifica.

10. Care dintre urmatoarele enunturi este o presupozitie ceruta de rationamentul de mai sus?

(A)              Superstitiile ii domina pe unii oameni de stiinta.

(B)             Unele opinii ale oamenilor de stiinta sunt superstitii.

(C)             Unele explicatii ale oamenilor de stiinta sunt de factura religioasa.

(D)             Explicatiile religioase nu au disparut inca din stiinta secolului al XXI-lea.

(E)              Parerile bazate pe superstitii nu au valoare stiintifica.


          P:       Faptul ca un demnitar ales are nevoie de sprijinul unui partid politic pentru a fi eficient inseamna ca un candidat independent la o functie in cadrul legislativului, daca este ales, nu poate fi un demnitar eficient.

Q:      Nu sunt de acord. Conform rationamentului tau, reprezentantul nostru actual, care are sprijinul unui partid politic, ar fi trebuit sa fie eficient, dar el n-a fost.

11. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta cea mai buna critica a sustinerii lui Q?

(A)     Nu face decat sa contrazica sustinerea lui P, fara a aduce vreo proba.

(B)     Nu are in vedere posibilitatea ca un partid politic sa se hotarasca sa sprijine un reprezentant ales chiar daca acesta a candidat ca independent.

(C)     Nu vine cu o definitie precisa pentru un termen-cheie: cuvantul „eficient”.

(D)     Ia ca prezumtie de pornire ceea ce de fapt este de dovedit: faptul ca un legiuitor trebuie sa aiba sprijinul unui partid pentru a fi eficient.

(E)     Interpreteaza gresit afirmatia lui P, crezand ca acesta sustine ca un anume factor asigura, mai curand decat sa fie doar necesar, eficienta unui legiuitor.


          Calitatea sanatatii publice se va imbunatati mai repede in urma noilor descoperiri medicale, daca cercetatorii din acest domeniu vor renunta la practica de a astepta pana ce descoperirile lor sunt mai intai publicate si discutate in revistele de specialitate inainte de a informa presa cu privire la rezultate importante ale propriilor cercetari. Acest lucru s-ar intampla deoarece publicarea noilor informatii medicale ar permite oamenilor sa foloseasca aceste informatii pentru a-si imbunatati starea de sanatate, dar procesul de evaluare critica a rezultatelor in revistele de specialitate este inevitabil foarte lent.

12. Care dintre urmatoarele idei este o presupozitie de care depinde rationamentul de mai sus?

(A)     Multi cercetatori din medicina nu sunt de acord sa se angajeze ca recenzenti atunci cand propriile lor cercetari se afla intr-o faza critica.

(B)     Recenzentii multor reviste medicale de specialitate nu sunt ei insisi cercetatori stiintifici in medicina.

(C)     Oamenii ar folosi noile informatii medicale chiar daca acestea nu ar fi fost mai intai publicate in revistele de specialitate.

(D)     Procesul de evaluare critica de specialitate ar putea fi accelerat suficient pentru a produce o imbunatatire semnificativa a sanatatii publice.

(E)     Informatiile medicale noi publicate mai intai in revistele de specialitate nu intra, de obicei, in atentia publicului.

13. Care dintre urmatoarele propozitii, daca este adevarata, slabeste cel mai serios rationamentul?

(A)     Procesul de evaluare critica de specialitate impiedica, adeseori, publicarea de concluzii gresite rezultate in urma unor cercetari medicale superficiale.

(B)     Oamenii isi schimba adesea stilul de viata in lumina unor informatii medicale noi aflate din presa.

(C)     Unele imbunatatiri ale starii de sanatate a publicului se datoreaza unor factori diferiti de descoperirea de noi informatii medicale.

(D)     Unele ziare si-ar dori sa publice rezultatele noilor cercetari medicale inainte ca acestea sa fi aparut in revistele de specialitate.

(E)     Majoritatea revistelor de specialitate ar refuza sa renunte la practica procesului de evaluare critica de specialitate.


Intre 1977 si 1987 Ravonia a pierdut aproximativ 12.000 de locuri de munca in industria exploatarilor forestiere si a prelucrarii lemnului, ceea ce reprezinta o scadere cu 15 % a ratei ocuparii fortei de munca in industria lemnului din aceasta tara. In mod paradoxal, aceasta pierdere a locurilor de munca a avut loc in conditiile in care cantitatea de lemn scoasa din padurile Ravoniei a crescut cu 10 %.

14. Care dintre urmatoarele, daca este adevarata, ajuta cel mai mult la rezolvarea aparentului paradox?

(A)     Industria lemnului nu mai este cea mai importanta ramura din economia Ravoniei inca din anii '50.

(B)     Intre 1977 si 1987 a scazut numarul total de hectare de padure in exploatare in Ravonia, in timp ce cererea de produse de lemn a crescut.

(C)     Incepand cu 1977 o proportie din ce in ce mai mare din lemnul taiat in Ravonia a fost exportat in stare bruta, neprelucrata.

(D)     Incepand cu 1977 vanzarile interne de lemn si produse din lemn au crescut cu un procent mai mare decat cel al vanzarilor la export.

(E)     In 1977 rata totala a somajului in Ravonia era de aproximativ 10 %; in 1987 rata somajului in Ravonia era de 15%.


Savarsirea unei fapte reprobabile este o ofensa la adresa umanitatii, iar toate ofensele la adresa umanitati sunt la fel de grave. Deoarece omorul este o fapta reprobabila, a omori un singur om cu ajutorul unei bombe este la fel de grav pe cat este omorarea a o suta de persoane cu ajutorul acelei bombe.

15. Care dintre enunturile urmatoare aplica principiile invocate mai sus?

(A)     Daca a minti este reprobabil, atunci a spune o minciuna este la fel de grav ca a omori pe cineva.

(B)     A-ti risca viata pentru a salva o suta de alte vieti nu este, din punct de vedere moral, mai laudabil decat a-ti risca viata pentru a salva un singur om.

(C)     Daca a fura este reprobabil, atunci pentru societate prevenirea furturilor si cea a omorurilor sunt la fel de importante.

(D)     A cauza moartea cuiva accidental este la fel de rau ca si a omori acel om cu intentie.

(E)     Intr-o situatie in care viata unui om nu poate fi salvata decat omorand un alt om, atat omorul cat si salvarea unei vieti sunt la fel de rele.


In alegerile de ieri pentru consiliu, majoritatea votantilor a sprijinit candidatii conservatori, iar majoritatea votantilor a sprijinit candidatii care au votat in favoarea actiunii antipoluare. Prin urmare, trebuie ca majoritatea votantilor de la alegerile de ieri pentru consiliu a sprijinit candidatii conservatori care au votat in favoarea actiunii antipoluare.

16. Care dintre urmatoarele este un rationament care contine aceeasi eroare ca cea din pasajul de mai sus?

(A)     Vasile sustine ca solul poate fi deteriorat daca este arat cand este prea ud, iar Smaranda sustine ca semintele plantate intr-un sol ud pot putrezi. Asadar, daca ambele sustineri sunt adevarate, gradinarii care isi sapa si seamana gradina cand solul este ud isi vor strica atat pamantul cat si semintele.

(B)     Sara este de parere ca celor mai multi copii le place placinta. Robert este de parere ca celor mai multi copii le plac afinele. Asadar, daca atat Sara cat si Robert au dreptate, trebuie ca celor mai multi copii le place placinta care contine afine.

(C)     Marius va merge astazi la picnic numai daca nu ploua. Suzana va merge astazi la picnic numai daca merge si Marius. Avand in vedere ca astazi nu va ploua, vor merge la picnic atat Marius cat si Suzana.

(D)     Majoritatea clientilor care mananca regulat la acest restaurant comanda intotdeauna atat peste cat si ciuperci umplute. Asadar, pestele si ciupercile umplute trebuie sa fie felurile de mancare cel mai frecvent comandate ale acestui restaurant.

(E)     Cei mai multi dintre cei care locuiesc in casa Ginei gatesc bine. Din moment ce cei mai multi dintre cei care locuiesc in casa Ginei se bucura sa manance bucate bine gatite, cele mai multe feluri de mancare servite in casa Ginei sunt bine gatite.


Un politician: Criticii proiectului de lege pentru protectia zonelor mlastinoase tergiverseaza adoptarea acestei legi foarte importante pentru ca nu sunt de acord cu noua sa definitie, mai restrictiva, a termenului „zona mlastinoasa'. Dar aceasta lege va aduce limitari mai stricte dezvoltarii zonelor mlastinoase decat reglementarile aflate in vigoare. Asadar, targuindu-se pe semantica, criticii acestui proiect de lege arata ca le pasa prea putin de ceea ce se intampla cu adevarat in zonele noastre mlastinoase.

17. Care dintre criticile de mai jos face replica politicianului mai vulnerabila?

(A)  Faptul ca        face o falsa identificare intre motivele celor care au criticat legea protectiei zonelor mlastinoase si motivele celor care se opun conservarii.

(B)  Faptul ca        nu recunoaste in mod corespunzator posibilitatea ca definitia termenului „zona mlastinoasa” sa determine impactul legii.

(C)  Faptul ca        presupune, nejustificat, ca aceia care au criticat legea protectiei zonelor mlastinoase au de profitat daca proiectul de lege nu trece.

(D)  Faptul ca        nu apara o definitie mai putin restrictiva a termenului „zona mlastinoasa”.

(E)  Faptul ca        incearca sa apere mai curand credibilitatea autorului proiectului de lege decat proiectul de lege insusi.


DAN: Din ce in ce mai multi oameni se hotarasc sa nu aiba copii din cauza sacrificiilor de ordin personal si economic pe care le necesita cresterea si educarea lor si din cauza ca atat de des copiii sunt nerecunoscatori fata de sacrificiile facute de parintii lor pentru ei. Totusi, aceste consideratiuni nu au nici un impact asupra faptului ca acesti copii reprezinta cea mai buna sansa pentru cei mai multi oameni de a-si lasa valorile posteritatii. Asadar, pentru orice om cu valori la care tine foarte mult ar fi probabil o greseala sa renunte la a fi parinte pentru ca nu vrea sa faca sacrificii in schimbul carora se poate astepta la prea putina recunostinta.

TINU: Rationamentul tau lasa deoparte un alt fapt care merita avut in vedere: lipsa de recunostinta a copiilor pentru sacrificiile facute de parinti apare de obicei ca rezultat al unei respingeri de plano a valorilor parentale.

18. Care dintre urmatoarele strategii de argumentare este folosita de Dan?

(A)     Prezentarea consideratiilor mentionate ca dezavantaje ale unui curs al vietii ca nu sunt deloc dezavantaje.

(B)     Scoaterea in evidenta ca motivatia celor care fac alegerea respinsa de Dan este moral suspecta.

(C)     Indirect, stabilirea ca un anumit curs al vietii este obligatoriu prin aceea ca sustine ca alternativa este interzisa.

(D)     Identificarea unei anumite categorii de persoane pentru care motivul prezentat in favoarea unui anumit curs al vietii este mai pregnant decat motivele prezentate impotriva acelui curs.

(E)     Folosirea unor dovezi ca un anumit curs al vietii ar fi potrivit sub o anumita clasa de circumstante pentru a ajunge la o concluzie generalizatoare despre ceea ce ar fi potrivit in toate cazurile.

19. Ideea principala a replicii lui Tinu la rationamentul lui Dan este ca:

(A)     prezumtia lui Dan conform careia copiii isi iau valorile numai de la parinti este gresita.

(B)     ar fi o greseala sa lasi deoparte, ca nerelevante, sacrificiile personale si economice care le sunt cerute oamenilor de dragul copiilor lor.

(C)     Dan a trecut cu vederea faptul binecunoscut ca oamenii cu valori adanc inradacinate nu rareori resping valorile opuse care sunt la fel de adanc inradacinate la altii.

(D)     dorinta de a-si perpetua valorile nu ar trebui sa fie un factor avut in vedere cand oamenii se hotarasc daca sa aiba copii sau nu.

(E)     in vederea perpetuarii valorilor proprii, faptul ca adesea copiii sunt nerecunoscatori pentru sacrificiile facute de parinti este irelevant pentru a decide sa ai sau nu copii.


Pana acum aproximativ 400 de milioane de ani, pestii – primii inotatori adevarati – nu aveau maxilare. Metoda lor de hranire era limitata fie la a suge planctonul de suprafata fie la a suge particule nutritive din malul de pe fundul apei. Odata cu aparitia maxilarelor cu care puteau musca, viata pestilor s-a schimbat totusi dramatic, deoarece maxilarele le permiteau sa caute in mod activ prada, sa o insface cu falcile si sa o manipuleze intre dinti. Apoi pestii cu maxilare s-au dezvoltat in doua directii principale: unii si-au pastrat scheletul cartilaginos, cum ar fi rechinii si calcanii; ceilalti au adoptat osul ca principal material de structura a scheletului. Din cel de-al doilea grup, a evoluat cel mai numeros si diversificat dintre toate grupurile de vertebrate din zilele noastre, „teleosteenii”, cu vreo 21.000 de specii, care variaza de la baracude la calutii de mare.

20. Daca toate enunturile din acest pasaj sunt adevarate, care din cele de mai jos trebuie sa fie si el adevarat?

(A)     Pestii reprezinta prada principala pentru totii pestii cu maxilare.

(B)     Pestii fara maxilare nu vanau alti pesti.

(C)     Teleosteenii nu se hranesc cu particule din malul de pe fundul apei.

(D)     Pestii fara maxilare nu aveau scheletul constituit din cartilagiu.

(E)     Pestii fara maxilare au disparut acum aproximativ 400 de milioane de ani.


Cateodata reactoarele nucleare sunt construite in regiuni „geologic tacute”, denumite astfel de geologi pentru ca asemenea regiuni sunt foarte departe de zonele de delimitare a placilor tectonice si contin numai falii minore. Deoarece nici o falie minora dintr-o regiune geologic tacuta nu produce un cutremur mai des decat odata la 100.000 de ani, decurge de aici ca, din toate amplasamentele potentiale pentru un reactor nuclear intr-o regiune geologic tacuta, amplasamentele cu probabilitatea cea mai mica de a fi lovite de un cutremur sunt acelea aflate aproape de o falie care a produs un cutremur de care oamenii isi mai aduc aminte.

21. Care din urmatoarele idei este o presupozitie pe care se bazeaza rationamentul de mai sus?

(A)     Regiunile geologic tacute sunt acelea in care este cel mai putin periculos sa construiesti reactoare nucleare.

(B)     Pentru orice amplasament potential al unui reactor nuclear, probabilitatea de a fi lovit de un cutremur este principalul factor determinant al sigurantei amplasamentului.

(C)     Intr-o regiune geologic tacuta, orice amplasament potential pentru un reactor nuclear se afla langa cel putin o falie minora.

(D)     Reactoarele nucleare amplasate in regiuni geologic tacute sunt construite astfel incat sa reziste cel putin la unul, dar nu la mai mult de un cutremur de magnitudine mica pana la moderata.

(E)     Faliile cu potential de cutremur din regiunile geologic tacute produc cutremure cel putin odata la 100.000 de ani.


REDACTORUL SEF AL REVISTEI:    Stiu ca unii dintre cei care publica in mod obisnuit reclame la noi au facut presiuni asupra noastra pentru ca in articolele noastre sa facem mentionari pozitive ale produselor lor, dar ei trebuie sa realizeze ca a da curs dorintelor exprimate de ei s-ar solda pentru noi cu rezultate potrivnice propriilor noastre interese. Pentru a ramane un vehicul efectiv de publicitate, este necesar sa avem cititori fideli, dar curand ne vom pierde cititorii daca ei ne vor suspecta ca integritatea noastra editoriala a fost compromisa prin aservirea ei intereselor publicitare.



DIRECTORUL DE VANZARI-PUBLICITATE:         Subestimati sofisticarea cititorilor nostri. Ei isi dau seama ca reclamele pe care le publicam nu sunt articole, asa ca reactia lor la reclame nu a depins niciodata de parerea pe care o au despre integritatea editoriala a revistei luate in ansamblul sau.

22. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta evaluarea cea mai precisa a rationamentului directorului de vanzari-publicitate adusa ca raspuns la cea a redactorului sef?

(A)     Este o reusita pentru ca arata ca rationamentul redactorului sef se bazeaza pe o presupozitie nejustificata privitoare la factori care influenteaza eficacitatea unei reclame.

(B)     Este o reusita pentru ca scoate la iveala greseala estimarii redactorului sef cu privire la gradul de sofisticare al cititorilor revistei.

(C)     Este o reusita pentru ca submineaza sustinerea redactorului sef despre modul in care integritatea editoriala a revistei ar fi afectata daca ar permite celor care isi fac publicitate sa influenteze articolele.

(D)     Este un esec pentru ca rationamentul redactorului sef nu se bazeaza pe nici o presupozitie cu privire la reactia cititorilor la reclamele pe care le vad in revista.

(E)     Este un esec pentru ca se bazeaza pe o intelegere gresita a punctului de vedere al redactorului sef despre modul in care reactioneaza cititorii la reclamele pe care le vad in revista.

23. Care anume dintre urmatoarele idei este o presupozitie in rationamentul redactorului sef?

(A)     Un redactor sef de revista nu trebuie niciodata sa fie influentat in indeplinirea sarcinilor sale profesionale de dorintele firmelor care-si fac reclama cu regularitate in acea revista.

(B)     Revista nu poate face nici o mentiune favorabila in articolele sale la produsele celor care-si fac reclama cu regularitate in acele pagini, fara a-si compromite reputatia de integritate editoriala.

(C)     O mentionare favorabila a produselor lor in articolele revistei este de mai mica valoare pentru cei care-si fac reclama cu regularitate decat eficacitatea continua a revistei ca vehicul de publicitate.

(D)     Mentionarea favorabila a unui produs intr-un articol de revista este o forma de publicitate mai eficace decat o reclama propriu-zisa la acel produs, in aceeasi revista.

(E)     Publicarea de reclame platite nu poate niciodata pune in pericol reputatia de integritate editoriala a revistei si nici loialitatea cititorilor sai.


Politicile publice dicteaza riscurile de sanatate la care se supune de obicei cetateanul. Argumentele de ordin statistic privitoare la riscurile de sanatate sunt folosite in principal pentru a abate temerile publicului, in timp ce ele contribuie prea putin la dezbaterile despre politicile publice. De exemplu, se citeaza statisticile pentru a implica faptul ca purtarea centurii de siguranta reduce riscul de deces intr-un accident de circulatie, indepartand atentia de la faptul ca o politica a transporturilor care promoveaza cresterea utilizarii automobilelor va duce la cresterea inerenta a riscului indivizilor de a deceda intr-un accident de circulatie.

24. In care dintre urmatoarele texte este redat cel mai bine modul de operare din exemplul de mai sus?

(A)     Statisticile indica faptul ca riscul unui om de a face cancer datorita radiatiei emise de o centrala nucleara este mai mic decat cel de a face cancer din cauza radiatiilor solare. Aceste statistici deturneaza atentia de la faptul ca o politica de conservare a energiei este mai sigura pentru sanatatea oamenilor decat una bazata pe energia nucleara.

(B)     Statisticile indica faptul ca riscul unui orasean de a suferi un accident mortal, indiferent de cauza, nu este cu nimic mai mare decat cel al unui om care locuieste intr-o zona suburbana sau rurala. Aceste statistici contracareaza convingerea larg raspandita a publicului ca zonele urbane sunt mai periculoase decat cele suburbane sau rurale.

(C)     Statisticile indica faptul ca speranta medie de viata a barbatilor este mai mica decat cea a femeilor. Prin sine insusi acest fapt nu trebuie sa influenteze politicile privitoare la eligibilitatea pentru o asigurare de viata, pentru ca este tot atat de adevarat ca speranta de viata a oricarei persoane poate fi calculata pe baza caracteristicilor personale si practicilor sale de sanatate.

(D)     Statisticile indica faptul ca speranta medie de viata a barbatilor este mai mica decat cea a femeilor. Daca se ia in calcul faptul ca femeile fumeaza mai putin si ca e mai putin probabil sa aiba un loc de munca in industria chimica si manufacturiera, diferenta de speranta de viata se micsoreaza.

(E)     Statisticile indica faptul ca numarul de oameni dependenti de alcool il depaseste cu mult pe cel al celor care sunt dependenti de o substanta ilegala; astfel, orice politica pentru prevenirea si tratarea abuzului de substante trebuie sa aiba in vedere tratarea alcoolismului.


Infectarea cu HIV declanseaza teribila maladie SIDA careia nu i-au fost gasite inca remedii eficiente. Recent a fost identificata in sangele uman o substanta care stimuleaza activitatea celorlalti aminoacizi din celule si care, impreuna cu acestia, are un efect anti-SIDA de o suta de ori mai puternic decat al metodelor de tratament cunoscute, motiv pentru care aceasta substanta a fost numita „peptida anti-HIV”. Prin urmare, este probabil ca …

25. Care dintre urmatoarele enunturi completeaza rationamentul de mai sus?

(A)              descoperirea peptidei anti-HIV sa fie un nou succes al cercetarilor medicale contemporane.

(B)             existenta peptidei anti-HIV in sangele uman sa fie cauza imunitatii unor persoane la SIDA.

(C)             aminoacidul numit „peptida anti-HIV” sa stimuleze activitatea celorlalti aminoacizi din celule.

(D)             descoperirea peptidelor anti-HIV sa prefigureze un tratament eficient anti-SIDA.

(E)              insuficienta peptidei anti-HIV in sangele unor indivizi sa ii faca pe acestia vulnerabili la SIDA.


Elemente de rationament logic

25 de intrebari


In conditiile in care capacitatea de productie a unei tari este utilizata integral, nu poate avea loc nici o crestere economica fara noi investitii de capital. Orice reducere a ratei dobanzilor produce noi investitii de capital.

26. Pe baza celor de mai sus se poate conchide cel mai corect ca:

(A)     in cazuri exceptionale poate fi redusa rata dobanzilor fara sa aiba drept consecinta noi investitii de capital.

(B)     o reducere a ratei dobanzilor poate fi o preconditie a cresterii industriale.

(C)     daca este sub-utilizata capacitatea de productie a unei tari, rata dobanzilor trebuie mentinuta la un nivel constant.

(D)     noile investitii de capital care au loc in timp ce creste rata dobanzilor nu pot duce la o crestere industriala.

(E)     daca e sa duca la crestere industriala, capacitatea de productie nou creata de investitiile de capital trebuie utilizata integral.


Un anumit tip de capcana pentru insecte foloseste o momeala de miros pentru a atrage paduchii de trandafiri intr-o punga de plastic din care le e greu sa scape. Daca se instaleaza mai multe asemenea capcane intr-o gradina din curtea casei, se va reduce foarte mult numarul paduchilor de trandafiri. Daca insa se instaleaza doar o singura capcana de acest fel, numarul paduchilor de trandafiri din gradina chiar va creste.

27. Care dintre urmatoarele propozitii, daca este adevarata, ajuta cel mai mult la solutionarea aparentei discrepante din pasajul de mai sus?

(A)     De obicei, mirosul momelii unei singure capcane nu poate fi simtit de paduchii de trandafiri din intreaga gradina.

(B)     Mai multe capcane reusesc sa atraga un numar mai mare de paduchi de trandafiri  decat una singura, deoarece este foarte probabil ca paduchii de trandafiri care evita una din capcane sa dea peste alta, daca sunt mai multe.

(C)     Daca in gradina exista mai multe capcane, fiecare din ele atrage mai putini paduchi de trandafiri  decat daca in gradina se afla o singura capcana.

(D)     Prezenta oricarei capcane in gradina din curtea casei va atrage mai multi paduchi de trandafiri decat poate atrage doar o singura capcana, dar un numar mai mare de capcane nu va atrage semnificativ mai multi paduchi de trandafiri  din gradina decat una singura.

(E)     Daca in gradina exista doar o singura capcana, punga de plastic se umple complet repede, permitand astfel unor paduchi de trandafiri sa scape.


Miscarea actuala de brevetare a programelor de calculator este o miscare in directie gresita si ar trebui oprita. Sistemul brevetelor a fost initial gandit exclusiv pentru a-i proteja pe micii inventatori si nu pentru a da marilor corporatii controlul asupra unei metodologii. Orice program de calculator nu reprezinta decat implementarea unei metodologii.

28. Care dintre urmatoarele enunturi este o presupozitie pe care se bazeaza rationamentul de mai sus?

(A)     Ar trebui ca programele de calculator sa fie dezvoltate nu numai de mari corporatii ci si de mici inventatori.

(B)     Implementarea unei metodologii necesita intotdeauna un efort creator mai mic decat adevarata munca de inventator de programe.

(C)     Chestiunea emiterii sau ne-emiterii de brevete pentru programe de calculator ridica in fata sistemului de brevetare probleme cu care nu s-a mai confruntat niciodata.

(D)     Marile corporatii nu ar trebui sa detina brevete pentru implementarea de metodologii.

(E)     Micii inventatori care sprijina miscarea de brevetare a programelor de calculator actioneaza impotriva propriului lor interes.


ION:            Intr-o societate, tolerarea unei nedreptati savarsite de cei privilegiati economic impotriva unuia dintre cei dezavantajati economic nu este doar reprobabila ci si lipsita de gandire de perspectiva: un sistem care face o nedreptate unei persoane dezavantajate astazi, maine poate foarte bine sa faca aceeasi nedreptate unei persoane avantajate.

MARIA:       In societatea noastra atat oamenii cu bani cat si cei cu studii se pot apara de tot felul de nedreptati de genul celor suferite de cei care o duc mai putin bine. A permite acestor nedreptati sa se perpetueze este o politica deficitara, dar nu pentru ca pune pe toata lumea intr-o situatie egala de risc in fata nedreptatilor, ci pentru ca este o sursa puternica de tulburari sociale.

29. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta raspunsul Mariei la spusele lui Ion?

(A)     Ofera un temei pentru a pune la indoiala adevarul concluziei lui Ion.

(B)     Deduce consecinte neplauzibile din presupozitiile lui Ion.

(C)     Pune la indoiala autoritatea lui Ion de a prezenta politici sociale.

(D)     Ofera un temei alternativ pentru a accepta adevarul concluziei lui Ion.

(E)     Il acuza pe Ion ca nu merge pana la capat cu recunoasterea tuturor implicatiilor punctului sau de vedere.


Totalitatea persoanelor aflate in dezacord cu deciziile Consiliului de administratie si care nu accepta sub nici un aspect felul in care acestea sunt justificate este alcatuita din salariati care au opinii diferite  unul fata de celalalt, dar cu toate acestea sunt impreuna opozanti ai celor promovate de Consiliul de administratie. Cu toate ca in situatii speciale acesti salariati trec cu vederea diferentele de opinii dintre ei, cu scopul de a se opune deciziilor Consiliului de administratie, de indata ce Consiliul de administratie va demisiona, aceste diferente de opinii vor iesi in evidenta si inevitabil ii vor impiedica sa ia decizii.

In consecinta, …

30. Care dintre urmatoarele afirmatii este continuarea logica a celor de mai sus?

(A)              un nou Consiliu de administratie alcatuit exclusiv din persoane fidele opozantilor, nu va rezista mai mult decat vechiul consiliu.

(B)             pentru ca noul Consiliu sa poata lua decizii, membrii sai, in exclusivitate opozanti ai vechiului Consiliu, vor fi obligati sa rezolve diferentele de opinii dintre ei.

(C)             odata ajuns la conducere, noul Consiliu de administratie format din persoane fidele opozantilor nu va propune cu necesitate o noua strategie.

(D)             Consiliul de administratie format din persoane fidele opozantilor vechiului consiliu se va confrunta mereu cu opinii contrare avansate de membrii consiliului precedent.

(E)              este imposibil ca noul Consiliu de administratie sa determine un compromis intre parerile diferite ale celor pe care ii reprezinta, pentru ca astfel sa se mentina la conducere.


Trei mari producatori de detergenti de rufe si-au concentrat detergentii sub forma de pulbere, prin reducerea proportiei de ingrediente inactive din compozitia acestora. Detergentii concentrati se vor vinde in pachete mai mici. Pentru a explica aceasta schimbare, producatorii au mentionat dorinta lor de a reduce costurile pachetelor de carton si alte costuri de productie. Analistii pietii prevad ca hotararea acestor producatori, care controleaza 80% din piata detergentilor de rufe, va duce practic pana la urma la disparitia detergentilor de tip vechi, in pachete voluminoase.

31. Care dintre urmatoarele propozitii, daca este adevarata, sprijina cel mai puternic previziunea analistilor pietii?

(A)     Cei mai multi producatori mici de detergenti de rufe vor considera ca e prea scump sa-si reutileze fabricile pentru a produce pachete mai mici de detergent.

(B)     Multi consumatori vor privi initial cu scepticism ideea ca o cantitate mai mica de detergent va spala la fel de eficient precum o facea cantitatea mai mare din vechiul detergent.

(C)     Unii analisti considera ca, pentru a folosi noul detergent concentrat sub forma de pulbere, consumatorii vor fi obligati sa plateasca un pret mai mare per cantitate de rufe comparativ cu acela necesar pentru detergentul de tip vechi.

(D)     Marile supermarket-uri au anuntat ca nu vor micsora taxele percepute producatorilor de detergenti pentru a le expune detergentii, chiar daca acum detergentii vor ocupa un spatiu mai mic pe rafturi.

(E)     Datorita ingrijorarilor privitoare la mediu si pentru a reduce risipa de carton, consumatorii sunt din ce in ce mai convinsi sa cumpere detergenti concentrati atunci cand acestia sunt disponibili.


SUSTINATORUL UNEI CAUZE POLITICE:  Campaniile electorale pentru functii alese ar trebui subventionate din fonduri publice. Unul dintre motive este ca aceasta ar permite politicienilor sa aloce mai putin timp strangerii de fonduri, dand astfel celor aflati in campanie de realegere in functie mai mult timp pentru a servi cetateanul. Un al doilea motiv este ca asemenea subventii ar face posibila stabilirea unui plafon al contributiilor individuale de campanie, reducand astfel posibilitatea ca oficialii alesi sa lucreze in beneficiul marilor contributori individuali si nu al cetateanului.

CRITICUL:  Acest fel de rationare ridica o alta problema: cu cat este mai restrictiv plafonul contributiilor, cu atat candidatii vor trebui sa petreaca mai mult timp ca sa gaseasca mai multi contributori mici.

32. Criticul obiecteaza rationamentului avansat de sustinator, spunand ca aceasta contine erori, pentru ca:

(A)   orice contributor mare si descurcaret poate ocoli plafoanele la contributii individuale trimitand sume mai mici sub mai multe nume.

(B)   unul din rezultatele prevazute ridicat in sprijinul propunerii facute este presupus de celalalt si ca atare, nu constituie un sprijin independent al propunerii.

(C)   din cele doua rezultate prevazute mentionate in sprijinul propunerii, unul functioneaza impotriva celuilalt.

(D)   nu are in vedere posibilitatea ca unii contributori mari sa nu mai contribuie deloc, daca nu o pot face dupa dorinta lor.

(E)   nu are in vedere posibilitatea ca persoanele care candideaza pentru realegere subventionate doar de cativa contributori mari sa fie afectate mai rau de plafoane decat persoanele care candideaza pentru realegere si sunt subventionate de multi contributori de nivel mai scazut.

33. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este stabilit ca principiu, ofera o baza pentru rationarea sustinatorului?

(A)   Daca bazarea in intregime pe finantare privata a unei anumite activitati impiedica publicul de a beneficia de ceva de care ar putea beneficia in cazul in care ar fi finantat din fonduri publice, atunci asemenea fonduri trebuie puse la dispozitie.

(B)   Daca o campanie electorala este finantata din fonduri publice, atunci mandatele oficialilor alesi trebuie prelungite.

(C)   Daca intr-o campanie electorala contributiile mari se indreapta in principal catre un singur candidat, pentru a sprijini campaniile rivalilor acelui candidat trebuie folosite fonduri publice.

(D)   Daca finantarea din fonduri publice a unei activitati aduce un beneficiu publicului, dar aduce inevitabil un beneficiu special si anumitor persoane particulare, atunci activitatea nu trebuie finantata in intregime din fonduri publice ci, in parte, de persoanele care primesc beneficiile speciale.

(E)   Daca o persoana nu ar candida in lipsa unor subventii de campanie din fonduri publice, acea persoana nu trebuie sa fie eligibila pentru nici un fel de astfel de subventii.


Un crescator specializat de pisici: „Cercetarile arata ca daca o pisica este castrata in primele luni de viata, oasele membrelor, de obicei, nu cresc cum trebuie. Dezvoltarea neadecvata a picioarelor conduce, la randul ei, la artrita pe masura ce pisica inainteaza in varsta. De aceea, cine vrea sa isi protejeze pisica de artrita, ar trebui sa nu o castreze inainte ca aceasta sa ajunga la maturitate.”

34. Care dintre cele de mai jos reprezinta critica la care rationamentul crescatorului este cel mai vulnerabil?

(A)              Nu se are in vedere posibilitatea ca si pisicile necastrate sa faca artrita.

(B)             Nu se precizeaza cate dintre pisicile castrate de mici manifesta ulterior artrita.

(C)             Nu se dau informatii despre credibilitatea crescatorului de pisici.

(D)             Nu se dau informatii despre aparitia artritei ca urmare a castrarii pisicilor in alte etape ale vietii.

(E)              Nu se precizeaza legatura dintre artrita si dezvoltarea necorespunzatoare a membrelor.


Psihologii au sustinut ca multi oameni sunt mai susceptibili la probleme psihologice iarna decat vara; psihologii numesc aceasta afectiune „tulburare afectiva sezoniera”. Sustinerea lor se bazeaza pe rezultatele unor studii in cadrul carora li s-a cerut subiectilor sa isi aduca aminte cum se simteau la anumite momente din trecut. Nu este insa clar faptul ca oamenii pot reda corect starile lor psihologice anterioare. Asadar, rezultatele acestor studii nu justifica sustinerea psihologilor ca exista o afectiune ce poate fi numita „tulburare afectiva sezoniera”.

35. Autorul critica sustinerea psihologilor in modul urmator:

(A)     Oferind o explicatie alternativa a variatiei starilor psihologice de-a lungul anotimpurilor.

(B)     Punand la indoiala ideea ca o variatie de-a lungul anotimpurilor in aparitia problemelor psihologice poate fi etichetata ca fiind o afectiune.

(C)     Punand la indoiala reprezentativitatea esantionului de populatie studiat de psihologi.

(D)     Punand la indoiala o presupozitie pe care autorul o atribuie psihologilor.

(E)     Demonstrand ca numarul de oameni care sufera cu adevarat de tulburari afective sezoniere este mai mic decat crezusera psihologii anterior.


In afara de cazul in care locuitorii dintr-un sat se unesc si cad de acord, propunerea de a realoca terenurile intravilane va fi aprobata. Daca propunerea va fi aprobata, primaria va putea sa construiasca sistemele de alimentare cu apa si canalizare de care au nevoie firmele imobiliare pentru a putea construi blocuri de locuinte pe acele terenuri. Acele blocuri vor atrage noi locuitori in sat, iar cresterea populatiei va avea probabil ca rezultat o suprapopulare a scolilor si va rezulta precis intr-o aglomerare a drumurilor atat de mare incat va fi necesar sa se construiasca noi drumuri. Nici noile drumuri si nici scolile suplimentare nu vor putea fi construite fara o crestere substantiala a taxelor locale pentru locuitorii din sat. Pana la urma, aceasta crestere ar putea chiar sa distruga atmosfera rurala care face satul lor sa fie atat de atragator.

36. Care dintre urmatoarele concluzii poate fi trasa in mod adecvat din textul de mai sus?

(A)     Daca cetatenii din sat se unesc, firmele imobiliare nu vor construi blocuri.

(B)     Daca firmele imobiliare construiesc blocuri in sat, locuitorii vor avea de platit taxe locale mai mari.

(C)     Daca propunerea de a realoca terenurile intravilane nu este aprobata, atmosfera rurala din sat nu se va pierde.

(D)     Daca firmele imobiliare nu construiesc blocuri in sat, taxele locale ale locuitorilor din sat nu vor creste substantial.

(E)     Daca firmele imobiliare nu construiesc blocuri in sat, atunci scolile din sat nu vor fi suprapopulate, iar drumurile nu vor fi supra-aglomerate.


Acum un an o autoritate locala a initiat o campanie antifumat in ziarele locale, pe care a finantat-o dintr-o taxa suplimentara pe tigari de 20 de centi la pachet. Dupa un an, numarul de fumatori de tigari din localitate scazuse cu 3%. Este limpede ca publicitatea antifumat a avut efect, fie si mic, asupra numarului de fumatori de tigari din localitate.

37. Care dintre urmatoarele propozitii, daca este adevarata, ajuta cel mai mult la intarirea acestui rationament?

(A)     De la lansarea campaniei, nu a crescut nivelul de consum al altor produse din tutun, cum ar fi cel de prizat si cel de mestecat, de catre locuitorii din localitate

(B)     Un numar substantial de fumatori de tigari din localitate, care nu s-au lasat de fumat in timpul campaniei, fumeaza acum mai putin decat fumau inainte de inceperea campaniei.

(C)     Internarile in spitalul local cu diagnostic de boli respiratorii cronice scazusera cu 15%  la un an dupa inceperea campaniei.

(D)     Comerciantii din localitate au reactionat la taxa locala prin reducerea cu 20 de centi a pretului pe pachet la care vindeau tigarile.

(E)     Fumatorii din localitate aveau venituri care erau in medie cu 25% mai mici decat cele ale nefumatorilor.


Luna aceasta nu s-a dat autorizatie de constructie nici unui proiect care sa implice restaurari de edificii istorice. Deoarece unele dintre proiectele actuale ale firmei Stan & fiii reprezinta restaurari de edificii istorice, cel putin cateva din proiectele firmei Stan & fiii nu au primit autorizatie de constructie luna aceasta.

38. Care dintre urmatoarele sustineri este cea mai asemanatoare tipului de rationament din pasajul de mai sus?

(A)     Nici unul dintre medicii care lucreaza in Spitalul Orasenesc nu a facut pregatire in strainatate. Asadar, desi unele spitale cer medicilor pregatiti in strainatate sa dea un examen in plus pentru atestare, cel putin pana acum Spitalul Orasenesc nu avut aceasta problema.

(B)     Nici una din stirile de la reuniunea economica la nivel inalt nu este incurajatoare. Totusi, din moment ce alte rapoarte recente din domeniul economic au aratat tendinte pozitive, insemna ca macar o parte dintre stirile economice sunt, la ora actuala, incurajatoare.

(C)     Nici unul dintre noii membri ai orchestrei nu a terminat de completat actele. Din moment ce numai aceia care au terminat de completat actele pot primi salariu saptamana asta, e posibil ca cel putin cativa dintre noii membri ai orchestrei sa primeasca salariul mai tarziu.

(D)     Pe parcursul acestui sezon au fost lansate mai multe filme ale regizoarei Hannah Barker, dar nici unul dintre filmele lansate in acest sezon nu a primit o cronica entuziasta. Asadar, cel putin cateva dintre filmele lui Hannah Barker nu au primit cronici entuziaste.

(E)     Unele din cele mai frumoase parcuri ale orasului nu sunt mai mari de doar cateva pogoane, iar unele din parcurile de asemenea dimensiuni sunt printre cele mai vechi din oras. Asadar, unele din cele mai frumoase parcuri din oras sunt si cele mai vechi.


Multi artisti sustin ca pentru criticii de arta e mai usor sa scrie despre lucrari care nu le plac decat despre lucrari care le plac. Indiferent daca aceasta ipoteza este corecta sau nu, cea mai mare parte a criticii de arta este dedicata lucrarilor care nu-l multumesc pe critic. Deriva de aici ca cea mai mare parte din critica de arta este dedicata altor lucrari decat cele de cea mai inalta calitate.

39. Care dintre urmatoarele presupozitii reprezinta concluzia derivata corect din rationamentul de mai sus?

(A)     Nici unui critic de arta nu-i place sa scrie despre lucrari artistice fata de care are o aversiune intensa.

(B)     Tuturor criticilor de arta le este greu sa descopere lucrari artistice care sa-i multumeasca intr-adevar.

(C)     O lucrare de arta  care primeste foarte multa atentie din partea criticii poate, prin aceasta, sa devina mai larg cunoscuta decat ar fi fost in absenta acestei situatii.

(D)     Cele mai mari opere de arta nu sunt niciodata recunoscute ca atare pana ce n-a trecut mult timp de la crearea lor.

(E)     Cele mai mari opere de arta sunt lucrari care, inevitabil, satisfac pe toti criticii.


Copiii mici care aud si ai caror parinti au auz normal si le vorbesc incep la o anumita varsta sa scoata si ei sunete semiarticulate, care sunt un precursor al vorbirii articulate. In acelasi mod, copiii surzi care au parinti surzi si care comunica cu ei si intre ei prin semne, incep la aceeasi varsta sa se exprime prin semne. Asta inseamna ca fac gesturi repetitive cu mana care constituie, in cadrul sistemului de limbaj al semnelor, analogul silabelor repetitive in cadrul vorbirii.

40. Impotriva careia dintre ipotezele de mai jos pot fi folosite cel mai bine informatiile de mai sus, daca sunt corecte?

(A)     Numele de persoane sau lucruri sunt cele mai simple cuvinte dintr-o limba, din moment ce copiii le folosesc inainte de a folosi nume de actiuni sau procese.

(B)     Dezvoltarea competentei lingvistice la copiii mici depinde in principal de maturizarea fizica a tractului vocal, proces care necesita activitate vocala orientata catre vorbire.

(C)     In absenta adultilor care sa comunice intre ei in prezenta lor, copiii mici dezvolta limbi idiosincratice.

(D)     In exprimarea lor semiarticulata, copiii mici nu sunt constienti ca sunetul sau combinatiile de gesturi pe care le folosesc pot fi folosite de o maniera care serveste unui scop determinat.

(E)     Efectuarea de gesturi cu mana de catre copiii mici care aud si care au parinti cu auz normal si ei trebuie interpretata ca parte a limbajului lor in curs de dezvoltare.


Fiecare dintre elementele proiectului arhitectonic recent incheiat al lui Girelli pentru o biblioteca universitara este copiat dintr-una din mai multe alte biblioteci universitare cu caracter istoric. Proiectul include diverse elemente de constructie din stilurile Clasic Grec, Islamic, Mogul si Romantic. Din moment ce nici unul dintre elementele proiectului nu este original, decurge de aici ca intregul proiect al bibliotecii nu poate fi considerat original.

41. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta aceeasi eroare de rationament ca aceea din pasajul de mai sus?

(A)     Presupune ca, din moment ce un lucru este adevarat pentru fiecare dintre partile unui intreg, este adevarat si pentru intregul insusi.

(B)     Generalizeaza nejustificat, de la cateva situatii de un anumit fel, la toate situatiile de acel fel.

(C)     Conchide ca manifestarea necunoscuta a unui fenomen trebuie sa aiba toate proprietatile manifestarilor sale cunoscute.

(D)     Presupune ca variantele care pot fi separat adevarate nu pot fi adevarate atunci cand sunt luate impreuna.

(E)     Trage o concluzie faptica pe baza unor probe derivate din prezentarea unor preferinte estetice.


Desi povestirile fantastice fac parte integranta din toate literaturile lumii, acest gen a avut numai recent o revenire comerciala in America de Nord. In ultimii 20 de ani vanzarile de carti de literatura fantastica scrise pentru adulti au crescut de la 1 la 10% din totalul vanzarilor de carti de beletristica pentru adulti. In acelasi timp, numarul cronicilor favorabile romanelor fantastice a inregistrat o crestere marcanta. Unii librari spun ca aceasta crestere a vanzarilor de carti de literatura fantastica scrise pentru adulti isi are originea in cresterea atentiei favorabile acordate genului de catre recenzentii literari.

42. Care dintre urmatoarele asertiuni, daca este adevarata, submineaza explicatia data de librari cu privire la cresterea vanzarilor de carti de literatura fantastica scrise pentru adulti?

(A)     Editurile aleg adesea un manuscris in functie de cum considera ca romanul publicat va primi cronici favorabile.

(B)     Putini dintre cititorii de romane fantastice citesc recenzii, si chiar si mai putini aleg cartile pe care si le cumpara in functie de acele recenzii.

(C)     Cei mai multi librari stiu ce au scris criticii literari importanti despre romanele publicate recent.

(D)     Desi cresterea procentului de romane fantastice vandute a fost substantiala, editurile estimeaza ca vanzarile pot creste si mai mult.

(E)     Multe din recenziile romanelor fantastice nou-publicate mentioneaza si marile romane ale genului publicate in trecut.

43. Care dintre urmatoarele asertiuni, daca este adevarata, sprijina cel mai puternic explicatia data de librari cu privire la cresterea vanzarii cartilor de literatura fantastica scrise pentru adulti?

(A)     Multi experti spun ca in medie nivelul literar al celor care cumpara carti a scazut in ultimii 20 de ani.

(B)     Deoarece viata in ultimii 20 de ani a devenit mai complexa si mai dificila, multi cititori au ajuns sa prefere finalurile fericite pe care le ofera adesea literatura fantastica.

(C)     Unele edituri care publica literatura fantastica profita de popularitatea anumitor romane si comanda scrierea altora asemanatoare.

(D)     Deoarece putini cititori de romane politiste cumparau literatura fantastica, acum 10 ani editurile mari de literatura fantastica au creat o campanie de publicitate indreptata anume catre acei cititori.

(E)     Dupa ce literatura fantastica a inceput sa primeasca recenzii favorabile din partea unor critici respectati, acum 20 de ani, cumparatorii de carti au inceput sa priveasca romanele fantastice ca pe un material literar potrivit pentru adulti.


Din toate casele din cartierul istoric al orasului, casa care a apartinut candva familiei Tudor este de departe cea mai renumita. Din moment ce cartierul istoric este cel mai renumit din oras, casa familiei Tudor trebuie sa fie cea mai renumita casa din oras.

44. Care dintre rationamentele eronate de mai jos se aseamana cel mai mult cu rationamentul de mai sus?

(A)     Dintre toate piscurile lantului muntos al litoralului, muntele Williams este cel mai inalt. Din moment ce cele mai inalte varfuri din toata regiunea se afla in lantul muntos al litoralului, muntele Williams trebuie sa fie cel mai inalt din regiune.

(B)     Fumatul este conduita care este cel mai probabil cauza imbolnavirii de cancer. Din moment ce in judetul acesta se fumeaza mai mult decat in orice alta parte a lumii, trebuie sa existe mai multe cazuri de cancer in acest judet decat in orice alta parte a lumii.

(C)     Suzana Costea este cea mai mare din cei trei copii ai familiei sale. Din moment ce cei trei copii ai familiei Costea sunt toti mai mari decat oricare alti copii din blocul lor, Suzana Costea trebuie sa fie cel mai mare copil care locuieste la ora actuala in bloc.

(D)     Din toate pescariile din zona portului, piata de peste „Pescarusul” are gama de peste cea mai exotica. Din moment ce in zona portului sunt mai multe pescarii decat in orice alta parte a orasului, piata de peste „Pescarusul” trebuie sa aiba gama de peste cea mai exotica din oras.

(E)     Dintre toate florile cultivate in gradina botanica a universitatii, trandafirii Oakland sunt cei mai frumosi. Din moment ce gradina botanica a universitatii este cea mai frumoasa gradina din regiune, trandafirii Oakland cultivati in aceasta gradina trebuie sa fie cele mai frumoase flori din cele cultivate in intreaga regiune.


Marin: Ca sa reusesti in societatea de azi trebuie sa ai diploma de facultate. Scepticii au obiectat ca exista multi oameni care nu au trecut niciodata cu scoala dincolo de nivelul de liceu dar care totusi au reusit foarte bine. Acest succes este totusi numai aparent, deoarece fara o diploma de facultate un om nu are suficienta scoala ca sa reuseasca in viata cu adevarat.

45. Argumentatia lui Marin este eronata deoarece:

(A)     Presupune ceea ce urmeaza sa conchida.

(B)     Confunda o corelatie cu o cauza.

(C)     Deriva o concluzie cu grad mare de generalizare din cazuri individuale.

(D)     Nu ia in considerare rolul presupuselor contra-exemple.

(E)     Isi bazeaza concluzia pe supozitia ca cei mai multi oameni cred in acea concluzie.


Chiar si cele mai timpurii specii cunoscute de animale terestre, descoperite ca fosile datand din Silurianul tarziu, acum 400 de milioane de ani, prezinta adaptari foarte evoluate la viata pe uscat. Din moment ce nici animalele acvatice si nici animalele amfibii nu prezinta asemenea adaptari, speciile timpurii de animale terestre trebuie sa fi evoluat foarte rapid dupa ce au parasit mediul acvatic.

46. Care dintre urmatoarele enunturi este o presupozitie de care depinde rationarea de mai sus?

(A)     Fosilele cunoscute de animale terestre timpurii includ fosile de animale care au trait relativ curand dupa aparitia animalelor terestre.

(B)     Fosilele din Silurianul tarziu reprezinta numai un mic numar din speciile de animale care traiau in acea perioada.

(C)     Nici o planta nu se stabilise pe uscat inainte de Silurianul tarziu.

(D)     Nici una din speciile actuale de animale acvatice nu este descendenta dintr-o specie de animal care a trait candva pe uscat.

(E)     Toate animalele din Silurianul tarziu traiau fie exclusiv pe uscat, fie exclusiv in apa.


Sambata, Mihai a sugerat ca Ieronim sa-si ia liber de la serviciu toata saptamana viitoare si sa mearga cu el intr-o excursie la munte. Ieronim a refuzat, spunand ca nu-si poate permite sa suporte si costurile unei excursii si pierderea salariului la care ar renunta daca si-ar lua liber fara sa anunte. Este clar ca, totusi, costurile nu pot fi adevaratul motiv pentru care Ieronim nu vrea sa mearga cu Mihai  la munte, din moment ce el vine cu aceeasi scuza de fiecare data cand il roaga  Mihai  sa-si ia un liber neanuntat, indiferent unde propune Mihai sa mearga impreuna.

47. La care dintre urmatoarele critici este cel mai vulnerabil rationamentul de mai sus?

(A)     Incearca sa previna un atac asupra conduitei lui Mihai, concentrand atentia asupra conduitei lui Ieronim.

(B)     Nu reuseste sa arate clar ca nici Mihai nu si-ar putea permite sa plece la munte intr-un liber neanuntat, mai mult decat Ieronim.

(C)     Trece cu vederea posibilitatea ca Ieronim, spre deosebire de Mihai, sa prefere vacante pe care si le planifica mult inainte.

(D)     Presupune ca, daca motivul invocat de Ieronim nu este singurul lui motiv, atunci nu poate fi deloc un motiv real pentru Ieronim.

(E)     Nu examineaza posibilitatea ca aceasta conduita a lui Ieronim sa fie suficient explicata de justificarea pe care el o invoca.


Politistii de la circulatie recomanda conducatorilor auto sa-si controleze cat mai bine comportamentul la volan pentru a respecta integral normele Codului Rutier. Autocontrolul comportamentului la volan depinde de emotivitatea conducatorului auto si, ca atare, aceasta recomandare nu se soldeaza totdeauna cu evitarea abaterilor de la normele Codului Rutier. Prin urmare, se pare ca sunt necesare masuri suplimentare de verificare a soferilor, cum ar fi aplicarea unui test de personalitate mai complex si o interpretare mai amanuntita a rezultatelor acestuia, ca parte obligatorie a examenului de acordare a permisului de conducere auto.

48. Ce rol joaca in argumentul de mai sus afirmatia potrivit careia autocontrolul comportamentului depinde de emotivitatea conducatorului auto?

(A)              Este folosita pentru a contracara sugestia politistilor de la circulatie ca numarul abaterilor de la normele Codului Rutier se diminueaza prin modificarea examenului de acordare a permisului de conducere.

(B)             Este oferita ca premisa in sprijinul ideii ca testele de personalitate mai complexe si interpretarea lor detaliata sunt mai eficiente decat actualele teste psihologice.

(C)             Este oferita drept premisa in sprijinul ideii ca examenul de acordare a permisului de conducere auto trebuie sa includa teste de personalitate mai complexe si mai amanuntit interpretate.

(D)             Este o explicatie a faptului ca aplicarea testelor de personalitate poate conduce la evitarea abaterilor de la normele circulatiei rutiere.

(E)              Este o concluzie intemeiata pe afirmatia ca sunt necesare unele schimbari majore in structura examenului de acordare a permi-sului de conducere auto pentru a reduce numarul abaterilor de la normele Codului Rutier.


Ditrama este o federatie constituita din trei regiuni autonome: Korva, Mitro si Guadar. Conform planului federal de impartire a veniturilor bugetare, fiecare regiune primeste o parte din veniturile federale egala cu procentul din populatia totala a Ditramei care locuieste in acea regiune, asa cum reiese dintr-un studiu anual asupra populatiei. Avand in vedere ponderea populatiei sale, anul trecut procentul din totalul veniturilor federale primit de regiunea Korva a scazut cumva, chiar daca studiul demografic pe care s-a bazat alocarea de buget arata ca populatia regiunii Korva a crescut.

49. Daca afirmatiile de mai sus sunt adevarate, care dintre urmatoarele fapte trebuie sa fi fost luat in consideratie de studiul demografic pe care s-a bazat anul trecut impartirea veniturilor bugetare din Ditrama?

(A)     Din cele trei regiuni, Korva avea cel mai mic numar de locuitori.

(B)     Populatia din Korva a crescut cu un procent mai mic decat cel cu care crescuse in anii anteriori.

(C)     Populatia din Mitro si respectiv Guadar a crescut si intr-o regiune si in cealalta cu un procent care l-a depasit pe cel cu care a crescut populatia din Korva.

(D)     Dintre cele trei regiuni, cresterea numarului de locuitori din Korva a fost cea mai mica.

(E)     Populatia din Korva a crescut cu un procent mai mic decat cel cu care a crescut populatia in cel putin una dintre celelalte doua regiuni autonome.


Prin examinarea coleopterelor fosilizate, o echipa de cercetatori a produs cea mai amanuntita descriere de pana acum a temperaturilor din Marea Britanie in ultimii 22.000 de ani. Au fost alese si datate fosilele din specii care exista si in zilele noastre. Atunci cand au constatat ca exemplare ale mai multor specii gasite in acelasi loc datau din aceeasi perioada, au folosit toleranta cunoscuta a acestor specii de coleoptere pentru a determina temperatura maxima a verii, asa cum ar fi putut ea exista in acel loc si in acea perioada.

50. Care dintre urmatoarele idei este o presupozitie din procedura cercetatorilor?

(A)     Coleopterele pot tolera clima calda mai bine decat clima rece.

(B)     Fosilele unor specii diferite gasite in acelasi loc apartineau unor perioade diferite.

(C)     Procedura de datare este mai precisa in cazul coleopterelor decat in cazul altor organisme.

(D)     Cea mai inalta temperatura a verii intr-un anume loc si intr-o anume perioada era egala cu media celor mai inalte temperaturi care ar fi putut fi tolerate de fiecare dintre speciile de coleoptere gasite acolo si datate ca fiind din acea perioada.

(E)     Tolerantele speciilor de coleoptere la temperaturi diferite nu s-au schimbat semnificativ pe parcursul acestei perioade de 22.000 de ani.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1086
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site