Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Statistica

PIATA MONDIALA

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
IMPOZITUL PE VENIT IN ROMANIA - PREZENTARE GENERALA
Proiecte de investitii realizate cu fonduri SAPARD - Studiu de caz: SC DIRICON SRL
Problema datoriei externe in tarile in dezvoltare
VALORILE MOBILIARE
MODUL DE STABILIRE A VENITULUI NET DIN SALARII SI CALCULAREA IMPOZITULUI DIN SALARII
PIATA MONDIALA

Piata mondiala, ca o categorie economica a productiei de marfuri, se poate defini ca fiind locul tranzactiilor de afaceri internationale, in care se intalnesc cererile si ofertele de produse, valori si servicii din diferite state, supuse legilor obiective ale comertului international.



Piata mondiala, in practica, este cunoscuta si sub denumirea de piata internationala. In practica se utilizeaza adesea si notiunea de piata externa, in loc de piata mondiala sau de piata internationala. In fapt piata externa este piata mondiala privita din unghiul de vedere al relatiilor economice externe ale unei tari.

Piata mondiala, in functie de obiectul tranzactiilor de afaceri, se divide in:

• piata de marfuri;

• piata serviciilor.

• piata financiara;

• piata muncii;

La randul lor, acestease pot divide in piete mondiale caracteristice si necaracteristice. Pietele caracteristice pot sa fie accesibile si inaccesibile.

Piata mondiala caracteristica este o piata principala, reprezentativa, pe care se incheie in mod continuu un volum important de tranzactii de afaceri; in cazul pietei mondiale caracteristice de marfuri, se au in vedere tranzactiile care se incheie continuu pentru o marfa sau o grupa de marfuri din aceeasi categorie merceologica in spatele careia, sau in apropiere, se afla organizata o productie potentiala. Prin exceptie, constituirea unei piete mondiale intr-un anumit centru economic se poate baza pe traditia deja dobandita. Piata financiara mondiala se bazeaza atat pe traditie, cat si pe existenta marilor banci comerciale in zonele dezvoltate industrial, respectiv in zonele in care, de regula, se afla in functiune importante piete de marfuri. Piata mondiala a muncii este firesc legata de marea industrie si de pietele mondiale de marfuri caracteristice; tot de marea industrie fiind legata, in principal, si piata serviciilor, dar cu tendinta de extindere in toate domeniile economice.

1.1 Piata de marfuri

In functie de felul marfurilor, aceasta piata se divide in segmente caracteristice sau necaracteristice. In practica, fiecare segment de piata mondiala este cunoscut sub denumirea generica de piata mondiala. Importanta pentru comertul exterior al fiecarei tari este piata mondiala caracteristica, respectiv piata reprezentativa, care detine un rol conducator. Aceasta este o piata de referinta, pe care se formeaza preturile mondiale caracteristice, ce servesc drept etalon de orientare in negocierea oricarei tranzactii de marfuri.

Printre pietele mondiale caracteristice sunt de mentionat:

- piata Singapore si piata Kuala Lumpur, pentru cauciuc natural si pentru cositor, bazate pe marea productie existenta in zona (Malaysia , Indonezia, Thailanda, Vietnam);

- piata cerealelor din Chicago si Winnipeg, bazate pe productia de cereale din America de Nord si Canada;

- piata carbunelui cocsificabil din SUA, bazata pe marea productie a acestei tari, precum si pietele carbunelui cocsificabil din Australia, Anglia, Germania, tari mari producatoare de carbune;

- piata minereului de fier din India, Brazilia, Suedia, Algeria, al caror subsol detine zacaminte importante;

- piata bumbacului din SUA (New-Orleans), pe teritoriul careia, in zona sudica, se cultiva suprafete intinse de bumbac, precum si piata bumbacului din Egipt, caracterizata printr-un bumbac de calitate superioara;

- firma Microsoft din SUA, caracteristica in productia de programe (software) pentru computere electronice;

- firma germana Mercedes, in autoturisme, etc.

De retinut este faptul ca o piata mondiala caracteristica poate sa fie identificata cu un centru comercial si industrial, cu o zona, regiune sau tara, cu o firma sau mai multe, de reputatie internationala. Pentru un produs pot sa existe una sau mai multe piete mondiale caracteristice.

In procesul negocierilor, ca orientare in determinarea pretului, sunt importante de cunoscut preturile care se formeaza pe pietele mondiale caracteristice, dar care sa fie si accesibile celui interesat.

O piata mondiala, pentru un anumit produs poate sa fie caracteristica, dar inaccesibila din diferite motive, precum:

- distanta mare;

- blocaje economice;

- stari beligerante;

- interdictii guvernamentale;

- nivel de pret circumstantial etc.

De exemplu, pentru importul romanesc de minereu de fier, piata Suediei este o piata caracteristica dar este inaccesibila, intrucat pretul de pornire FOB, port suedez este superior preturilor existente pe alte piete caracteristice, datorita distantei mici intre Suedia si Germania, fapt ce permite importatorilor germani sa plateasca un pret de pornire superior, intrucat costul transportului este mic. Este mai convenabil pentru importatorul roman sa importe minereu de fier din India, de calitate aproximativ egala, desi costul transportului este ceva mai mare decat din Suedia, dar pretul de pornire este mult mai mic, fiind aliniat la nivelul pietei mondiale din alte zone.

Piata mondiala de marfuri se clasifica in:

- piata produselor de baza;



- piata produselor finite.

1.1.1 Piata produselor de baza

In cadrul acestei piete se tranzactioneaza materii prime, semifabricate, combustibili sau alte produse de baza, fiind specializata pe produse individualizate sau pe grupe de produse. Ea este creata in centre de productie, in apropierea acestora sau in centrele comerciale sprijinite de centrele de productie din apropiere. De regula, pietele mondiale situate in centrele comerciale sunt puternice, au un domeniu diversificat de activitate, Din aceste centre comerciale se canalizeaza si se distribuie in diferite locuri de consum o gama variata de produse si de sortimente. Exista si piete cu caracter international, organizate in apropierea consumatorului regional.

Centrele comerciale internationale sunt situate in marile orase ale diferitelor tari. De regula, sunt specializate in exporturi de produse specifice zonei industriale sau agricole in care se afla si in importuri necesitate de aceste zone, sau se bazeaza pe traditia care s-a format in decursul anilor.

1.1.2 Piata produselor finite

Aceasta piata cuprinde una sau mai multe firme reprezentative, care realizeaza volume importante de productie si desfacere, dispun de o solida situatie financiara, produc marfuri de marca, de larg prestigiu pe plan international.

Configuratia contemporana a raporturilor internationale de cooperari si interdependente industriale nu mai poate localiza, in cele mai multe cazuri, o piata mondiala de produse finite, si mai cu seama de masini, echipamente si instalatii industriale, la un centru, la o regiune, iar in unele cazuri, nici macar la o tara. Este vorba de implantarea capitalurilor industriale in diferite tari in scopul apropierii de sursele de materii prime, de asigurarea de mana de lucru ieftina, precum si de ocolirea barierelor tarifare si netarifare. De asemenea, trebuie remarcata aparitia conglomeratelor industriale si comerciale, cu profil diversificat, in scopul echilibrarii riscurilor si sporirii beneficiilor prin atenuarea concurentei.

In perioada 1960-1980, un numar de peste 3000 de societati americane si-au creat filiale in exterior. Volumul vanzarilor acestora a ajuns sa fie de 2 ori mai mare decat totalul exporturilor anuale pe care le realizeaza SUA. IBM dispunea de 15 mari uzine in 15 tari, Ford Motors avea uzine in 20 de tari si servicii de desfacere in 38 de tari, iar International Telephone Telegraph (ITT) dispunea de uzine in 49 de tari.

In decurs de 10 ani numarul firmelor japoneze producatoare de televizoare, implantate in SUA, a crescut la 8 , fapt ce a facut ca mai mult de 1/3 din productia de televizoare a SUA sa fie realizata de aceste firme. La acestea se mai adauga si importul de televizoare din Japonia in SUA, care inca din anul 1981 a depasit 743 mii de bucati anual.

Caracteristica distincta a unei piete mondiale de produse finite din epoca noastra, consta in aceea ca, in numeroase cazuri, ea se localizeaza in mai multe regiuni sau tari asociate, ca urmare a expansiunii conglomeratelor industriale sub forma de societati multinationale si societati transnationale.

In general, stabilirea ierarhiei oricarei piete mondiale de produse finite se face pentru fiecare produs sau grup de produse, dupa cateva criterii, printre care se pot enumera:

- existenta pe acea piata a unor firme de renume, care sa detina o pondere in desfacerea pe piata interna si la export;

- capacitatea de absorbtie a pietei, reflectata de cererea totala, de structura cererii si de nivelul tehnic calitativ al produselor;

- ponderea importului in necesarul intern si in importul mondial;

- gradul de protectie vamala;

- specificul conditiilor de plata in raport cu cele mondiale, uzuale.

In domeniul bunurilorde consum, specializarea a atins cote foarte mari, dezvoltandu-se productia de serie, standardizata si numarul firmelor comerciale reprezentative.

Sfera producatorilor fiind dispersata mult, definirea pietelor se face pe calea firmelor comerciale care desfac bunurile mai multor producatori.

Aceste firme isi pot organiza, de multe ori, capacitati proprii de productie, de conditionare, de conservare si de depozitare.

Este de reliefat si volumul mare de cheltuieli in domeniul cercetarii efectuate de marile conglomerate industriale.

In prezent, asistam la mutatii remarcabile in structura cererilor si ofertelor de masini, utilaje si alte produse finite. De exemplu, in comertul international cu masini unelte conventionale au crescut cele pentru centre de prelucrare si linii automate cu control numeric.

Aceasta a fost prima etapa de numai cativa ani, pentru ca ulterior, in etapa a doua, sa creasca comenzile pentru tehnologii de fabricatie, lasandu-se beneficiarului de tehnologii moderne posibilitatea sa comande centre de prelucrare si liniile automate cu cel mai mare randament capabile sa duca la economisirea manoperei, a materialelor, a energiei si la cresterea productivitatii muncii.

In prezent, se poate spune ca, in domeniul masinilor-unele, se tinde catre lansarea de comenzi pentru fabrici automate, cu precizie si inalta productivitate, catre trecerea la comenzi pentru masini automate la sisteme automate de masini cu schimbari pe fluxul de fabricatie prin realizarea de module flexibile, computerizate , si de la acesta, la fabricarea automata. Introducerea informaticii in procesul de productie, bazata pe electronica, introducerea microprocesoarelor, a robotizarii si a altor inovatii tehnice sunt premise certe de noi mutatii structurale in productia de masini-unelte.




Se poate spune, chiar afirma ca beneficiarii de masini-unelte comanda, din ce in ce mai mult, o idee de echipament, care sa asigure procesul tehnologic necesitat, tinzandu-se astfel spre procesul disparitiei productiei de masini unelte de serie si a stocului tampon.

Trecerea de la cererea de masini-unelte la cererea de tehnologii este determinata de schimbarea de fond a calculului economic de eficienta, cat si de psihologia cumparatorului. In asemenea situatii se schimba si rolul comerciantului intermediar intre producator si consumator. In dialogul pe care il are cu beneficiarul, el trebuie sa culeaga informatiile necesare fabricantului pentru a efectua modificarile tehnice impuse de solutiile tehnologice mai eficiente.

Exemplul cu masinile-unelte poate fi extins in toate sectoarele industriei constructoare de masini cu adaptarile ce se impun, in functie de specificul lor. Ca trasatura generala ramane dominarea pietei de produse finite de catre trebuintele consumului, puternic influentat de ritmul accelerat al progresului tehnico-stiintific.

Piata mondiala actuala a produselor constructoare de masini, a electronicii si a electrotehnicii inregistreaza mutatii calitative de structura a schimburilor internationale, in sensul ca se diminueaza ponderea produselor ce provin din subramuri devenite intr-un anumit fel traditionale, precum: mijloace de transport rutier si feroviar, tractoare si masini agricole, transformatoare si motoare electrice, masini-unelte clasice, utilaje si instalatii pentru industria alimentara, masini si instalatii pentru prelucrarea lemnului, etc. si creste ponderea produselor de inalta tehnicitate (centre de prelucrare, microcalculatoare, roboti industriali).

Una din marile probleme ale competitiei actuale pe piata mondiala a produselor finite o constituie calitatea. Ieftinirea costurilor de productie si cresterea productivitatii muncii in detrimentul calitatii duc, mai devreme sau mai tarziu, la pierderea segmentului de piata castigat, indiferent de faima pe care exportatorul in cauza a dobandit-o si de pretul atractiv al ofertei sale.

Intensitatea muncii de cercetare in marea industrie mondiala, se face cu precadere in scopul elaborarii de produse finite de calitate, cu cheltuieli minime, care sa corespunda permanent cerintelor pietei mondiale. Orice mijloc de productie destinat exportului trebuie sa intruneasca unele conditii esentiale de calitate: fiabilitate, durabilitate, consum minim de energie, siguranta in exploatare etc.

Bunurile de consum, in afara de calitatile intrinsece, pe care trebuie sa le aiba, capabile sa satisfaca integral trebuintele pentru care au fost create, necesita o permanenta adaptare la gustul marelui public consumator.

1.2 Piata mondiala a serviciilor

Aceasta categorie economica se poate defini prin locul in care se incheie tranzactii de servicii pe baza cererilor si ofertelor din diferite tari ale lumii, sub auspiciile legilor care guverneaza comertul mondial.

Piata mondiala a serviciilor s-a dezvoltat in epoca moderna o data cu adancirea diviziunii internationale a muncii sia dezvoltarii proceselor integrationiste.

Prestarile de servicii alcatuiesc sectorul tertiar, dupa industrie si agricultura. “Tertiarul este acel sector al economiei, in care se desfasoara o activitate utila in vederea satisfacerii unei anumite nevoi sociale, fara a se materializa obligatoriu in bunuri materiale.” *

Din punct de vedere al comertului international, gama prestarilor de servicii se refera la urmatoarele:

- operatiuni post-vanzare, alcatuite din servicii de intretinere si reparatii;

* Ion Rosu – Hamzescu – “Comertul international cu servicii”, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1989

- servicii in domeniul postei si telecomunicatiilor;

- servicii in organizarea transporturilor si a expeditiilor internationale;

- servicii financiar-bancare;

- servicii comerciale de intretinere;

- servicii de publicitate comerciala;

- consultanta de inginerie, supervizari, expertize, asistenta tehnica;

- livrari de procedee tehnice, licente;

- serviciile creditului si imprumuturilor;

- inchirieri de masini si utilaje;

- schimburi turistice;

- servicii contabile;

- servicii ale administratiei publice etc.

Piata mondiala a serviciilor capata dimensiuni noi o data cu expansiunea societatilor transnationale, capabile sa ofere servicii integrate. S-au creat conglomerate transnationale de servicii capabile sa ofere in combinatii, bunuri si servicii. Odata cu expansiunea acestor societati se poate vorbi de consolidarea pietei mondiale a serviciilor, pe calea transferului de tehnica, tehnologie si activitate de comercializare, de la societatea mama, la filiale din exterior.



Ca si piata mondiala a produselor finite, piata mondiala a serviciilor este compartimentata in segmente, pe genuri de servicii, identificate cu marile societati internationale specializate. Cele mai multe dintre acestea se afla in tarile dezvoltate, ca fiind mari producatoare si consumatoare de servicii. Se remarca spre exemplu American Express, Electronic Data Systems, United Parcel Services, Deutsche Bank, Nomura Securities, Danzas, Sealand.

Printre tarile mari exportatoare de servicii sunt de mentionat SUA, Franta, Marea Britanie, Germania, Japonia, Italia, noile puteri din Asia de Sud-Est (Coreea de Sud, Singapore, Taiwan etc.).

O mare insemnatate au dobandit, in prestarea de servicii internationale, bancile si societatile de asigurare, precum si societatile de transporturi si expeditii internationale.

1.3 Piata mondiala financiara

Dezvoltarea pietei financiare internationale constituie o consecinta a necesitatilor manifestate de investitori si de cei care-si doresc sa-si plaseze capitalul financiar. Bancile internationale au un rol important in dezvoltarea acesteia si a procedeelor de emisiune.

Daca in sec. Al XIX-lea piata financiara internationala se confunda cu piata financiara din Londra la care s-a adaugat intre anii 1895 si 1914 piata financiara din Paris, dupa primul razboi mondial a aparut piata financiara din New York, iar caderea sa in 1929 a marcat inceputul marii crize economice.

Astazi piata financiara este reprezentata de marile banci de afaceri si institutii financiare, care reunesc importante economii si capitaluri financiare situate in principalele centre comerciale si industriale din tarile dezvoltate. In sfera pietei mondiale financiare se include si institutii financiare internationale, precum BIRD, FMI, BERD.

In relatiile de comert international, piata financiara este o piata valutara, pe care se negociaza si se tranzactioneaza valute, devize, obligatii si actiuni exprimate in valuta. Din punct de vedere al platilor internationale, tranzactiile de aur in acest scop, pot fi socotite ca facand parte din piata financiara. De aceea, piata financiara mondiala se mai poate defini prin “totalitatea institutiilor specializate dintr-un anumit centru financiar, care participa la operatiuni de schimb valutar”.*

Pe piata financiara ofertantii sunt bancile si toti cei care detin lichditati valutare si in aur, iar solicitantii sunt comerciantii, industriasi, antreprenorii etc. Printre solicitanti sunt de remarcat, din ce in ce mai mult, guvernele tarilor in curs de dezvoltare.

Pietele financiare internationale sunt piete fara patrie, anonime, si instabile. Preturile curente si dobanzile sunt foarte oscilante in functie de moneda-suport si de conjuncturile economice. Prin masivul capital financiar antrenat influenteaza capitalul financiar destinat investitiilor nationale.

* Colectiv de autori – “Dictionar juridic de comert exterior” Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1986

1.4 Piata mondiala a muncii

Se defineste prin locul unde se incheie tranzactii privind vanzarea-cumpararea fortei de munca, la scara internationala pe baza cererilor si ofertelor in materie de ocupatie.

Se disting mai multe categorii de piete ale muncii, in functie de domeniile economice: constructii, constructii de masini, agricultura, exploatari miniere, exploatari forestiere etc.

In prezent, cele mai insemnate piete ale muncii sunt concentrate in tarile industrializate.In Europa sunt caracteristice pietele muncii din Germania,Elvetia, Franta, Suedia, in care lucreaza anual sute de mii de muncitori veniti din diferite tari in curs de dezvoltare: Turcia, Siria, Iran, Irak, Pakistan, Vietnam, India, etc.

Pe continentul american, caracteristica este piata SUA unde lucreaza anual milioane de muncitori veniti din America Latina, cu deosebire din Mexic.

Inperioada contemporana, piata muncii a dobandit un caracter organizat, indeosebi in domeniul relatiilor de conlucrare internationala,in care statul exercita o influenta din ce in ce mai mare.

Angajarea de mana de lucru in strainatate se face, de regula, in mod organizat, prin intermedierea antreprenorului, cu autorizatia puterii de guvernamant.

Muncitorii se asociaza in diferite colective, pe specialitati si domenii de activitate si semneaza contracte colective de munca prin reprezentantii lor.

Intr-o economie de piata pretul regleaza continuu cererea cu oferta, care astfel tind spre un echilibru relativ. De asemenea, astazi informatia devine principal factor de productie. Dintr-un factor complementar celorlalti factori de productie, informatia s-a autonomizat, devenind un factor in sine, o marfa tranzactionabila pe piata.

Spionajul economic este parte din economia subterana a unei tari sau a unei corporatii.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1057
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site