Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

EROZIUNEA DENTARA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Insuficienta mitrala
Medicina de familie
REACTII MEDIATE DE COMPLEXELE IMUNE
PET – CT
CORSETURI - STUDIU CLINIC BAZAT PE INFORMATIA OBTINUTA PRIN MASURARI CU ECHIPAMENTUL INSPECK SI PRELUCRARI DE DATE PRIMARE CU SOFTWARE-UL DEDICAT INBI
MANAGEMENT SI MARKETING FARMACEUTIC - Managementul terapiei medicamentoase cu medicamente din grupa ANTIDIABETICE ORALE
DISFUNCTII SEXUALE
BIOFIZICA RECEPTIEI AUDITIVE - SISTEMUL AUDITIV. GENERALITǍTI
CATETERISMUL VENELOR CENTRALE
Reumatismul, cauze si remedii

1.FACTORI INASCUTI DIN ETIOLOGIA EROZIUNII DENTARE

Factori determinanti(biologici):

-capacitatea tampon a salivei

-fluxul salivar redus =potential eroziv mare

-s-a descoperit in saliva o enzima ANHIDRAZA CARBONICA secretata de celulele glandei parotide si submandibulare , stimuleaza reacyia de transformare a acidului carbonic =H2O+CO2= ionul bicarbonat realizeaza neutralizarea ph,




-solubilitatea structurilor dentare in acizi

-anatomia si miscarile fiziologice ale tesuturilor moi

- anatomia dentara

-mineralizarea tesuturilor dure dentare si prezenta fluorapatitei.

2.DIETA CA FACTOR ETIOLOGIC AL EROZIUNII DENTARE

-mincarurile si bauturile acide =factor determinant

-bauturi ,sucuri> citrice, coca-cola ,bauturi dulci si acidulate

3.FACTORI INTRINSECI CARE DETERMINA EROZIUNEA DENTARA.

-regurgitatii spontane sau provocate,

-de origine :-voluntara (somatica ) graviditate ,alcoolism

-voluntara ( psihosomatica ) anorexia ,bulimia

4. EROZIUNEA DENTARA –LOCALIZARE ,ASPECT CLINIC

Localizare:

-fetele P ale dintilor frontali- anorexie ,bulimie.

-fetele V ale tuturor dintilor

-fetele ocluzale ale dintilor laterali

Aspect clinic

-disparitia conturului suprafetei dentare si a microreliefului smaltului (perichimatii)

-in stadiu mai avansat cuparea marginilor de smalt care se netezesc pe masura ce procesul eroziv evolueaza.

5.DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL EROZIUNII DENTARE

a. Abraziunea fiziologica si patologica,

b. Distrofii dentare

c. Caria dentara:

-cariile apar unde exista placa bacteriana

-cariile evolueaza mai lent datorita schimburilor care exista intre fazele de demineralizare –remineralizare rapida ,procesul de demineralizare apare in perioada de lipsa a dietei acide,

-pentru prevenirea cariei un rol esential il are indepartarea placii bacteriene –la eroziune creste riscul

6.PREVENIREA EROZIUNII DENTARE

Limitarea consumului de mincaruri si bauturi acidulate in timpul meselor

• Reducerea consumului acestora

• Evitarea substantelor acide seara tirziu inaintea somnului

• Terminarea mesei cu un preparat alcalin

• Evitarea periajului dupa consumarea alimentelor acide

• Ingerarea bauturilor acide in mod direct

• Utilizarea gumei de mestecat ce stimuleaza secretia salivara

7.TRATAMENTUL CURATIV AL EROZIUNII DENTARE

Scop:

• Protejarea structurilor dentare restante

• Controlarea simptomelor

• Stabilirea ocluziei

Situatii in care sint necesare interventii restauratoare:

• Prezenta unor zone semnificative de dentina descoperita

• Pierderi masive de substanta dentara care duce la fcactura dintelui

• Prezenta hipersensibilitatii dentinare

• Afectarea functiei fizionomice

8.MATERIALE UTILIZATE IN TRATAMENTUL EROZIUNII

• Materiale compozite

• CIS

9.TEHNICI TERAPEUTICE UTILIZATE IN TRATAMENTUL EROZIUNII .ENUMERARE

• Tratamentul traditional de pregatire al unor cavitati de cls V, VI

• Metode ce utilizeaza CIS

• Metode de demineralizare cu acid ,fara retentie mecanica

• Fatetare V directa

10.PROTOCOL TERAPEUTIC AL RESTAURARII LEZIUNILOR EROZIVE SITUATE IN ZONA CERVICALA

Aplicare CIS:

• Periaj profesional

• Aplicare conditioner dentinar (acid poliacrilic)

• Aplicare material de restauratie

• Indepartarea matricei si protectia impotriva deshidratarii prin aplicare de bonding

• Fotopolimerizare

• In sedinta a 2a finisare cu freze ,discuri

11.TEHNICA METODEI ADEZIVE FARA RETENTIE MECANICA

• Periaj profesional cu paste fara F

• Realizarea unui bizou la nivelul smaltului –freza diamantata flacara

• Demineralizarea cu acid fosforic 35%

• Aplicarea de bonding ,fotopolimerizarea sa

• Aplicare de material de restaurare ,fotopolimelizare

12.PROTOCOLUL TERAPEUTIC AL FATETARII VESTIBULARE

• Prepararea fetei V a dintelui

• Alegerea culorii

• Izolarea cimpului operator

• Demineralizarea suprafetei preparate

• Spalare,uscare

Aplicare bonding,fotopolimelizare

• Aplicare material compozit

• Finisare si lustruire

13.CLASIFICAREA ABRAZIUNII DENTARE

Broca imparte abraziunea in 5:

• Gradul 0-fara abraziune

• Gradul 1- intereseaza smaltul

• Gradul 2- dinti la care dentina apare punctiform

• Gradul 3-dinti cu relief ocluzal sters ,smaltul ramine ca un inel periferic

• Gradul 4-coroana scade in inaltime pina la colet

-fiziologica(atritia)

-patologica -localizata ,generalizata

14.ATRITIA DENTARA ,DIAGNOSTIC POZITIV ,LOCALIZARE

Localizare:

• Margine incizala

• Suprafete ocluzale

• Suprafete proximale

Diagnostic pozitiv:

• Fatete lucioase bine delimitate care au un corespondent identic pe arcada antagonista

• Poate fi insotita de durere la nivelul ATM

• Pentru a pune un diagnostic de certitudine e nevoie de confectionarea unor gutiere (purtate noaptea )care au suprafata neteda si se constata aparitia suprafetelor lucioase de existenta atritiei

15.ETIOLOGIA ABRAZIEI DENTARE PATOLOGICE

• Bruxism

• Periajul dentar incorect (calitatea periutelor si proprietatile abrazive ale pastelor de dinti)

• Mutilari cu caracter etnic

• Existenta unor malocluzii

• Obiceiuri vicioase

• Prezenta pe hemiarcada opusa a unor lucrari protetice metalice foarte dure si sau incorect finisate

• Suprasolicitarea unor dinti in timpul masticatiei prin pierderea aleatorie a dintilor

16.BRUXISMUL DENTAR

Definitie:

parafunctie manifestata inconstient printr-un contact excesiv al suprafetelor ocluzale cu sau fara frecare interdentara.

Manifestari dentare:

• Fatete atipice cu suprafete netede lucioase cu muchii ascutite

• Fisuri

• Fracturi la nivelul smaltului

• Rizaliza apicala

• Migrari dentare

• Necroza pulpara

• Prezenta impresiunilor dentare pe limba pe marginea laterala a limbii sau la nivelul buzelor,

• Linea alba bilaterala

Manifestari musculare:

• Oboseala musculara

• Limitarea deschiderii gurii

Jena dureroasa uneori(asimetrie faciala)

Manifestari articulare :

• Dureri articulare

• Limitarea deschiderii gurii

• Salturi articulare

• Cracmente

• Crepitatii

17.ABRAZIUNEA DETERMINATA DE PERIAJUL DENTAR

Se produce prin utilizarea unui periaj si a unor substante de curatire dentrifice ,cu particule abrazive si de tehnica de periaj orizontal.

Aspect clinic:

• Sant cu despicatura in lama de V care prin accentuare poate produce fractura coroanei dentare

• Localizare frecvent la colet mai ales la PM si canin

Microscopic:

• O leziune abraziva –denivelari liniare sau excavatii mici ,fosete orientate aleator

• Cea produsa de periaj orizontal are aspect caracteristic ,linii aproape paralele care urmaresc miscarea de periaj

18. ABFRACTIA DENTARA

Definitie:

lipsa de substanta de forma lamelara situata la coletul dintilor produsa de trauma ocluzala.

Fortele ocluzale provoaca flexiuni in dinti cu punct de rotatie la nivelul crestei alveolare.

Aceste forte actioneaza asupra structurilor dentare dar si asupra restaurarilor .

In tratamentul leziunilor abfractionale trebuie sa se utilizeze un material rigid (glasionomer )compozite cu macroumplutura.

19.SEMNE CLINICE ALE ABRAZIUNII GENERALIZATE

• Stergere relief ocluzal

• Reducere din inaltime a coroanei

• Largirea suprafetei ocluzale cind abraziunea a ajuns la ecuatorul dintilor

• Inversarea curbei transversale de ocluzie

• DVO nu este modificata datorita egresiunilor

• Fracturi,fisuri coronare

• Leziuni ale partilor moi

• Complicatii pulpare

• Cefalee

20.TRATAMENTUL PREVENTIV AL ABRAZIUNII DENTARE

• Igiena corespunzatoare(tehnuica +dentrifice adecvate)

• Alimentatie corecta

• Indepartarea contactelor premature sau interferente ocluzale prin slefuiri selective

• Ablatia lucrarilor protetice necorespunzatoare si refacerea lor corecta

• Deconditionarea bruxismului

21.ETIOLOGIA COLORATIILOR INTRINSECI

Coloratia alba: -carii incipiente

-traumatisme la nivelul smaltului.

• Culoarea galbena: -traumatisme moderate in timpul formarii smaltului

-restaurari cu materiale adezive

• Culoare bruna: -traumatisme severe in timpul formarii smaltului

-restaurari cu compozite ,CIS,rasini acrilice

-prezenta cariilor

-traumatisme insotite de necroza.

• Culoare albastra ,gri,neagra :-restaurari cu amalgam

-restaurari cu materiale fizionomice

-traumatisme cu hemoragie

Intrinseci generalizate:

• Culoare alba: -forma usoara de fluoroza,

-amelogeneza imperfecta

• Culoare galbena: -forma moderata de fluoroza

-amelogeneza ,dentinogeneza si displazia dentinara

-boli hemolitice

• Culoare bruna : -porfiria

-terapia cu tetraciclina pe termen lung

• Culoare albastra ,gri,neagra : -expunerea la tetraciclina ,

• Culoare verde : -boli cauzatoare de hiperbilirubinemie .

22.ETIOLOGIA COLORATIILOR EXTRINSECI

Culoare bruna :-fumat

-placa bacteriana

-ceai,cafea

-solutie clorhexidina

Culoare verde : -ceai

-bacterii cromogene

-metale Cr-ni

Culoare neagra : -fumat

-placa bacteriana

-alimente

-bacterii cromogene

Culoare orange : -bacterii cromogene

-metale

23. EXAMENUL CLINIC AL PACIENTULUI CU DISCOLORATII DENTARE

Motivele prezentarii:

• Tulburari fizionomice

• Durere cind discoloratia este asociata cu restaurari dentare profunde ,carii ,defecte ale smaltului si dentinei sau traumatisme dentare care se asociaza cu necroza pulpara.

Istoric:

Anamneza :-etiologia

-istoric al bolilor mamei

-boli din copilarie

-folosirea unor medicamente ce poate explica discoloratia

Medicatia utilizata :sarcina ,in copilarie prezent

Istoricul expunerii la agentii chimici ,traumatici infectiosi

Expunere la fluor

Istoricul tratamentelor dentare

Obiceiuri alimentare

Igiena orala zilnica

Conditii de viata :fumatul

24.MICROABRAZIA SMALTULUI

Tehnica utilizeaza o pasta de HCL in concentratie mica si particule de silicon carbid.

Dupa utilizare rezulta o suprafata neteda ,sticloasa.

Indicatii:

• Indepartarea discoloratiilor intrinseci superficiale

• Indepartarea discoloratiei produsa de fluor.

• Decalcificari superficiale produse de aparate ortodontice

Tehnica de tratament:

Izolare perfecta

• Izolarea medicului (ochelari ,ecran )

• Pentru protectia gingivala se aplica bicarbinat de Na pentru a neutraliza aciditatea produsului utilizat

• Gelul pa baza de HCL

• Se aplica pe suprafata V a dintilor intr-un strat de 1mm dupa care viteza mica se realizeaza miscari circulare timp de 60 secunde cu o cupa de cauciuc.

• Se spala abundent suprafata (cu aspiratie)

• Se examineaza culoarea dintilor (se poate repeta manevra pina la 10 ori in sedinta)

• Dupa spalare si lustruire se foloseste o metoda locala de fluorizare.

25.SUBSTANTE SI METODE DE ALBIRE A DINTILOR .

Clasificare:

a.in cabinet : -vitala

-devitala

b.la domiciliu.

Substante:

geluri care comtin ca substanta activa peroxidul de carbamida sau hidrogenin diferite concentratii ,in asociere cu glicerina si substante aromatizante,care pot sa actioneze singure sau activate de lampa de polimerizare.

Peroxidul de hidrogen H2O2

Peroxidul de hidrogen H2O2 reprezinta substanta de baza a procesului de oxidare

din tehnicile de albire.Peroxidul de hidrogen este un compus instabil care se poate disocia prin douareactii chimice simultane:

- disociere fotochimica sub actiunea luminii sau caldurii (50-70° C), conform reactiei: H2O2 ? H2O + O2

- disociere anionica de tip bazic + activator (perborat, persulfat) conform reactiei: H2O2 ? H2O¯ + H+

Oricare ar fi reactia, produsul de descompunere al peroxidului de higrogen oxideaza structura dentara colorata si reduce pigmentarea. In procesul de albire peroxidul ataca legaturile duble nesaturate din substantele colorante (cromofore), care isi pierd capacitatea de a pigmenta si dintele isi recapata culoarea.

Peroxidul de carbamida

Peroxidul de carbamida contine peroxid de hidrogen stabilizat intr-o solutie de glicerina anhidra si legat de carbamida (uree). Pentru cresterea vascozitatii produsului si intarzierea descompunerii peroxidului de hidrogen in contact cu saliva se adauga carbopol. Modul de actiune este acelasi si anume eliberarea radicalilor de oxigen liberi si efect efervescent datorat oxigenului. Peroxidul de carbamida este mai putin activ decat peroxidul de hidrogen din cauza concentratiei mai mici de peroxid si a absentei activatorului, de aceea actiunea lui este mai putin nociva.

Produse comerciale

Illumine – Dentsply se utilizeaza atat in albirea in cabinet, cat si in

albirea la domiciliu si se prezinta in 2 concentratii:

- 10 % care contine: peroxid de carbamida 10% care elibereaza

H2O2 in concentratie de 3 %, glicerina, carboxipolimetilen,

hidroxid de sodiu, arome;

- 15 % care contine: peroxid de carbamida15%, fluorura de

sodium, H2O2 5,4%, glicerina, carboxipolimetilen, hidroxid

de sodiu, arome;

Superoxol contine H2O2 stabilizata 30-35% conservata la rece

Hilite contine H2O2 lichid activat de lumina si sulfat de magneziu care accelereaza reactia de oxidare.

Quickstrat contine peroxid de carbamida 35% foarte activ;

Opalescence Xtra contine perhidrol si 4 beta caroten, care ii confera culoarea sa portocalie. Este un gel fluid care se activeaza la lumina sau caldura, rezultatele apar rapid, la 5 minute de la aplicare.

Opalescence Quick contine peroxid de carbamida 35% sub forma de gel care se aplica in gutiere.

Vivastyle contine peroxid de carbamida 10%, glicerina, acid policarboxilic tamponat si arome. Se utilizeaza in albirile la domiciliu.

Starbreit contine peroxid de carbamida 35% sub forma de pulbere, care se amesteca cu apa rezultand un gel extrem de activ.

26.ALBIREA IN CABINET PROTOCOL TERAPEUTIC

Evaluarea preoperatorie:

• Aprecierea posibilitatilor si a tehnicii alese,

• Informarea pacientului asupra limitelor si a longevitatii albirii,

• Radiografii si teste de vitalitate a dintilor care urmeaza a fi albiti,

• Fotografii sau marcari de nuante,

Verificarea etanseitatii restaurarilor exyinse pe dintii ce vor fi supusi albirii pentru a evita aparitia complicatiilor pulpare.In cazul existentei unor procese carioase ,acestea se vor trata provizoriu ,iar restaiurarile deficitare vor trebui inlocuite.

• Periaj profesional cu paste abrazive a dintilor ce urmeaza a fi albiti.

Izolarea pentru protectia parodontiului marginal:

• Aplicarea de vaselina

• Aplicare diga

• Aplicare de rasini fotopolimelizabile , se indeparteaza excesul cu un bisturiu fin.

• Dupa terminarea tehnicii se indeparteaza cu o sonda.

Demineralizarea smaltului:

• Gel demineralizant,acid fosforic 35% timp de 15 secunde,

• Se spala cu apa

• Se usuca dintele.

Aplicarea agentului decolorant:

• Substanta de albire se aplica pe suprafata vestibulara a dintelui cu ajutorul unei bulete de vata

• Utilizarea suplimentara a caldurii accelereaza procesul de albire.

• Este important sa nu apara durerea produsa de caldura, durata unei aplicatii sa nu fie mai mare de 3 minute dupa care se asteapta 1 minut apoi se poate relua procedura

• Procesul nu trebuie sa dureze mai mult de 10 -30 minute /sedinta .

• Daca se foloseste lampa se foloseste lampa 1 minut se face pauza 5 minute.

Aplicarea de NaF 92-3 minute)

Tratamentul se efectueaza saptaminal 2-6 sedinte /saptamina 9max 30 minute)

27.ALBIREA LA DOMICILIU –MATERIALE ,PRECAUTII ,EFECTE SECUNDARE.

Utilizarea de materiale mai putin nocive

Ca avantaj este acela ca elibereaza activitatea cabinetului

Prorocol terapeutic : preclinic ,realizarea gutirrelor

28. Protocolul terapeutic al tehnicii de albire la domiciliu

Aceasta tehnica este mai putin activa, utilizeaza produse de albit mai putin nocive pentru pulpa dentara dar si pentru parodontiul marginal, dar nu necesita programari repetate si deplasari la cabinet.

Procedura presupune, ca timp suplimentar fata de tehnica de albire vitala, realizarea unei gutiere in care se va aplica substanta pentru albire.

Tehnica de realizare a gutierei presupune urmatoarele etape:

- amprentarea cu alginat a arcadelor dentare, amprenta trebuie sa evidentieze corect marginea gingivala; 

Turnarea modelului de ghips
- pregatirea acestuia pentru realizarea unei gutiere cat mai eficiente si bine adaptata; astfel, pentru crearea spatiului necesar stocarii materialului pentru albire pe model se aplica material compozit cu o grosime de 1,3-1,5 mm; acest surplus trebuie insa sa se opreasca la 1 mm de marginea gingivala, unde adaptarea gutierei trebuie sa fie foarte etansa;
-  modelul cu dintii astfel pregatiti se va acoperi cu o folie de material plastic moale care va fi presata la cald si in conditii de vid cu ajutorul unui aparat special pentru a lua forma arcadei, dupa care gutiera va fi adaptata prin probare pe modelul de lucru;

-     Se introduce gutiera in cavitatea orala a pacientului si se evalueaza adaptarea atat la nivelul marginii gingivale, cat si adaptarea in ocluzie centrica.     

Pentru acest tip de albire se utilizeaza gelurile de carbamida 10 sau 15%, care, in urma a numeroase studii si cercetari, au demonstrat ca sunt sigure si eficiente, atunci cand sunt administrate la prescriptia si sub supraveghere medicala.

-  Se instruieste pacientul cum sa aplice substanta de albire in gutiere (gelul se va introduce pe 2/3), se exerseaza cu pacientul aplicarea gutierei incarcate si indepartarea surplusului;

-   Se informeaza pacientul ca atunci cand poarta gutiera nu are voie sa manance, sa bea, sa fumeze;

-  Pacientul trebuie sa poarte gutiera 1-3 ore pe zi, dupa prima ora gelul se indeparteaza si se inlocuieste cu altul proaspat;

- Tratamentul dureaza de la 2 la 6 saptamani, iar toleranta la gutiere si substanta de albit este mai buna daca se creste gradat timpul de folosire. Daca apare sensibilitate dentara sau iritatii la nivelul gingiei pacientul trebuie sa se prezinte la medic pentru a determina cauza si a o remedia.

- Se recomanda ca albirea sa se faca pe rand, incepand cu maxilarul, astfel, se poate realiza o comparatie intre cele doua arcade, dar se evita si problemele de ocluzie care pot genera miscarea gutierelor cu departarea acestora si scurgerea substantei active.



29.ALBIREA DINTILOR DEVITALI

In cabinet (power bleaking):

• Aprecierea tratamentului endodontic prin efectuarea Rx si refacerea obturatiilor daca este defectuoasa,

• Izolarea cu diga

• Se largeste accesul pentru a se asigura completa deretentivizare a camerei pulpare

• Indepartarea materialului de obturatie radiculara din regiunea cervicala aproximativ 2 mm.

• Se sigileaza canalul radicular prin aplicarea de ciment ionomer de sticla

• Se face toaleta camerei pulpare cu un solvent organic de tipul eterului ,alcoolului, acetonei, dupa care se va face gravarea acida a cavitatii pulpare si a fetei externe a smaltului cu acud fosforic 35% timp de 15-20 sec. Dupa care se spala dintele 30 secunde si se usuca.

• Se aplica in camera pulpara substanta de albire

• Se actioneaza cu caldura 1-2 minute ,apoi se indeparteaza amestecul de albire si se aplica altul proaspat

• Operatiunea se repeta de 3 ori

• La sfirsitul prodcedeului se spala dintele si se verifica culoarea.

Procedeul terapeutic al tenicii de albire “ walking bleach” :

• Izolarea prin aplicarea digai

• Indepartarea materialului de obturatie din zona coronare 2mm spre apical

• Sigilarea canalului cu ciment ionomer de sticla

• Aplicarea pastei de albit in camera pulpara

• Inchiderea temporara a cavitatii cu un material de restaurare

• Se mentine izolarea pentru a testa capacitaea de sigilare a materialului de obturatie provizorie deoarece pasta de albil elibereaza O2 si poate sa indeparteze obturatia

• Se revine dupa 2 zile cind daca rezultatele sint satisfacatoare se face obturatia definitiva ,daca nu se poate repeta dar de max 4 ori.

30.ADEZIUNEA AMELARA

Etape:

• Periaj profesional al suprafetei cu o pasta fere glicerina sau F

• Uscarea dintelui prin aplicarea de diga sau cu rulouri de vata si aspirator de saliva

• Gravarea prin aplicarea acidului fosforic 35-37% timp de 15 secunde

• Spalarea cu un jet de apa sub presiune si uscarea cu aer sub presiune

• Suprafata trebuie sa aiba aspect cretos

• Suprafata trebuie sa ramina uscata ,daca este contaminata cu saliva ea trebuie din nou gravata 15 sec.

32. DDR,DEFINITIE COMPOZITIE

• DDR apare la nivelul plagii dentinare in urma manoperelor de taiere a dentinei ,in timpul prepararii cavitatilor dar si la nivelul radacinilor in timpul tratamentelor endodontice indiferent de instrumentul utilizat.

• Este alcatuit din pelicula organica amorfa cu grosimea de 1-2 micrometri in compozitia careia intra cristale de hodroxiapatita

• Apare ca o consecinta a degradarii colagenului din structura tesuturilor dure dentare.

• Blocheaza canaliculele dentinare formind cepuri intracanaliculare de DDR de lungime variabila.

• Este foarte aderent nu poate fi indepartat prin spalare

• Utilizarea frezelor cu granulatie mare si lipsa racirii in timpul manevrei determina formarea unui strat de DDR

• Reprezinta un liner natural care impiedica patrunderea bacteriilor in canaliculele dentinare dar permite difuziunea lenta a produsilor de metabolism spre pulpa.

33.ADEZIVII DENTINARI CARE ELIMINA DDR:

Aceste sisteme adezive au fost aplicate in 3 etape succesive:

1. acidul demineralizant ,cu demineralizarea superficiala a dentinei si edxpunerea fibrelor de colagen dentinar

2. primerul (promotor al adeziunii ) contine atit grupari hidrofile cit si hidrofobe.

3. rasina adeziva care patrunde in terenul pregatit de primer ,se aplica prin pensulare cu un aplicator ,nu se mai usuca.

Adezive monocomponent:

-contine primer si rasina adeziva combinate,

avantaje monocomponent:

-mai simplu de manipulat,

-eficienta similara cu un sistem triocomponent

Dezavantaje:

-nu se cunoaste pastrarea efectului in timp.

34.CERINTELE ESENTIALE ALE UNUI ADEZIV DENTINAR:

sa realizeze o adeziune asemanatoare cu cea a smaltului si eficienta pe un strat dentinar umed,

sa fie bine tolerat de complexul pulpo-dentinar si compatibil cu materialul de restaurare folosit,

sa asigure inchiderea canaliculelor dentinare astfel incit sa blocheze miscarea fluidului dentinar.

• Adeziunea sa se produca in timp scurt si aplicarea sa fie usoare

• Sa permita adeziunea si la alte substrate (smalt,dentina ,cement,compozit ,ceramica ,metal)

35.FACTORI DE CARE DEPINDE ADEZIUNEA DENTINARA:

1. substratul dentinar:

• este foarte important calitatea dentinei pentru a putea obtine un colaj dentinar bun.

• Dentina tinerilor are o forta de adeziune mai mare decit la persoanele in virsta.

• Dentina sclerotica prezinta o adeziune mult mai redusa decit cea sanatoasa

• La nivelul dentinar trebuie sa existe un anumit grad de umiditate pentru a se obtine o adeziune buna ,uscare puternica a dentinei are drept consecinte modificarea in sens negativ a fibrelor de colagen.

2.factorul dentar si relatia sa cu modificarile locale

• Pozitia dintilor pe arcada (adeziunea dintilor maxilari este mai mare decit a dintilor mandibulari )

• Marimea si forma leziunii ( o restaurare a unei cavitati cu o pierdere mare de substanta persista un timp mai indelungat decit restaurarea unei leziuni necavitare)

• Morfologia dintelui (aparitia dentinei de reactie la persoanele in virsta -se pierd mai repede obturatiile )

3.materialul de restauratie :

• Contractia de polimerizare reprezinta factorul care poate slabi adeziunea ,

• Modulul de elasticitate al compozitului (cind se polimelizeaza compozitul ,adezivul trebuie sa fie polimelizat complect astfel se poate fisura.)

4.factori care pot determina alterarea stratului hibrid

• O gravare prea mare la nivel dentinar

• Uscare accentuata

• Contaminarea dentinei gravate cu singe sau saliva

• Aploicare insuficienta (timp ) a primerului.

36.ADEZIVII DENTINARI ,COMPOZITIE,CLASIFICARE:

Compozitie:

Acidul :-agent de demineralizare a suprafetei dentinei pe care o face fata de colaj.Demineralizarea dentinei lasa libere fibrele de colagen ,elimina ,dizolva sau modifica DDR,

• Primerul: -o rasina intr-un solvent (apa ,acetona ,alcool )care are rolul de a umecta si demineraliza si favorizeaza astfel patrunderea rasinii adezive in interiorul tubulilor dentinari si in reteaua de colagen eliberata ,determina aparitia Stratului hibrid,

• Resina adeziva propriuzisa :-cu viscozitate crescuta ,care patrunde in reteaua de colagen a canaliculelor dentinare si in dentina intercanaliculara pregatita anterior.

Clasificare

1. tricomponent,

2. monocomponent

37.FAZELE CLINICE ALE ADEZIUNII DENTINARE,ENUMERARE:

1. izolarea ,

2. conditionarea smaltului si dentinei,

3. stabilirea gradului si tipului de umiditate ale substantelor dentare,NNDNHF

4. aplicare primer

5. aplicare adeziv

6. procesul de restaurare finala.

38.REALIZAREA CIMPULUI OPERATOR CA FAZA A ADEZIUNII DENTINARE:

• curatarea suprafetei

• izolare

• gravare acida (15 secunde )

• spalarea cu un jet de apa sub presiune si uscarea

• aplicarea agentului adeziv

39.PROCEDEUL DE RESTAURARE FINALA A ADEZIUNII DENTINARE:

• periaj profesional

• alegerea culorii

• izolare

demineralizare ,spalare uscare,

aplicare agent adeziv –fotopolimerizare

aplicare material compozit in straturi, fotopolimerizare

• finisare

• lustruire.

40.HIPERSENSIBILITATEA DENTINARA –ETIOLOGIE ,SEMNE CLINICE:

Etiologie:

1. fracturi coronare care intereseaza smaltul si /sau dentina

2. manopere terapeutice: pregatirea cavitatii , slefuirea bontului,C,VRK5RKRJFJU

3. manopere prin care se descopera cementul radicular: hipersensibilitatea apare pentru ca aceste modificari apar brusc si organismul nu are timp sa se adapteze la noile conditii.

Semne clinice:

• durere care dispare o data cu indepartarea excitantului

• palparea cu sonda sau presiunile exercitate de alimente nu provoaca durere.

41:HIPERESTEZIA DENTINARA,ETIOPATOGENIE:

Etiologie:

pe suprafete dentare fara modificari anatomice.

Factori locali:

• dinti cu strat subtire de smalt,

• dinti cu procese de abrazie ,atritie sau eroziune,

• dinti la care s-a realizat o pregatire de cavitate si nu a fost acoperit cu pansament

• locuri retentive cu placa bacteriana.

Fectori generali:

• perioada de sarcina sau menstruala

• convalescenta dupa boli generale (avitaminoze B ,C ,astenie ,anemie )

• afectiuni care produc modificari la nivelul filetelor nervoase si astfel duc la tulburari la nivelul conductibilitatii filetelor nervoase.

42.COEXISTENTA HIPERSENSIBILITATII SI HIPERESTEZIEI:

• carii dentre cu evolutie lenta -in interior ,zone de hipersensibilitate

-la exterior ,zone de hiperestezie

• cavitati gata preparate ,restaurate provizoriu a caror restaurare de durata este tergiversata.

• Bonturi coronare neprotejate provizoriu 9hipersensebilitate apoi hiperestezie.

43. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HIPERSENSIBILITATII SI HIPERESTEZIEI DENTINARE:

• Cu caria simpla (aparitia cavitatilor si a dentinei infectate )

• Fracturi coronare care produc deschiderea camerei pulpare,

Caria complicata,

• Hiperemia inflamatorie.

44.TRATAMENTUL PREVENTIV SI CURATIV AL HIPERSENSIBILITATII SI HIPERESTEZIEI DENTINARE:

1. preventiv:

• protejarea bonturilor dupa slefuire,

• restaurarea cavitatilor de durata,in general in aceeasi sedinta,

• periaj dentar corect.

2.curativ:

• desensibilizarea terminatiilor nervoase

• reechilibrarea aciditatii locale,

• indepartarea placii bacteriene,

• stimularea proceselor de neodentinogeneza

• devitalizarea dintilor.

A.Desensibilizarea terminatiilor nervoase:

-badijonari cu cormol 30%

-impregnari cu nitrat de argint.

B.reechilibrarea mediului acid:

-badijonari cu pasta glicerinata suprasaturata cu carbonat de Na si K

-solutie Nafestezina

C.indepartaea placii bacteriene:

-periaj cu paste fluorurate,

metode ajutatoare.

D.stimularea procesului de neodentinogeneza:

-eugenat de zinc si Ca(OH)2.

45.CARIA SECUNDARA MARGINALA ,DEFINITIE,ETIOPATOGENIE:

Definitie:

proces carios care apare la limita de contact dintre materialul de obturatie si structura dura dentara.

Etiopatogenie:

-conditia principala de aparitie este ca apare in locui retentive care favorizeaza depunerea placii bacteriene,-locuri retentive pot aparea prin:

pierderea continuitatii materialului de obturatie si substanta dura dentara,

• fracturarea marginii obturatiei (incorecta adaptare)

• fracturarea marginii de smalt.

46.FACTORI ETIOLOGICI LA DINTII VITALI RASPUNZATORI DE PRODUCEREA CARIEI SECUNDARE MARGINALE –GRESELI IN PREPARAREA CAVITATILOR:

la cavitatea de clasa I:

• neindepartarea smaltului cretos de la periferia procesului carios

• mentinerea prismalor de smalt nesustinute de dentina sanatoasa,

• nu s-a efectuat bizotarea marginii cavitatii,

• nu s-a creat un contur marginal care sa urmeze un traseu ondulat.

la cavitatile de clasa a II a :

• nereducerea din inaltime a peretilor subtiri,

• nebizotarea pragului gingival,

• nedesfiintarea punctului de contact cu dintii vecini in sens vertical si orizontal,

• realizarea unui istm prea ingust si nebizotarea sa,

• nefinisarea conturului marginal si nerealizarea unui inghi de 90o.

Lacavitatile de clasa III, IV, V :

• nefinisarea conturului marginal,

• neindepartarea in totalitate a smaltului modificat de la periferia cavitatii..

47.FACTORI ETIOLOGICI LA DINTII VITALI RASPUNZATORI DE PRODUCEREA CARIEI SECUNDARE MARGINALE –GRESELI IN OBTURAREA CAVITATILOR:

• prepararea incorecta a naterialului de obturatie,

• modificari in prepararea amalgamului :inglobarea insuficienta a piliturii =concentratie de priza mare.

• Modificari in timpul de preparare :supre si subpreparare.

• Materiale adezive –nerespectarea indicatiilor ,proportii optime de amestec si utilizarea de materiale expirate.

48. FACTORI ETIOLOGICI LA DINTII VITALI RASPUNZATORI DE PRODUCEREA CARIEI SECUNDARE MARGINALE –GRESELI IN TEHNICA DE INSERARE A MATERIALELOR DE RESTAURARE:

• Inserare defectuasa a materialului

• Condensare insuficienta,

• Matrice dentara aplicata incorect

• Neexercitarea de presiune asupra matricei in timpul prizei primare

• Neacoperirea materialului cu lacuri izolante in primele 24 H,

• Nerespectarea indicatiilor de izolare complecta,

• Interpunerea intre materialul de obturatie si marginea de smalt a altor materiale utilizate ca baze propriuzise.

49.FACTORI ETIOLOGICI LA DINTII VITALI RASPUNZATORI DE PRODUCEREA CARIEI SECUNDARE MARGINALE –GRESELI DE MODELARE SI FINISARE A RESTAURATIILOR SI INLAY-URILOR:

• Neadaptarea etansa a inlayurilor face ca marginile sa nu adere intim la tesuturile dentare,

• Modelarea si finisarea incorecta a obturatiei,

• Finisarea in aceeasi sedinta a silicatelor si CIS

• Manevrarea incorecta a instrumentelor – indepartarea materialelor de la marginea cavitatii,

• Tehnici gresite de indepartare a port-matricei ,matricei si penei care duce la dislocarea materialului,

• Nelustruirea si nefinisarea..

50.FACTORI ETIOLOGICI LA DINTII DEVITALI RASPUNZATORI DE PRODUCEREA CARIEI SECUNDARE MARGINALE:

• Mentinerea peretilor subminati (fara scurtarea lor ),

• Reducerea vestibularului cavitatii prin obturatii de baza ,

• Indicatia gresita a obturatiei armate,

• Folosirea unor materiale de obturatie neadecvate pentru zona dentara ,

• Inlay-uri neadaptate corect la peretii cavitatii

51.CARIA SECUNDARA MARGINALA –SEMNE CLINICE SUBIECTIVE ,,OBIECTIVE:

Semne subiective:

• Durere produsa de excitanti fizici si clinici (rece si dulce ),

• Modificari de culoare a obturatiei sesizabile in special la dintii frontali,

• Durere la masticatie (daca s-a dislocat obturatia fragmentul fracturat),

Semne obiective:

• Prezenta solutiei de continuitate prin palpare cu sonda poate fi limitata sau la intreaga adaptare marginala,

• Prezenta dentinei alterate la fazele avansate,

• Modificari de culoare a smaltului adiacent,

• Probe de vitalitate pozitive.

52.CARIA SECUNDARA MARGINALA –EVOLUTIE ,COMPLICATII,TRATAMENT:

Evolutie si complicatii:

• Spre camera pulpara cu afectarea integritatii ei si aparitia complicatiilor pulpare,

• Prin subminarea peretilor cavitatii si producerea fracturii acestora.

Tratament:

a)preventiv –eliminarea factorilor etiologici,

b) curativ :

• Indepartarea obligatorie a vechii obturatii,

• Exereza dentinei alterate,

• Nepregatirea corecta a cavitatii,

• Neobturarea cu material de restaurare adecvate.

53.CARIA SECUNDARA MARGINALA –DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIAL:

Diiagnostic pozitiv:

• Dinti cu obturatie coronara si prezenta solutiei de continuitate,

• Colorarea smaltului si a dentinei,

• Probe de vitalitate pozitive.

Diagnostic diferential:

• Dinti cu fractura coronara de cauza traumatica ( nu apare smalt colorat sau dentina alterata ),

• Obturatii fizionomice cu pierderea de substanta ( prin uzura –lipsaolutiei de continuitate si smaltde culoare normala )

54.RECIDIVA DE CARIE ,ETIOPATOGENIE , SEMNE CLINICE:

Etiopatogenie:

• Neindepartarea in totalitate a dentinei infectate ,

• Neindepartarea resturilor ( singe ,saliva ),

• Uscarea incomplecta a cavitatii.

Semne clinice:

• Neduraroasa in faze initiale,

• Durerea poate aparea atunci cind evolutia se face in profunzime si se produce inflamatia pulpei dentare.

• Evolutia in profunzime –necroza pulpara astfel incit pacientul nu acuza sensibilitate dureroasa la deschiderea camerei pulpare.

• Probe de vitalitate pozitive.

55. RECIDIVA DE CARIE ,DIAGNOSTIC POZITIV, DIFERENTIAL:

Diagnostic pozitiv:

• Obturatie coronara bine adaptata marginal,

• Modificari de culoare ale smaltului mai ales la nivelul cuspizilor,

• Semne clinice de inflamatie pulpara ,durere sau coloratia anormala daca a aparut necroza,

• Probe de vitalitate pozitive.

Diagnostic diferential:

• Necroza si gangrena pulpara,

Caria secundara marginala –apare solutia de continuitate .

56.RECIDIVA DE CARIE –EVOLUTIE ,COMPLICATII SI TRATAMENT:

Evolutie si complicatii:

• Inflamatii pulpare,

• Fracturi.

Tratament:

a) preventiv –eliminarea factorilor etiologici,

b) curativ:

• Indeptarea vechii obturatii,

• Exereza dentinei alterate,

• Nepregatirea corecta a cavitatii,

• Reobturarea cu materiale de restaurare adecvate.

57.SCOPUL ADEZIUNII DENTARE:

1) retentia restaurarii:

• Se realizeaza prin conservarea de tesut sanatos si realizarea de cavitati minime fara forme de retentie si extensie preventiva,

• Posibilitati pe care le creeaza adeziunea in zonele fara retentie (cav.cls V ) ,zona cervicala sau cavitati foarte extinse,

2) realizarea etanseitatii periferice:

consecinta lipsei etanseitatii :

• Colorarea marginala a structurilor dentare,

• Recidiva de carie si caria secundara,

• Dureri de cap dupa aplicarea abturatiei (imediat sau in timp ),

• Iritatia pulpara (produsa de microinfiltratiile marginale )

3) consolidarea dentara :

factorii care contribuie la fragilizarea structurilor dentare:

• Pierderea de tesut dentar (proces carios )

• Prepararea cavitatii,

• Caracteristicile mecanice ale restaurarilor care pot actiona ca o pana –fractura dentara,

• Variatiile termice =variatiile volumetrice ale obturatiilor metalice.

Utilizarea materialelor adezive permite conservarea tesutului sanatos si deci mentinerea unei rezistente sporite.

58.FACTORI DE CARE DEPIND CARACTERISTICILE SMALTULUI GRAVAT:

• Tipul de acid folosit (fosforic ,maleic ,EDTA )

• Concentratia acidului folosit –concentratie optima acid fosforic 35-37%,

• Timpul de actiune –timp optim 15 secunde,

• Starea fizica a acidului : solutie ,gel colorat.

• Suprafata smaltului: cu cit este mai mare ,adeziunea este mai buna .cind se utilizeaza materiale adezive se recomanda bizotarea marginilor de smalt ale suprafetelor.

59. ETAPELE ADEZIUNII AMELARE –ENUMERARE:

• Periajul profesional cu o pasta fara glicerina sau fluor,

• Uscarea dintelui prin izolare cu diga ,rulouri sau aspirator,

• Gravarea prin aplicarea acidului fosforic 35-37%,timp de 15 sec,

• Spalarea cu un jet de apa sub presiune si uscarea cu aer sub presiune,

• Suprafata trebuie sa aiba un aspect cretos,

• Suprafata gravata trebuie sa ramina uscata ,daca este contaminata ea trebuie gravata din nou.

60.ETAPA DE DEMINERALIZARE A SMALTULUI CA ETAPA A ADEZIUNII AMELARE:

• Aplicarea acidului cu ajutorul buletelor ,pensulei sau minibulete sau cu ajutorulseringilor cind e gel: plasare precisa ,nu curge ,permite o buna mineralizare

• Timp de contact 15 secunde (trebuie dublat cind se lucreaza la nivelul dintilor temporari dau dintilor cu fluorizari importante ).

61.CERINTELE UNUI ADEZIV DENTINAR:

• Sa realizeze o adeziune cu dentina asemenetoare cu cea a smaltului ,adeziune care sa fie eficienta pe substratul dentinar umed,

• Sa fie bine tolerat de complexul pulpodentinar si compatibil cu materialul restaurator folosit,

• Sa asigure o inchidere cit mai perfecta a canaliculelor dentinare ,blocind astfel miscarea fluidului dentinar si prin acesta diminuind hipersensibilitatea dentinara,

• Adeziunea sa se produca intr-un timp cit mai scurt ,

• Adezivul sa permita adeziunea in mod egal,la mai multe substraturi respective la smalt,dentina ,cement,compozit,portelan,metal.



62.COMPOZITIA ADEZIVILOR DENTINARI:

• Rasini fara umplutura si cu o proportie crescuta a monomerului de dilutie care realizeaza scaderea viscozitatii adezivului,

• Acidul agent pentru demineralizarea suprafetei dentinei pe care o face apta de colaj,

• Primerul ,o rasina intr-un solvent care are rolul de a umecta zona demineralizata si favorizeaza astfel patrunderea rasinii adezive in intariorul tubilor dentinari,

• Rasina adeziva propriuzisa cu viscozitate scazuta ,care patrunde in reteaua de colagen a canaliculelor dentinare si in dentina intercanalara pregatite anterior.

63.CARACTERISTICILE HIBRIDIZARII PLAGII DENTINARE:

• Generare rapida (citeva minute),

• Grosime redusa (1-5 micrometri),

• Insolubila in mediu bucal,

• Rezistenta la atac acid si enzime proteolitice,

• Realizeaza protectia pulpei prin sigilarea canaliculelor dentinare ,

• Faciliteaza obturatiile adezive,

• Eliminarea microinfiltratiilor marginale

64. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare

Generare rapida (citeva minute),

Grosime redusa (1-5 micrometri),

Insolubila in mediu bucal,

Rezistenta la atac acid si enzime proteolitice,

Realizeaza protectia pulpei prin sigilarea canaliculelor dentinare ,

Faciliteaza obturatiile adezive,

Eliminarea microinfiltratiilor marginale

65.FACTORII DE CARE DEPINDE ADEZIUNEA DENTINARA:

• substratul dentinar,

• factorul dentar si relatia sa cu modificarile locale,

• materialul restaurator ,

• factorii care pot determina alterarea stratului hibrid.

66.CLASIFICAREA ADEZIVILOR DENTINARI DUPA ACTIUNEA LOR FATA DE DDR:

• lasarea intacta a DDR si incorporarea sa in procesul de colaj,

• modificarea stratului DDR prin:

- gravarea selectiva a smaltului intr-un timp separat de:

- aplicarea unui primer slab acid care nu expune fibrele de colagen.

• Eliminarea complecta a DDR:

-se foloseste metoda gravarii totale,

-adezive aplcate in 3 etape sau monocomponent.

• Adezivi care dizolva DDR:

-contine primer autogravatnti: 2 flacoane , monoflacon.

67.ADEZIVI CARE ELIMINA DDR:

aceste sisteme adezive au fost aplicate in 3 etape:

1) Acidul demineralizant cu demineralizarea superficiala a dentinei si expunerea tremei de colagen dentinar,

2) Primerul executat cu monomeri amfifili,

3) Rasina adeziva penetreaza si inpregneaza eficace colagenul ezpus.Aplicarea sa se face prin pensulare cu un aplicator si nu se usuca cu jet de aer care ar realiza un strat subtire .Acest proces ca are loc in trei timpi este denumit hibridizare sau proces de formare a unui strat de hibrid.

68.INFLUENTA ADEZIVILOR DENTINARI ASUPRA PULPEI DENTARE:

• tehnica de gravare totala asupra smaltului si dentinei nu ptoduce iritatie pulpara,

• demineralizarea dentinei urmata de sigilarea prin aplicarea rasinii adezive asigura cea mai buna protectie pulpara,

• adeziunea dentinara se produce :

-scaderea permeabilitatii canaliculelor dentinare ,

-inchiderea canaliculelor dentinare,

-scaderea hidrodinamicii fluidului dentinar= scade sensibilitatea dentinara.

69.FAZELE CLINICE ALE ADEZIUNII DENTINARE –ENUMERARE:

1) izolarea cimpului operator,

2) tehnica de conditionare a smaltului si dentinei,

3) gradul si tipul de umiditare al substratului dentinar pe perioada colajului,

4) aplicarea primerului,

5) aplicarea rasinii adezive,

6) procedeul de restaurare finaal.

70.REALIZAREA CIMPULUI OPERATOR CA ETAPA CLINICA A ADEZIUNII DENTINARE:

substratul dentar pe care se va aplica adezivul dentinar trebuie sa ferit de orice sursa de umiditate.

Colajul dentinar trebuie sa tina seama de faptul ca la nivelul plagii

dentinare exista 3 tipuri de umiditate:

- umiditate interna cauzata de fluidul dentinar care circula in interiorul canaliculelor dentinare deschise ca urmare a procesului de gravare acida a dentinei

- umiditate externa a mediului bucal si cea din mediul ambiant al cabinetul dentar, care are actiune negativa asupra rezistentei adeziunii dentare. Valoarea adeziunii dentinare diminua cand umiditatea este mare.

- umiditatea accidentala care se apare prin contaminarea cu saliva sau sange si poate impiedica efectiv contactul dintre adeziv si substratul de legatura. Apare mai frecvent la mandibula, decat la maxilar, unde umiditatea poate fi mai usor controlata.

71.MIJLOACE DE REDUCERE A CONTRACTIEI DE POLIMERIZARE A MATERIALELOR COMPOZITE:

• diminuarea volumului de compozit prin aplicarea de obturatii de baza,

• diminuarea numarului de pereti pe care se aplica simultan material de obturatie din compozit (aplicare de straturin oblice ),

• aplicarea materialului in straturi,

• aplicarea de inserte polimerizate.

72.FACTORII CARE DETERMINA REDUCEREA CONTRACTIEI DE POLIMELIZARE LA CAVITATEA DE CLASA I;:

• unghiuri interne bine rotunjite,

• obturatii de baza cu CIS intr-un strat gros cu scopul de a limita cantitatea de compozit utilizat pentru restaurare,

• aplicarea de compozit in straturi succesive astfel incit fiecare strat sa vina in contact cu un numar mic de pereti ai cavitatii,

• orientarea spotului luminos este facuta tinind cont de faptul ca directia de contractie este orientata spre spot

73.RESTAURAREA FINALA IN CAVITATILE DE CLASA I INTINSE IN SUPRAFATA SI PROFUNZIME:

• primul strat se aplica pe peretele vestibular si se intinde oblic spre podeaua cavitatii , se fotopolimelizeaza dinspre V apoi spre ocluzal.Deoarece contractia de polimerizare apare dinspre sursa de lumina ,polimerizarea dinspre V va permite adaptarea V a restaurarii.

• Al doilea strat se aplica oral si oblic si se polimerizeaza dinspre oral si ocluzal.

• Al treilea strat va fi aplicat ocluzal.

Pentru a putea realiza aceste straturi oblice, pentru a preveni lipirea rasinii de instrumentele de plastic, spatula trebuie umezita in agentul adeziv,ideal este inlocuirea spatulei cu forma de prezentare seringa.

Rasina compozita care este plasata cel mai aproape de spotul de lumina este cea mai polimerizata si partea cea mai dura a obturatiei..Deoarece acest strat va fi indepartat cu ocazia adaptarii se recomanda suplimentarea fotopolimerizarii dupa ultima lustruire cu 30 secunde.

74.RESTAURAREA FINALA LA CAVITATILE PROXIMALE PROFUNDE:

• Se aplica matricea,

• Se aplica pana reflectorizanta dinspre oral,

• I strat se aplica la nivelul pragului gingival si se face polimerizarea prin aplicarea spotului pe pana reflectorizanta dinspre oral si apoi vestibular si in final dinspre ocluzal,

• II strat se aplica oblic dinspre oral ,fara sa ajunga la peretele V ,se polimerizeaza dinspre oral, apoi V si ocluzal,

• Se scoate pana dinspre oral si se introduce dinspre V,,

• Se aplica un nou strat V oblic ,se polimerizeaza dinspre V apoi ocluzal.,

• Pentru realizarea punctului de contact se introduc in masa compozitului nepolimerizat inserturi din compozit sau din ceramica ,obturindu-se marea majoritate a cavitatii cu ajutorul acestora.

75.RESTAURAREA CU RASINI COMPOZITE LA CAVITATEA DE CLASA A III A IN TIMPII SUCCESIVI:

Periaj profesional

Determinare culoare

Anestezie locala daca e nevoie

Aplicare diga

Pregatirea cavitatii

Obturatia de baza

Demineralizare

Spalare

Uscare

Repetarea timpilor 7 8 si 9 daca e nevoie

Agent adeziv

Adaptarea matricei si aplicarea unei pene pt a realiza un contact intim al benzii la fata orala

Se aplica rasina care se fotopolimerizeaza dinspre v spre o

Adaptarea oburatiei

76.PROTOCOL TERAPEUTIC PENTRU RESTAURAREA CAVITATII CLASA A IV A TEHNICA IN MAI MULTI TIMPI

1.çPeriaj profesional cu pasta abraziva si banda abraziva pentru suprafetele proximale,

2.çStabilirea culorii,

3.çAnestezie locala daca este necesar,

4.çSe aplica diga,

5.çBizotarea periferiei preparatiei,

6.çAplicarea unui liner sau obturatie de baza,

7.çDemineralizarea smaltului pentru 15 secunde,

8.çSpalarea cu apa 15 secunde dar nu mai mult de 20 secunde,

9.çUscare,

10.çRepetarea timpilor 7,8,9 daca demineralizarea nu este corespunzatoare,

11.çaplicarea agentului adeziv,

12.çaplicare matrice de celuloid intim pe fata orala a dintelui cu un deget acoperit de minusa,

13.çse aplica materialul compozit spre matrice intr-o cantitate suficienta,

14.çpolimerizarea rasinii dinspre V si apoi dinspre oral,

15.çse aplica rasina compozita inspre peretele V,

16.çmodelarea rasinii inainte de polimerizare,

17.çfotopolimerizarea rasinii dinspre V si apoi dinspre oral si incizal,

18.çadaptarea obturatiei.

77.PROTOCOL TERAPEUTIC PENTRU RESTAURAREA CU RASINI COMPOZITE A CAVITATII DE CLASA A III A ,TEHNICA INTR-UN TIMP:

1.çperiaj profesional,

2.çde determina nuanta,

3.çanestezie locala daca este necesar,

4.çse aplica diga,

5.çse pregateste cavitatea dupa regulile cunoscute,

6.çbizotarea marginii preparatiei cu exceptia marginii gingivale daca smaltul este subtire,

7.çobturatie de baza,

8.çdemineralizare smalt 15 secunde,

9.çspalare cu apa timp de 15 secunde dar nu mai mult de 20 secunde,

10.çuscare,

11.çrepetarea timpilor 9,10,11 daca demineralizarea nu este satisfacatoare,

12.çaplicarea agentului adeziv,

13.çadaptarea matricei inspre zona orala si aplicarea unei pene pentru a realiza un contact intim al benzii la fata orala si pentru a limita excesul de pe oral, degetul (in manusa ) trebuie sa preseze ferm banda de celuloid.

14.çaplicarea rasinii compozite,fotopolimarizare dinspre V 20-40 secunde,

15.çindeportarea degetului pentru a permite polimerizarea dinspre oral 20-40 secunde,

16.çadaptarea obturatiei.

78.PROTOCOL TERAPEUTIC PENTRU RESTAURAREA CAVITATII CLASA A V A ,TEHNICA IN MAI MULTI TIMPI:

1.çperiaj profesional,

2.çalegerea culorii,

3.çanestezie locala daca este necesara,

4.çse aplica diga,

5.çprepararea cavitatii: daca restaurarea este in intregime in smalt se realizeaza un bizou rotunjit la periferie cu exceptia marginei gingivale daca smaltul este subtire,

6.çdaca restaurarea este la nivel gingival, se realizeaza un sant de retentie pe marginea gingivala,pentru a asigura retentia in cazul in care legatura cu dentina se distruge.Bizotarea marginii gingivale cind aceasta se afla in cement este nerecomandabila.

7.çrealizarea obturatiei de baza,

8.çdemineralizarea timp de 15 secunde,

9.çspalare ,

10.çuscare,

11.çrepetarea timpilor 8,9,10 daca este necesar,

12.çaplicarea bondingului,

13.çdaca cavitatea este mai mare se aplica rasina in mai multe straturi.Este important ca agentul adeziv si compozitul sa umple santul cervical de retentie,

14.çaplicarea unei noi cantitati de rasina pe bizoul din smalt, dinspre ocluzal,extinderea acestuia dinspre ocluzal ,polimerizare,

15.çadaugarea unui al treilea strat de smalt pentru conturul dintelui,

16.çse aplica pina cind cavitatea apare supraincarcata,

17.çindepartarea excesului,

18.çlustruirea obturatiei.

79.OBTURATIA TIP SANDWICH,DEFINITIE, MATERIALE,CARACTERISTICILE OBTURATIEI DE BAZA.

Reprezinta o structura modificata intre material de restaurare si tesut dentar prin:

• aderenta chimica a obturatiei de baza CIS la dentina,

• aderenta mecanica a rasinii compozite la smalt si obturatia de baza,

• CIS reprezinta elementul esential pentru ca el creeaza 2 interfate: CIS –structura dentara, CIS –material de restaurare.

Caracteristicile obturatiei de baza in tehnica sandwich:

• Adeziune chimica perfecta la dentina prin respectarea raportului pulbere lichid de cel putin 3/1,

• Posibilitate de a fi supusa unei gravari acide generatoare de microretentivitati fara a fi deteriorate proprietatilor fizico chimice si mecanice.

Clasificarea CIS:

• Tip I- cimenturi adezive.

• Tip II –cimenturi de restaurare care pot fi: CIS de restaurare (auto si foto ), CIS armate,

• Tip III –obturatii de baza.

80.CARACTERISTICILE INTERFERENTEI OBTURATIE DE BAZA-PLAGA DENTINARA A OBTURATIEI TIP SANDWICH.

• Legatura chimica intre acizii poliacrilici si ionii de calciu din hidroxiapatita –este important continutul in minerale al dentinei pentru ca rolul colagenului este neglijabil,

• Prezenta DDR impune conditionarea plagii dentinare pentru eliminarea sa si evitarea interpunerii sale deoarece ar periclita adeziunea chimica,

• Conditionerul este solutia apoasa de acid poliacrilic care face parte din compozitia CIS,

• Timp de aplicare 10 secunde,

• Conditionarea plagii dentinare creste forta de aderenta a obturatiei de baza de CIS

81.CARACTERISTICILE INTERFETEI OBTURATIEI DE BAZA- RASINA COMPOZITA A OBTURATIEI TIP SANDWICH:

• Gravare cu acid fosforic 37% concomitent baza si margini de smalt,

• Prin gravare acida CIS se formeaza retentii superficiale,

• Gravarea se face dupa terminarea prizei primare a CIS,

• Se aplica un strat mare de CIS in detrimentul compozitului,

• CIS fotopolimelizabile nu necesita gravare acida deoarece contin in structura lor o rasina care se cupleaza chimic cu cea din materialul compozit.

• CIS fotopolimelizabile nu necesita conditionarea plagii deoarece contin HEMA care asigura cuplarea obturatiei la dentina,

82.FATETARILE VESTIBULARE INDIRECTE ,AVANTAJE, DEZAVANTAJE,,ETAPE TERAPEUTICE:

se realizeaza prin aplicarea de fatete ceramice.

Tehnica prezinta avantajul realizarii unor piese protetice fizionomice si durabile.

Dezavantajul este reprezentat de faptul ca sint imposibil de descimentat,imposibil de retusat ulterior, pret de cost ridicat,timp de lucru prelungit.

Etapele terapeutice:

• Examinarea clinica a pacientului,

• Prepararea dintilor,

• Amprentarea cu elastomeri de sinrteza,

• Cimentarea fatetelor de ceramica,

prepararea fetei V este similara cu cea de la fatetarea directa dar se poate obtine o extindere mai mare a preparatiei pina la nivelul fetei orale iar proximal se pastreaza sau nu punctul de contact.

Se cimenteaza cu ciment compozit dupa pregatirea ei prin gravare si silanizare.

83.HIPERSENSIBILITATEA DENTINARA ,DEFINITIE,ETIOPATOGENIE,SEMNE CLINICE:

definitie:

este fenomenul dureros care apare la un dinte ca urmare a expunerii directe a terminatiilor nervoase din canaliculele dentinare la actiunea agentilor nocivi.

Etiopatogenie:

• Fracturi coronare care intereseaza smaltul si/sau dentina,

• Manopere terapeutice (pregatirea cavitatii,slefuiri de bonturi )

• Manopere prin care se descopera cementul radicular.

Hipersensibilitatea apare pentru ca aceste modificari apar brusc si organismul nu are timp sa se adapteze la noile conditii,

Semne clinice:

• Durerea care dispare odata cu indepartarea excitantului,

• Palparea cu sonda sau presiunile exercitate de alimente nu provoaca durere

84.ETIOLOGIA HIPERESTEZIEI DENTINARE:

poate sa apara pe suprafete dentare fara modificari anatomice si cel mai adesea in producerea ei intervin factori favorizanti locali si generali.

Factorii locali:

• Dintii cu strat subtire de smalt,

• Dinti cu procese de abrazie ,atritie ,eroziune,

• Dinti cu cavitati preparate ce nu au fost protejate prin pansamente,

• Locuri retentive dentare cu placa bacteriana.

85.PATOGENIA HIPERESTEZIEI DENTINARE:

apare in locurile mai retentive ale coroanei dentare deci putin accesibile curatirii artificiale sau autocuratirii ,la coletul unor dinti in locul unde smaltul este deja subtire ,in cavitati preparate mai de mult dar incomplet acoperite si pe suprafete care din diverse cauze locale au fost scoase din functie si pe care stagneaza resturi alimentare..

86.HIPERESTEZIA DENTINARA ,DEFINITIE,SEMNE CLINICE, DIAGNOSTIC DIFERENTIAL.

Definitie:

este prezenta in stadiul incipient al proceselor carioase in special al celor situate la coletul dentar faza de care se caracterizeaza prin persistenta substantei fundamentale demineralizate.

Semne clinice:

• Durerea provocata de excitanti mecanici (palparea cu sonda,instrumente rotative),

• Durerea cu o coloratura afectiva care produce pacientului o stare de nervozitate,irascibilitate care poate duce la fenomene nervoase la distanta (palpitatii,bradicardie ).

• Carii dentare cu evolitie lenta in interiorul carora gasim o zona de hipersensibilitate iar la periferie o zona de hiperestezie,

• Bonturi coronare neprotejate.

Diagnosticul diferential:

Caria dentara incipienta: -durerile provocate de rece sau dulce inceteaza o data cu indepartarea excitantului,

• Fracturi dentare coronare cu camera pulpara deschisa in care apar dureri la rece ,dulce,palparea cu sonda dar se evidentiaza orificiul de deschidere al camerei pulpare.

• Carie dentara profunda cu deschiderea punctiforma a camerei pulpare la care ca si in situatia precedenta se depisteaza orificiul de deschidere a camerei pulpare,

• Hiperemia inflamatorie la care durerile provocate de rece ,dulce sau acru dureaza 8-10 minute dupa indepartarea excitantului

87.TRATAMENTUL CURATIV AL HIPERSENSIBILITATII DENTINARE:

Este de 2 feluri:

1.tratamentul local care urmareste:

• Desensibilizarea terminatiilor nervoase,

• Reechilibrarea aciditatii locale,

• Indepartarea placii bacteriene,

• Devitalizarea pulpei dentare

Desensibilizarea terminatiilor nervoase se face cu:

• Badijonari cu solutie de formol 30%,

• Aplicarea in cavitate a unei paste provizorii in care s-a incorporat trioximetilen 5%,

in situatia in care dupa aplicarea tuturor variantelor de tratament durerea nu se remite ,ultima solutie este extirparea vitala.

Tratamentul general :

• Aplicare de fluorura de sodiu care formeaza fluorapatita mai putin solubila.

88.PROTOCOL TERAPEUTIC PENTRU INCHIDEREA DIASTEMEI.

Se poate realiza prin 2 metode:

metoda directa cu materiale compozite,

prin fatetare V din ceramica.

La metoda directa tratamentul se deruleaza in urmatoarele etape:

• Suprafetele proximale care delimiteaza diastema sunt prelucrate cu ajutorul unei freze diamantate realizindu-se un sant unic in smalt,

• Se ve adapta o matrice coronara transparenta pe dintii limitanti ai diastemei sau se aplica material compozit strat cu strat,

• Partea de smalt ce prezinta preparatia in sant va fi gravata cu acid fosforic 35-37% timp de 15 secunde apoi spalata si uscata,

• Se aplica un strat fin de adeziv de colaj,se polimerizeaza,

• Matricea preparata anterior se va umple cu compozit care este fotopolimerizat timp de 1 minut pe fiecare parte (fata vestibulara si palatinala) cu o lampa de fotopolimerizare puternica.



• Finisarea se efectueaza ca la orice restaurare de compozit si se va proceda la aplicarea unui strat de rasina cu viscozitate scazuta ,uscata usor si polimerizata.

89.TEHNICA DE ALUNGIRE A DINTILOR FRONTALI:

• Realizarea unui sant periferic situat la nivelul marginii libere a dintelui cu ajutorul unei freze diamantate flacara,

• Limita palatinala trebuie astfel realizata in asa fel incit punctul de contact sa se afle pe smalt,sa fie zona unde stratul de smalt sa fie cit mai gros posibil, dar in nici un caz la nivelul marginii obturatiei,

tehnica este:

• Gravarea acida a suprafetei preparatiei,

• Spalarea sa,

• Aplicarea adezivului de colaj,

• aplicarea materialului compozit in straturi,

• forma anatomica a dintelui se realizeaza dupa aplicarea compozitului,

• se vor folosi benzi,matrici, coroane partiale transparente,

• finisarea se face cu instrumentar rotativ,in spatiul proximal se folosesc discuri fine,de lustruit, cupe de cauciuc,pentru a se obtine o suprafata cit mai lusctuita.,

• dupa terminarea adaptarii si finisarii se va aplica o rasina cu viscozitate scazuta in scopul umplerii microporozitatilor de la suprafata si marginile preparatiei.

90.INDICATIILE RESTAURARILOR DIRECTE CU RASINI COMPOZITE:

• intinderea leziunii –procese carioase nu foarte extinse ,in distructiile mari exista riscul fracturarii dentare,

• aspect estetic –zona frontala dar si laterala,atunci cind fortele exercitate pe obturatie nu sunt prea mari pentru contracarare, se mareste suprafata de adeziune si se foloseste o rasina mai stabila,

• colajul amelo dentinar trebuie sa fie de buna calitate pentru a nu se produce fracturarea dintelui,sau a materialului de obturatie,

• igiena orala trebuie sa fie foarte buna pentru a evita aparitia cariei secundare,

91.TIMPII OPERATORI IN RESTAURAREA DIRECTA CU MATERIAL COMPOZIT:

• preparatia la nivelul dintelui,

• adaptarea culorii,

• izolare,

• adaptarea unei matrice transparente,

• demineralizare,spalare,uscare,

• aplicare adeziv,fotopolimerizare ,

• aplicare material compozit ,strat cu strat,

• fotopolimerizare,

• finisare si lustruire,

92. FATETARILE VESTIBULARE DIRECTE - TEHNICA DE PREPARARE A DINTELUI

Prepararea fetei V:

• indepartarea unui strat de smalt de 0,5-1mm respectindu-se conturul convex al coroanei dentare atit in sens axial cit si transversal (freze diamantate flacara la turatie mare sau freze speciale care au pe portiunea libera inele=santuri care se desfinteaza mai apoi cu freze diamantate)

• preparatia se intinde pina la santul gingival si marginea incizala ,iar limitele proximale sint plasate in apropierea punctului de contact fara insa a se desfinta,

• aceasta zona se realizeaza in preg rotunjit

93.FATETARILE VESTIBULARE DIRECTE PROTOCOL TERAPEUTIC:

• preparare,

• izolare,

• demineralizarea intregii suprafete dupa izolarea acesteia cu benzi de celuloid subtire pentru protejarea dintilor vecini,

• spalare,uscare,

• aplicare agent adeziv, fotopolimerizare,

• aplicare materiel compozit in straturi succesuve sau prin utilizarea unor jumatati de capa de celuloid adaptata anterior fotopolimerizarii,

• fotopolimerizare,

• finisare cu discuri ,freze,benzi abrazive,

• lustruire cu gume,paste de lustruit.

94FATETARILE VESTIBULARE DIRECTE –REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE IN APLICAREA MATERIALULUI COMPOZIT :

• aplicarea cu o spatula din plastic sau aluminiu,

• compozit de diverse nuante,pornund de la aplicarea de la marginea gingivala,

• fotopolimerizarea intai dinspre O apoi V pentru a reduce contractia de polimerizare,

• in zona cervicala se evita aplicarea unui strat gros de compozit pentru a nu crea impresia de inflamatie.

95.ROLUL SUBSTANTELOR OPACIFIANTE SI A COLORANTILOR IN FATETARILE VESTIBULARE DIRECTE:

• opacifiantii blocheaza lumina,

• colorantii modifica nuanta existenta sau delimiteaza o anumita zona in functie de cerintele estetice,forma de prezentare este:

? lacuri volatile –prin pensulare,

? lichide siropoase –strat cu strat =fotopolimerizare,

? lichide gelatinoase-pensulare in straturi subtiri,

etape:

• preparare fata V,

• demineralizare,spalare ,uscare,

• aplicare adeziv,

• aplicare opacifiant sau coloranti –fotopolimerizare,

• aplicare compozit,

• finisare si lustruire.

96.INCRUSTATIILE, CLASIFICARE,AVANTAJE ,DEZAVANTAJE,

clasificare:

• dupa scop: unidentare, sau ca element de agregare,

• dupa material:metalice ,acrilice, din portelan sau compozite,

• dupa aspect:fizionomice, nefizionomice.

• Dupa raportul cu dintii: simple, compuse, intratisulare,extratisulare,

• Dupa topografie :cavitati de clasa I ,II ,III ,IV , V ,VI

Avantaje:

• Rezistenta mecanica si chimica buna,

• Inchidere marginala buna cind amprenta si piesa obtinuta sint foarte exacte,

• Pot fi utilizate atit pantru pierderi de substanta reduse cit si mari,

• Pentru pregatirea cavitatii nu este necesar sacrificiul de substanta dura mai mare decit pentru realizarea unei cavitati,

• Se poate realiza punctul de contact cu dintii vecini,

• Incrustatiile metalice pot realiza o inchidere marginala buna la nivelul pragului gingival prin modalitatile de turnare a metalului,

• Posibilitatea realizarii incrustatiilor mixte metalo-ceramice,metalo-acrilice, si metalo –compozite din considerente fizionomice,

• Posibilitatea utilizarii incrustatiilor ca element de agregare,in constructii protetice fixe si mobile sau ca mijloace de imobilizare a dintilor parodontotici,

• Pot servi la redimensionarea DVO ,acoperind suprafata ocluzala a dintilor abrazati.

Dezavantaje:

• Tehnica laborioasa,

• Folosesc materiale de amprenta de foarte buna calitate sau ceruri pentru machete de foarte buna calitate,

• Presupun existenta unor dotari deosebite in laboratorul de tehnica dentara.

97.INCRUSTATII,INDICATII ,CONTRAINDICATII

1.çin toate pierderile de substanta mai mult sau mai putin intinse in suprafata sau profunzime,

2.çca elemente de agregare ,

3.çca element de sprijin ale protezelor mobilizabile,

4.çimobilizarea dintilor parodontotici,

5.çpentru inaltarile de acluzie,

contraindicatii:

1.çla indivizii carioactivi,

2.çla indivizii cu igiena bucala defectuoasa,

3.çpentru leziuni coronare mici,

4.çanomalii de ocluzie,

5.çanomalii morfologice ale dintelui,

98.PARTICULARITATI DE PREPARARE A DINTILOR IN VEDEREA RESTAURARII PRIN INLAY DE COMPOZIT:

• indepartarea tesuturilor dure dentare distruse de procesul carios,

• realizarea unei profunzimi minime de 1,5-2mm a peretelui pulpar si cel putin 0,5mm in dentina,

• peretele pulpar nu trebuie sa fie plan ,forma sa depinde de intinderea procesului carios,

• plasarea peretilor axiali in raport cu extinderea procesului carios,

• unghiurile de intilnire dintre oeretii cavitatii se realizeaza rotunjite pentru a impiedica fracturarea cavitatii,

• este de preferat ca toate marginile cavitatii sa fie plasate la nivelul smaltului,

• peretii trebuie sa fie netezi,

• in final preparatia are forma unei cutii cu peretii usor divergenti spre ocluzal ,ungiuri de 5-10 grade,

• la cavitatile de clasa a II a pragul gingival trebuie sa fie situat supragingival,pentru a se putea efectua cimentarea in conditii de uscare perfecta,

• daca este necesara protectia cuspizilor se reduce cu cel putin 2 mm inaltimea acestora ,mentinind inclinarea initiala a versantelor cuspidiene.se asigura o grosime uniforma a amterialului de restaurare deasupra cuspizilor ,evitind unghiurile ascutite care pot genera fracturi.,

• finisarea marginilor de-a lungul intregii circumferinte a preparatiei se face cu freze diamantate fine,conice sau flacara la turatie redusa,

• daca procesul carios este profund,deci peretele parapulpar are sub 0,5mm este necesara refacerea sa prin aplicarea de CIS care ofera si o protectie la carie prin eliberarea de F.

99.TEHNICA DE REALIZARE A INLAY-ULUI DIN MATERIAL COMPOZIT PRIN METODA SEMIDIRECTA , PROTOCOL TERAPEUTIC.

1.çprepararea cavitatii,

2.çprotejatra pulpei dentare,

3.çintroducerea compozitului dupa lubrefierea preparatiei pentru a se putea realiza indepartarea sa din cavitate si modelarea sa,

4.çla cavitatile de clasa 2 a se aplica matrice transparenta si pana reflectorizanta ,

5.çfotopolimerizarea,

6.çindepartarea piesei din cavitatea bucala cu ajutorul unei sonde dentare dinspre proximal spre ocluzal ,cu grija pentru a nu se fractura marginile.

7.çfotopolimerizarea in afara cavitatii bucale inca 60 secunde,

8.çtratamentul termic si fototermic in cuptor la 123 grade timp de 5 muinute ,combinatia dinte lumina si caldura asigurind o fotopolimerizare complecta,

9.çadaptarea finala la care se urmareste integritatea margimala a piesei ,contactul cu dintii vecini si antagonisti,culoarea inlay-ului

10.çse mai pot efectua eventuale retusuri,

11.çdemineralizarea marginilor de smalt ,aplicarea adezivului pe suprafata inlay-ului si plasarea sa in cimentul de sigilare din cavitate ,sub izolare cu diga,

12.çindepartarea excesului ocluzal si proximal,polimerizare scurta si rapida,dupa cere se verifica daca zona proximala nu mai exista surplus ,pentru a putea fi indepartat ,deoarece rasina partial polimerizata permite indepartarea eventualelor pesturi ,apoi se face polimerizarea definitive, timp dev 3 minute ( 1 minut ocluzal, 1 minut V si 1 minut oral )/

100.AVANTAJE SI DEZAVANTAJELE INLAY-ULUI DIN COMPOZIT IN RAPORT CU CEL DIN PORTELAN:

Dezavantaje:

• rezisrtenta la abraziune este inferioara inlay-ului din ceramica,

• nu este suficient de rezistent pentru plasarea sa pe suprafete dentare supuse fortelor ocluzale.

Avantaje:

• estetica sa este buna si se mentine in timp indelungat daca este realizata dupa o tehnica corecta si pacientul respecta toate indicatiile medicului,

• rezistenta la abraziune depinde de tipul de material folosit si de abraziunea smaltului,

• inlay-ul de ceramica poate abraza foarte puternic antagonistii,

• ambele metode permit o preparatie conservatore dar inlay-ul de compozit cere un volum mai mic al preparatiei.,

• se adapteaza usor si se prapara la fel de usor prin simplu adaus de rasina compozita,

• tehnica de lucru este usoara.

101.AVANTAJE SI DEZAVANTAJE LE INLAY-ULUI IN RAPORT CU RESTAURARILE DIRECTE:

Avantaje:

• posibilitatea de a verifica limitele cervicale ale restauratiei,de a realiza o adapptare corecta la pragul gingival,

• realizarea punctului de contact optim si a unei ocluzii corecte,

• Prin modelarea si finisarea compozitului in laborator se pot imbunatati proprietatile sale fizice,mai ales dupa tratamentul la cald care determine cresterea rezistentei la abraziune,

• Plasarea usoara in interiorul cavitatii,

• Buna sigilare a marginilor,ceea ce reduce riscul aparitiei cariei secundare si a coloratiilor la nivelul dintilor cuspidati,

dezavantaje:

• Necesita o sedinta in plus la fotoliul de lucru si o restaurare provizorie,

• Pret de cost ridicat.

102.PARTICULARITATI DE PREPARARE A CAVITATILOR PE DINTII DEVITALI:

• Conturul cavitatii se face in limitele procesului carios pentru a nu lasa pereti nesustiniti de dentina,

• Indepartarea dentinei alterate se face in totalitate pentru a preintimpina aparitia cariei secundare si recidiva de carie, care evolueaza mult mai rapid pe un dinte devital,

• Rezistenta se asigura prin scurtarea peretilor nesustiniti ,casanti si refacerea lor cu materiel de obturatie ,

• Finisarea marginilor consta in indepartarea smaltului crenelat,,

• bizotarea marginilor de smalt se face in functie de materialul cu care se va realiza restauratia coronara.

104.CLASIFICAREA PIVOTURILOR DENTARE:

dupa materialul din care sint confectionate:

• Vipla,

• Otel inoxidabil,

• Aliaje Ni-Ti,

• Aliaje aurificate la suprafata,

• Estetice.

Dupa modul de fixare :

• Prin cimentare,

• Prin frictiune,

• Insurubare.

105.PRINCIPII DE CARE TREBUIE SA SE TINA SEAMA IN ALEGEREA UNUI PIVOT INTRARADICULAR:

• Grosimea sa sa reprezinte maxim jumatate din grosimea radacinii pentru a putea sa asigure rezistenta obturatiei si a radacinii dentare,

• Lungimea oivotului trebuie sa ajunga pina in treimea apicala sau cel putin lungimea care patrunde in canal trebuie sa fie egala cu portiunea sa coronara,

• Portiunea sa coronara sa se opreasca la 1-3 mm de suprafata ocluzala,

• Pregatirea canalului radicular se face la dimensiuni putin mai mici ca pivotul astfel incit acesta sa fie introdus fortat si sa se realizeze frictiunea intre peretii canalului radicular si pivot.

106.INDICATIILE SI CONTRAINDICATIILE INLAY-URILOR DIN PORTELAN:

• Restaurari fizionomice in zona posterioara,

• In procese carioase mici si mijlocii cu cel putin 1,5 -2mm profunzime sau distructii coronare mari cu pereti de cel putin 1 mm grosime pentru a le conferi rezistenta si la care realizarea formei de retentie este dificila,

• Atunci cind antagonistii sint realizati din portelan,

• Pacientii cu igiena buna si risc de carie mic,

• La dintii devitali reprezinta o metoda conservatoare fata de DCR.

Contraindicatii:

• Pacienti cu bruxism sau diferite obiceiuri vicioase de interpunere a unor obiecte interdentar,

• Pacienti cu igiena defectuoasa si risc crescut de carie ,ls dintii cu discromie mare,

• Distructii mari subgingivale care nu asigura o buna preparatie si izolare la acest nivel,

• Cind nu exista motivatia unei astfel de restaurari.

108.TEHNICA DE REALIZARE A INLAY-ULUI DIN PORTELAN :

• Realizarea preparatiei (profunzime 1,5 -2mm ) ,pereti axiali devergenti, unghiuri interne rotunjite,bizotare margine de smalt,

• Periaj profesional,

• Aplicare obturatie de baza daca cavitatea este profunda,

• Amprentarea si realizarea a 2 modele: pentru inlay provizoriu =acrilat provizoriu, altul pentru inlay definitiv,

• Prepararea inlay-ului in laboratorul de tehnica,

• Adaptarea initial in afara cavitatii dupa care se aplica in cavitate , se verifica culoarea ,adaptarea marginala, punctul de contact,

• Izolarea cimpului operator,

• Toaleta cavitatii si a inlay-ului ,

• Aplicarea rasinii de cimentare si introducerea in cavitate bucala,

• Eliminarea excesului de ciment,

• Fotopolimerizarea, scurta si rapida,

• Eliminarea excesului,

• Fotopolimerizarea 3 minute,

109.SISTEMELE CAD-CAM:

• Fabricarea piesei este asistata de calculator,

• CAD= realizare design, amprentare electrooptice cu ajutorul unei camere intraorale,

CAM = realizarea piesei prin manopere de frezare,

Acest sistem prezinta:

• O video camera,

• Ecranul,

• Computerul si procesorul,

• Masina rotativa de taiat, un buton de reglare,

• Blocuri de ceramica prefabricate,

Mod de lucru:

• Capatul de scanare al camerei emite raze infrarosii pe dintele preparat,

• Lumina este reflectata inapoi prin capatul de scanare si fotoreceptor la escanul computerului,

• Amprenta electrono-optica a preparatiei se face din mai multe unghiuri,

• Se obtine modelul virtual intr-o singura imagine tridimensionala

Pentru a se obtine o buna maprenta electrono-optica este necesar ca:

• Peretii preparatiei se fie cit mai plani,

• Peretii verticali sa fie usor divergento ocluzal,

• Marginile preparatiei sa fie rotunjite ,bine definite,

• Leziunile prea adinci sa fie acoperite cu baza de hidroxid de calciu sau CIS,

• Suprafata sa fie acoperita cu pulbere ce reflecta lumina,

realizarea amprentei optice:

• se face toaleta cavitatii si uscarea ei,

• se foloseste sonda optica pentru inregistrarea preparatiei din unghiuri diferite: V-Oral, proximo –ocluzal, imaginea dintilor antagonisti pentru realizarea ocluziei,

• imaginile sint stocate in memoria calculatorului.

Realizarea se face prin :

• afisarea tuturor imaginilor pe rind pe ecran,

• dupa retusul imaginilor automat calculatorul stabileste forma amprentei si o afiseaza pe ecran de unde o trensfera programului CAD pentru proiectarea modelului virtual.

Proiectarea inlay-ului se face in 4 etape:

1. proiectarea intradosului,

2. proiectarea fetelor V,orale,M siD.

3. proiectarea fetei ocluzale in raport cu antagonistii,

4. obtinerea piesei prin frezare cu ajutorul unui robot ministrung cu 4 axe.

Dupa terminare piesa este finisata de medic.

110.CLASIFICAREA CAVITATILOR IN VIZIUNEA TERAPIEI MINIM INVAZIVE:

Clasa 1- leziuni carioase situate pe fetele ocluzale,

clasa 2 –laziuni carioase situate situate pe fetele proximale,

Clasa 3 – leziuni carioase situate in 1/3 cervicala a coroanei .

Dimensiunile leziunilor carioase:

• dimensiunea 1 – afectare minima a dintilor (solutie terapeutica ,mineralizare ),

• dimensiunea 2 – afectare moderata, dupa prepararea cavitatilor smaltul restant este integru ,sprijinit pe dentina sanatoase (structura dentara suficient de rezistenta pentru a sustine restaurarea ),

• dimensiunea 3 – cavitate largita ,structura dentara restanta afectata prin cuspizi care pot fi fracturati sau se pot fractura sub actiunea fortelor de masticatie,

• dimensiunea 4 – carii extinse ,distructie maxima cu piederi mari din volumul dintelui.

111.CRITERIILE TERAPIEI MINIM INVAZIVE:

• remineralizarea leziunilor incipiente,

• reducerea bacteriilor cariogene in scopul de a elimina riscul unor demineralizari sau cavitati ulterioare,

• interventii chirurgicale minime pentru leziuni carioase cavitare,

• controlul dietei ,fluxul salivar,

112.RESTAURARILE ART:

• consta in realizarea obturatiilor folosind numai instrumentar ,anual ,urmata de aplicarea unor materiale de restaurare adezive ,urmata de sigilarea santurilor si fosetelor invecinate,

• se foloseste Ketac molar (CIS ) ,pentru ca adera foarte bine, si elimina F ( potential preventiv ),

• se foloseste in zonele unde nu exista curent electric,

Avantaje:

• indepartarea numai a tesuturilor moi care poate fi realizata numai cu instrumentar manual,

• posibilitate de obturare si sigilsre a santurilor si fosetelor ,

• lipsa durerii sau durere minima,

113.PREPARATIA TUNELARA ,AVANTAJE ,DEZAVANTAJE:

Avantaje:

• creasta de smalt ramine intacta ,

• pastrarea punctului de contact,

• metoda reduce formarea microfisurilor proximale,

• cimentul cu CIS elibereaza F (remineralizare )

• nu sint lezati dintii vecini in timpul prepararii,

• realizarea unui aspect estetic foarte bun.

Dezavantaje:

• mare dexteritate in preparare si folosirea tehnicii de lucru,

• intr-o preparare defectuoasa se poate submina creasta marginala ,se poate fractura smaltul dupa un timp,

• accesul neadecvat poate sa nu evidentieze toata dentina ramolita in special in cavitatile distale ale molarilor.

114.MODALITATI DE PREPARARE PROXIMALA IN CONCEPTIA INTERVENTIEI MINIM INVAZIVE:

cavitatea “ sant “:

se realizeaza atunci cind leziunea este aproape de creasta marginala,

• accesul de face prin creasta marginala,

• metode este utilizata mai frecvent la dintii frontali,

realizarea preparatiei:

• abordarea procesului carios prin creasta marginala,

• realizarea conturului marginal cu o freza para,

• accesul la alziunea carioasa se face intern din zona lingiala ,medial de creasta marginala,

cavitatea gen “caseta “:

• se realizeaza atunci cinde este facilitata accesul direct,

• aceasta preparatie permite pastrarea intacta a fetei ocluzale si realizarea unei cavitati strict conservatoare localizata doar la nivelul proximal,

cavitatea gen “galerie “ :

• daca procesul carios este situet la nivelul punctului de contact sau sub acesta ,

• se poate realiza o preparatie gen galerie cu freze sferice mici,taioase ,pornind dinspre V si mergind cu freza perpendicular pe axul lung al duntilor in directia orala,

115.SISTEMELE CU AER ABRAZIV IN PREPARAREA CAVITATILOR ,DEFINITIE,INDICATII,CONTRAINDICATII,PROTOCOL OPERETOR:

Definitie:

• sistem neconventional de preparare a cavitatii ,care foloseste un jet de aer bogat in particule abrazive care sint actionate in mod controlat astfel incit este asigurata o capacitate optima de taiere.

Indicatii:

• tratamentul leziunilor necavitare ,

• prepararea cavitatilor mici pentru tehnici adezive,

• sablarea fetei interne a incrustatiilor de ceramica in vederea adeziunii,

• prepararea suprafetelor pentru sigilare,

Contraindicatii:

• prepararea cavitatilor pentru incrustatii,

• prepararea cavitatilor pentru amalgam,

• tratamentul cariilor profunde cu dentina alterata in cantitate mare .

Protocol operator:

• alegerea culorii,

• izolarea cu diga,

• realizarea preparatiei dentare prin tehnica descrisa,

• controlul indepartarii dentinei alterate cu detectorul de carie ,

• indeparterea dentinei alterate –mecanic sau manual,

• protectia pulpei,

• gravare acida ,spalare ,uscare,

• aplicare adeziv,

• aplicare material compozit,

• finisare lustruire.

116.SONOABRAZIUNEA ,AVANTAJE ,DEZAVANTAJE:

Avantaje:

• permite o preparatie precisa a defectului =margini netede ,bine conturate,

• forma cavitatii este adecvata procesului carios,

• se poate folosi si in cazul in care deschiderea gurii este limitata.

Dezavantaje:

• pret de cost ridicat,

• eficienta scazuta de indepartare a tesuturilor infectate,








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2158
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site