Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


DESTRUCTURAREA FAMILIEI. Copiii strazii. Cauze, etape, forme, consecinte

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CADRUL DE EVALUARE A COPIILOR AFLATI IN DIFICULTATE SI AL FAMILIILOR ACESTORA
CONSECINTELE HOLOCAUSTULUI - INTOLERANTA SI URA RASIALA
EXPECTANTA
OBEDIENTA
SOCIOMETRIE
UN FALS „REFERENDUM” PENTRU IMPUNEREA UNEI AUTONOMII ANACRONICE DEJA EXISTENTE
Imaginea traficului de fiinte umane in presa romaneasca - Lucrare de licenta
PRESTIGIU
Povestirile de viata ca biografii socialmente reconstruite
DEVIATIE SI DELICT

DESTRUCTURAREA FAMILIEI. Copiii strazii. Cauze, etape, forme, consecinte

Tendintele inregistrate in dinamica familiei din societatea contemporana.

1. Scaderea ratei casatoriilor legal sanctionate datorita desacralizarii casatoriei;



2. Cresterea varstei medii la casatorie;

3. Cresterea ratei divorturilor si recasatoriilor;

4. Cresterea bunastarii medii a familiei si cresterea contributiei femeilor la aceasta bunastare;

5. Cresterea ponderii femeilor casatorite care desfasoara o activitate extrafamiliala permanenta;

6. Cresterea calitatii ingrijirii copiilor prin contributia familiilor si a serviciilor specializate;

7. Redistribuirea mai egalitara a puterii si a autoritatii intre soti;

8. Cresterea ponderii cuplurilor in care unul sau ambii soti au relatii sexuale extramaritale si cresterea tolerantei fata de aceste comportamente;

9. Scaderea ratei natalitatii;

10. Cresterea numarului nasterilor in afara casatoriei cuplurilor;

11. Schimbari in diviziunea rolurilor din cadrul familiei - rolurile sunt redefinite si reajustate in permanenta prin comunicarea dintre parteneri;

12. Diminuarea contributiei copiilor la realizarea unor activitati menajere;

13. Declinul relativ al familiei nucleare bazate pe casatorie;

14. Inmultirea numarului casatoriilor mixte, intre parteneri care apartin unor etnii diferite, datorita mobilitatii geografice, casatorii care duc la relatii inter si transculturale.

Deci concluzia care reiese cu claritate este ca familia contemporana inregistreaza o perioada de criza in evolutia sa, totusi, in tara noastra propensiunea pentru casatorie si familie e inca mare.

Se mentine inca, viziunea traditionala asupra rolurilor celor doua sexe.

Relatiile dintre parinti si copii inregistreaza tendinta de mare elasticitate si cooperare, renuntandu-se la atitudinea autoritar-rigida.

            Cresterea gradului de scolarizare a populatiei inregistrat in ultimele decenii a dus, printre, altele si la modificarea varstei la casatorie, in sensul cresterii acesteia, modificari in distribuirea rolurilor si autoritatii modificari in atitudinea fata de casatorie, maternitate, planing familial.

            Perioada de tranzitie de la o societate totalitara catre o societate deschisa a adus cu sine o serie de transformari benefice.

1. A impus modelul exprimarii libere, deschise, in familie, a problemelor sociale controversate;

2. Democratizarea relatiilor parinti-elevi;

3. Deschide drumul informatiei, accesului la informatie, cunoasterii, in consecinta;

4. Modelul cultural-familial general e caracterizat prin spirit intreprinzator si o noua etica a muncii;

Familia romaneasca inregistreaza astazi o scadere a nivelului de trai si deci scaderea calitatii vietii familiale, pe toate planurile. Atingerea unui nivel satisfacator al nevoilor materiale, de hrana, spatiu locativ, buget, posibilitati de consum cultural si de trai civilizat minim necesar devine din ce in ce mai mult, astazi, o problema pentru un numar tot mai mare de familii.

Sunt considerate drept cauze interne de destructurare a familiei, cauze care duc de la inceput la deteriorarea relatiilor interpersonale: lipsa de comunicare intre partenerii conjugali, lipsa de afectiune, lipsa de respect si de stima, de intimitate, nepotrivirea de caracter si nepotrivirea sexuala dintre soti, o influenta deosebita avand inadaptarea materiala care atrage lipsa de functionalitate a familiei. Acestea vor da nastere unor relatii interpersonale si interfamiliale deficitare.

Satisfactia maritala depinde, in mare masura, de capacitatea partenerilor de a comunica si de a-si ajuta reciproc modalitatile de realizare a rolurilor maritale printr-un proces de acomodare maritala. In situatiile in care partenerii apreciaza ca tendintele si conflictele sunt insurmontabile, cuplul familial se dizolva prin abandon sau divort.45

 Insatisfactia materiala, temporara sau permanenta, totala (in toate dimensiunile vietii conjugale) sau partiala (doar anumite aspecte ale vietii conjugale produc satisfactie, iar celelalte, insatisfactie si nemultumire) este starea activa negativa determinata de neconcordanta dintre asteptarile, dorintele si aspiratiile unei persoane casatorite privind viata si activitatea conjugala si situatia reala, afectiva, care i-o ofera menajul.

 La nivelul cuplului conjugal, starea de insatisfactie poate sa caracterizeze pe unul sau pe ambii consorti. In al doilea caz conflictele materiale sunt permanent prezente, pastrarea relatiilor conjugale fiind in permanenta in pericol.

Stresul familial este o agresiune din partea mediului familial, din cauza unor situatii sau stimuli ce creeaza o stare de tensiune la nivelul organismului membrilor familiei. Stresul familial e urmarea unor emotii puternice si uneori prelungite, datorata frustratiei, conflictelor, anxietatii. Mentinut timp indelungat, poate afecta in mare masura atat sanatatea fizica cat si pe cea psihica. Evenimentele generatoare de stres sunt: decesul, imbolnavirea sau accidentarea, desfacerea contractului de munca, diferente familiale, dificultatii in propria realizare, divortul, etc.48

Tensiunea psihica intrafamiliala presupune o stare de incordare si disconfort, resimtita simultan de membrii familiei in cadrul relatiilor intrafamiliale, anticipand adesea instalarea unei crize familiale.

 Cresterea tensiunii psihice intrafamiliale duce la declansarea conflictului interpersonal, care se poate produce intre soti, intre parinte si copil, extinzandu-se apoi la nivelul grupului familial.

Incompatibilitatea conjugala autentica si ireversibila este, in general, rar intalnita, de cele mai multe ori ea fiind confundata cu „stari de criza” maritala de neadaptare sau fiind asimilata unor dizarmonii interpersonale tranzitorii, cum ar fi cele de comunicare, de decizie, de executie, etc.

Nepotrivirea de caracter este o cauza fundamentala a incompatibilitatii conjugale, a imposibilitatii stabilirii unei comunicari interpersonale normale datorita profilelor caracteriale diferite si contradictorii ale celor doua personalitati maritale.



Nepotrivirea de caracter este o sursa permanenta a neintelegerilor si conflictelor conjugale, a instalarii unor disfunctii ale cuplului conjugal, a dezorgamizarii vietii si activitatii conjugal-familiale.50

            Alienarea familiala caracterizeaza orice forma maladiva de desfasurare a vietii de familie, ce determina indeplinirea necorespunzatoare a functiilor familiei si, pe de alta parte, dezorganizarea, totala sau partiala, a climatului familial.

Alienarea familiala poate fi directa, explicita, cand dezorganizarea vietii de familie este foarte transparenta si e cunoscuta si de factori extrafamiliali (cazul adulterului sau divortului) si indirecta, implicita, cand dezorganizarea vietii familiale e cunoscuta doar de partenerii conjugali (cazul vietilor paralele).51

Implicita sau explicita, alienarea familiala este urmarea conflictelor conjugale, conflicte care stau la baza tuturor formelor prin care se concretizeaza destructurarea familiei.

            Ca orice conflict, conflictul familial parcurge mai multe etape: dezacordul, confruntarea, escaladarea, de-escaladarea, rezolvarea.52 Dezacordul debuteaza prin simple neintelegeri, divergente minore, nesemnificative, dar care, necontrolate la timp, pot degenera in conflicte reale.

            Confruntarea adanceste diferentele, amenintand unitatea grupului; fiecare parte isi sustine pozitia sa, accentuand-o pe baza unei ideologii justificative. Se intensifica astfel angajarea partilor pe linia dezacordului initial, fiecare parte subliniind erorile din gandirea si comportamentul celuilalt.

Astfel apar abuzurile si violentele familiale.

            Escaladarea distruge normele reciprocitatii pozitive. Tensiunile si ostilitatile scapate de sub control vor sabota grupul familial. Punct culminant al conflictului, poate distruge total interactiunea dintre membrii familiei.

            De-escaladarea si rezolvarea survin datorita unor interventii de tip institutional, negocieri, compromisuri treptate, stimularea posibilitatii de comunicare deschisa intre parti, captarea bunavointei celeilalte parti din conflict.

Formele de manifestare cele mai grave ale alienarii familiale si de destructurare a familiei pot aparea desi casatoria inca se mentine, de drept. Astfel adulterul, violentele familiale si abuzurile manifestate in familie, abandonul de familie zdruncina puternic bazele familiei si de cele mai multe ori, urmatorul pas va fi desfacerea casatoriei prin divort.

Violentele in familie54 sunt atitudini si conduite cu caracter agresiv, ce se produc intre membrii familiei, in contextul unui climat conflictual sever, ce indica o deteriorare semnificativa a functionalitatii familiei.

 Devierile comportamentului parental, pot fi insotite frecvent de conduite agresive, ostile si punitive nejustificate fata de copii, a caror intensitate si mod de manifestare conduc la psihotraume afective, favorizand conduite de inadaptare. Aceste manifestari sunt blamate de catre opinia publica si de multe ori necesita interventia educativa si sociojuridica a organelor de drept.

Fata de copii minori, aceste violente se pot manifesta sub forma abuzurilor fata de copii - maltratarea lor de catre parinti care duce la vatamarea lor fizica, mentala, sexuala. Abuzul activ se exercita in mod deliberat, cu intentie agresiv-vatamatoare, pe cand abuzul pasiv se manifesta prin lipsa de interes si neglijenta. Din punct de vedere al copilului nu exista absolut nici o diferenta, toate aceste conduite fiind concepute ca maltratare.

Abuzul poate imbraca mai multe forme.55 Abuzul fizic asupra minorului se manifesta prin neglijari fizice. Parintii ignora sau nu permit copilului alimentatia, adapostul, ingrijirea adecvata. Abuzul de nevoi, de slabiciuni, pasiuni ale unui minor se exercita pentru a-l determina sa subscrie, in prejudiciul sau, la obligatii, renuntari privind sume de bani si valori imobiliare. La aceste forme se adauga abuzul emotional si abuzul sexual.

Abuzul de nevoi este sanctionat de legea civila, iar abuzul fizic, sexual, emotional asupra copilului este sanctionat de legea penala.

Astfel, sub denumirea „Rele tratamente aplicate minorului” legea penala incrimineaza punerea in primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale de catre parinti sau orice persoana careia i-a fost incredintat pentru crestere si educare.

Adulterul, o alta forma de destructurare a familiei, este definit in dictionarul de sociologie57 ca fiind incalcarea normelor morale si obligatiei juridice de fidelitate conjugala de catre unul dintre soti. Adulterul afecteaza relatiile dintre parteneri si institutia casatoriei, fiind sanctionat moral si juridic. Se manifesta printr-o ruptura pe plan afectiv si moral intre partenerii cuplului conjugal, prin tensiuni, certuri, chiar violente.

 In plan juridic devine infractiune si atrage dupa sine raspunderea penala. Codul Penal mentioneaza ca fapta persoanei casatorite de a avea relatii sexuale afara de casatorie constituie infractiune. Se considera ca fapta reprezinta pericol social si e incriminata pentru ca pune in pericol increderea dintre soti si submineaza autoritatea familiei.

Totusi urmarirea penala nu poate incepe daca fapta a fost comisa dupa indemnul sau incurajarea celuilalt sot sau daca viata conjugala era intrerupta si sotii traiau despartiti.58

In categoria marilor probleme care afecteaza in prezent omenirea intra si una din cele mai grave maladii care afecteaza familia-divortul. Traumele suferite de copiii care sunt brutal separati de unul sau de ambii parinti, ori provocate  de de tensiunile si conflictele familiale repetate care insotesc divortul pot constitui veritabile cauze ale comportamentului dizarmonic, chiar delincvential59.

Divortul este deosebit de nociv prin aceea ca obliga pe copil sa ia o atitudine optionala fata de parinti, lucru pentru care el resimte o repulsie cunoscuta. Cand parinti se urasc, copilul e nevoit sa ia o atitudine pentru unul sau pentru altul si nu rar se intampla ca, pus in aceasta dilema, el sa se indeparteze de amandoi60.




Conflictele conjugale, ca si divortul produc o dezorientare profunda, coordonatele psihice ale copilului sunt dizlocate si sentimentul sau de securitate e ruinat. Copilul se indoieste de sine, de valoarea sa, se simte abandonat si respins. Imaginea pe care si-o face despre viata familiala si despre relatiile dintre soti este total alterata.

Din punct de vedere sociologic, divortul parcurge mai multe etape61.

Prima etapa este disolutia si eroziunea. Primul indicator al disolutiei este: infidelitatea, agresivitatea verbala, conflicte valorice, agresivitate fizica, alcoolismul, insatisfactie sexuala, lipsa de afectivitate, dificultati de comunicare, absenta camaraderiei.

            Etapa a doua este data de separarea premergatoare care e conditionata de nivelul veniturilor si a posibilitatii de a gasi o locuinta, de regimul juridic al proprietatii familiale.

            Cea de a treia etapa e disolutia legala. Vazuta ca un contract legal intre cuplu si stat, disolutia casatoriei nu se poate face din punct de vedere legal fara participarea statului, reprezentat de organele judecatoresti.

            Acordarea in perioada de dupa divort, a patra etapa, se situeaza dupa

disolutia casatoriei, cand fostii parteneri trebuie sa se adapteze unui nou stil de viata.

            Principalele probleme ce intervin in cazul divortului sunt: stresul emotional, incredintarea si ingrijirea copiilor, divizarea proprietatii, ultimile doua fiind riguros reglementate de legislatia familiei62. Incredintarea copiilor in urma disolutiei casatoriei s-a facut, in mod traditional mamei. In urma presiunii crescande din partea barbatilor, numarul tatilor carora li s-au incredintat copiii a crescut in majoritatea societatilor.

Majoritatea reglementarilor privind divortul stabilesc obligatia ambilor parinti de a ingriji copilul (de a contribui la ingrijirea lui), refuzul de a contribui la acoperirea cheltuielilor prin plata unei pensii alimentare, fiind sanctionat de lege.

            Din punct de vedere social si individual divortul este un fenomen ambivalent: rezolva o serie de dificultati (inlatura conflictele si tensiunile familiale, atenueaza traumatizarea copiilor ca urmare a disputelor parintilor), dar creeaza si altele noi (stres psihic, dificultati economice, etc.). Aspectele negative se plaseaza, in principal, la nivelul copiilor minori.



45 I. Mitrofan si N. Mitrofan, “Familia de la A la Z. Mic dictionar al vietii de familie”, Bucuresti, 1990

48 I. Mitrofan si N. Mitrofan, “Familia de la A la Z. Mic dictionar al vietii de familie”, Bucuresti, 1990

50 I. Mitrofan si N. Mitrofan, “Familia de la A la Z. Mic dictionar al vietii de familie”, Bucuresti, 1990

51 Idem.

52 I. Mitrofan si N. Mitrofan, “Familia de la A la Z. Mic dictionar al vietii de familie”, Bucuresti, 1990

54 I. Mitrofan si N. Mitrofan, “Familia de la A la Z. Mic dictionar al vietii de familie”, Bucuresti, 1990

55 “Dictionar de Sociologie”, coordonatori L. Vlasceanu, C. Zamfir, Bucuresti, 1993

57”Dictionar de Sociologie”, coordonatori L. Vlasceanu, C. Zamfir, Bucuresti, 1993

58 O.Loghin si A. Filipas, “Drept Penal Roman, partea speciala”, Bucuresti, 1992

59 I. Mitrofan si N. Mitrofan, “Elemente de psihologia cuplului”, Bucuresti, 1994

60 C. Dimitrie, “Constelatia familiala si deformarile ei”, Bucuresti, 1973

61 “Dictionar de Sociologie”, coordonatori C.Vlasceanu si C. Zamfir, Bucuresti, 1993

62 “Dictionar de Sociologie”, coordonatori C. Vlasceanu si C. Zamfir, Bucuresti, 1993








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1117
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site