Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Regulile metodei sociologice

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Regulile metodei sociologice
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A EXISTENTEI
NOILE PROBLEME ALE FAMILIEI - Orientarile contemporane privind familia: pesimistii, optimistii, indecisii
CONSTRUCTE TEORETICE PRIVIND FAMILIA (PARADIGME) - Paradigma stadialitatii
Sistemul indicatorilor sociali
INSTITUTIILE SI ORGANIZATIILE SOCIALE - Scoala si integrarea profesionala
CULTURA - Componentele culturii - Cultura “reala” si “ideala”
CONSILIEREA FAMILIEI: Parintele indulgent / autoritar
CONFLICTUL CONJUGAL SI FACTORUL INDIVIDUAL
GRUPURILE SOCIALE SI ORGANIZATIILE. ORGANIZATIILE FORMALE SI BIROCRATIA

Regulile metodei sociologice

Emile Durkheim




Regulile metodei sociologice este o carte de referinta ce a pus bazele unei sociologii pozitiviste ce se bazeaza pe o analiza de tip teoretic. Problematica acestei lucrari dorind chiar sa puna bazele sociologice , trateaza faptul social ca fiind un lucru in care acestea sunt direct observabile , pune baza unei perspective globaliste –o macrosociologie- in care societatea in ansamblul ei este mai importanta decat indivizii , aceasta avand o contributie in interactiunea sociala si determinarea comportamentelor precum si starea de independenta in care faptul social se afla in raport cu manifestarile sale individuale.

Deoarece Durcheim are in mijlocul analizei si perspectivei sale globaliste lucrul ca fapt social ce este direct observabil , el defineste lucrul ca fiind : ,, orice obiect al cunoasterii care nu este in mod natural patruns prin inteligenta , orice despre care noi nun e putem face o notiune adecvata printr-un simplu procedeu de analiza mintala , tot ceea ce spiritual nu poate ajunge sa cunoasca decat cu conditia de a iesi din sine insusi pe calea observatiei si a experimentului, trecand progresiv de la trasaturile cele mai exterioare si imediat accesibile la cele mai putin vizibile si mai profunde’’(pag.19) . Se poate spune ca o cauza care a provocat aceste reflectii de tip sociologic reprezinta fenomenele sociale ca fiind exterioare individului deoarece lumea este considerata ca : ,, ansamblu de roluri sociale’’ , deoarece aceste combinari ale comportamentelor individuale , ale relatiilor interumane produc fenomene noi , inexplicabile la nivel individual, microsociologic si de aceea fiecare aspect al vietii este guvernat de ansamblul acestor combinari.

Un exemplu destul de concludent ar fi sustinut de mentalitatea grupurilor care este destul de diferita de cea a persoanelor doarece aceasta se bazeaza pe legi proprii , pe legi care guverneaza relatiile sociale dincolo de aspiratiile individuale , de modul de constientizare subiectiva. Aceste fenomene sociale privesc ,,natura societatii nu pe cea a indivizilor’’(pag. 24) , structura mentala a individului practic este o veriga in lantul structural al societatii bazat pe o ordine si o obiectivitate a faptelor creind un cadru cat mai asolut , mai intreg in care credintele morale generale sunt mai importante .

Privitor la capitolul 1 al acestei lucrari ,, Ce este un fapt social? ‘’ , autorul aprofundeaza aceasta idée sociologica afirmand : ,, sunt tipuri de conduita sau de gandire exterioare individului , dar ele sunt dotate cu o putere imperativa si coercitiva in virtutea careia ele se impun , cu sau voia lui ’’ (pag.36) , el vorbeste aici despre superioritatea faptelor sociale , despre puterea constrangatoare care ne guverneaza idealurile si aspiratiile sociale tocmai prin aceasta rezistenta ce o opun. Dar aici se pune problema daca constrangerea este un factor de risc ce inspaimanta faptele individuale deoarece se stie : ,, ca orice constrangere sociala nu exclude neaparat personalitatea individuala ‘’ (pag.38).

Raspunsul este destul de evident deoarece consider ca nu exista fapt sau fenomen social care sa nu izvorasca din acesata constrangere fie voluntar sau involyuntar , cu aceasta ne nastem de mici si suntem influientati pe toata durata activitatii sociale si practice inanuse contributia noastra individuala la aceste sentimente.

Doua concepte des utilizate in aceasta lucrare a lui Durkheim sunt colectivitatea , adica faptele sociale de ordin automatic precum si obiectivitatea –un mod de conducere si de reflectie exterior constiintelor individuale. Cele doua concepte privesc societatea in ansamblu , bazate pe norme si reguli bine definite caracterizata de o existenta proprie precum si interdependenta dintre ele.

Pornind de la ideea initiala ca faptele sociale sunt lucruri , autorul se bazeaza inca de la inceputul vietii sociale pe pamant , pe ordinea cronologica a fenomenelor sociale , el considera ca mai intai a fost reflectia apoi a fost stiinta , mai intai omul a experimentat faptul social , bineinteles si indemnat de realitatile respective , apoi el a incercat la nivel microsociologic sa le compare , sa le combine , chiar sa le descrie conform priceperii sale , insa teoria pe care a lansat-o el porneste de la idei la lucruri sin u invers.

O alta idee pe care autorul o trateaza reprezinta distinctia dintre normal si patologic.



Aceasta distinctie constituie si baza ideologiei sale deoarece el vede lumea si faptele sociale din ochii unui actor obiectiv in care fenomenele sociale sunt asa cum apar ele , initial nu cum ar trebui sa fie deoarece acesata cale de reflectie si combinare nu ar fii intodeauna cea exacta si corecta , el observa doar faptele sociale sin u incepe lungul proces de a le si explica din contra el fiind un precaut fata de notiunie stiintifice.

In privinta acestei distinctii el ofera si unele exemple precum conceptele de moarte , crima, sinucidere, crima sau boala , sunt intradevar tragice dar in acelas timp realiste si normale deoarece din punctul lui de vedere nu ar exista viata fara de moarte sau sanatate fara boala. Sunt fenomene destul de complexe dar in acelas timp destul de adevarate inca de la aparitia vietii sociale care ajuta la formarea unui complex de factori si a unei ordini sociale impecabile bazata pe obiectivitate , iar interventia individuala este practic inexistenta. ,, In sociologie , complexitatea si mobilitatea mai mare a faptelor ne obliga la mai multe precautii’’ (pag. 102) , aceasta arata faptul ca individul social aflat in fata acestei complexitati si diversitati a faptelor si fenomenelor sociale se dezorienteaza si isi stapaneste nevoile sociale deoarece nu gaseste motivele pentru a explica normalitatea.

In tipul de societate pe care incearca sa o explice si sa o nuanteze , dealtfel una simpla, Durkheim considera ca fenomenele sociale trebuie sa varieze nu numai dupa natura elementelor componente ci si dupa modul lor de compunere , trebuie sa fie foarte diferite

El vorbeste aici despre obiceiurile , traditiile si particularitatile fiecarei societati antrenate de cursul istoriei si cum compozitia originala a societatii afecteaza organizarea sociala avand un etos comun , un segment unic , particularitatile fiind de ordin nesemnificativ deoarece mai presus de toate sta societatea perfecta simpla.

In continuare autorul acestei lucrari incearca sa explice si si dea contur fenomenului social considerand ca este : ,, decat o simpla evolutie a umanitatii , fara a crea facultati “ (pag. 138) . Pornind de la acesata idee el se bazeaza pe simplitatea si obiectivitatea relatiilor sociale , pe o evolutie a naturii umane pentru ca odata cu evolutia ei se dezvolta si societatea capabila de a exercita o presiune din afara asupra constiintelor individuale.

Tot aici el considera ca ,, originea primara a oricarui proces social de oarece importanta trebuie cautata in constitutia mediului social intern” (pag. 153) adica orice proces social este influientat de mediul social , de moravurile stabilite , se doreste crearea unor societati proxime , ideale , si nu putem gasi aceste societati decat in mediul lor intern consolidate de apartenenta tipurilor sociale instituite .

In concluzie aceasta lucrare este o analiza de tip teoretic in care fenomenele sociologice nu sunt decat sisteme de idei obiective iar faptele sociale sunt considerate absolut ca niste lucruri sociale unde mediul social intern este motorul principal al evolutiei colective .

Daca mi-as putea permite sa formulez si o concluzie personala as fi de acord cu foarte multe din reflectiile si problematicile impuse de autor insa consider ca o parere personala ca in centrul universului respective al societatii sta omul si actiunile intreprinse individual creind o evolutie progresiva izvorata din creatie si libera exprimare , din inspiratia divina , departe de regulile si normele sociale ,un exemplu concludent ar fii reflectiile si spiritual de geniu pe care l-a avut Emile Durkheim.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1002
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site