Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

SANGELE –MORFOLOGIA ELEMENTELOR FIGURATE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE
Intoxicatia profesionala cu gaze si vapori iritanti
Sindromul Churg –Straus
SPASM MUSCULAR (distonie de torsiune) - TRATAMENT
Ingrijirea bolnavului cu Epilepsie - CAZ CLINIC
CARACTERISTICILE AUTISMULUI
BOALA VON WILLEBRAND
Rolul analizatorului vizual
INSUFICIENTA RENALA
DIABETUL ZAHARAT

SANGELE –MORFOLOGIA ELEMENTELOR FIGURATE

Din punct de vedere morfologic sangele apare ca o varietate de tesut conjunctiv, a carui substanta fundamentala lichida este plasma, iar celulele, elementele figurate ale sangelui.



Fig. 1 Plasma si elementele figurate

Practic la histologia sangelui studiem numai elementele figurate. Pentru aceasta executam frotiul sanguin si-l coloram in metoda panoptica May Grunwald Gimsa.

Elementele figurate din sange sunt:

-hematiile sau globulele rosii

-leucocitele sau globulele albe

-plachetele sanguine sau trombocitele.

Pentru examinarea la microscop in vederea diferentierii acestor celule si punerea unui diagnostic, vom insista pe structura, dimensiunile si afinitatea lor tinctoriala.

Hematiile (globulele rosii, eritrocitele)

Pe frotiul sanguin hematiile reprezinta majoritatea elemetelor celulare si sunt raspandite pe toata lama. Ele nu au nucleu, au forma de disc biconcav, cu diametrul de 7.1-7.3 microni. Miscand alternativ in sus si in jos viza micrometrica observam centrul hematiei mai subtire, mai palid colorat (la periferie hematia este mai groasa).

Aceste aspecte de mai sus sunt datorate si faptului ca hematia contine in citoplasma hemoglobina ,in  cantitate mai mare in zona periferica (unde grosimea este mai mare) ; incarcarea cu hemoglobina este uniforma si proportionala cu cantitatea de citoplasma. In aspectul normal denumim aceasta ca izocromie, iar incarcarea inegala cu hemoglobina (in starile patologice) anizocromie.

Dimensiunile hematiei sunt constante, (izocitoza), dar pot varia in plus sau in minus in diferite boli, (anizocitoza). Forma poate si ea varia, in stari patologice, aspect inelar, in racheta, (poikilocitoza).

Numarul hematiilor este constant (4-5 milioane hematii/ml. sange), iar numaratoarea hematiilor se face prin diferite metode. Variatiile in plus, peste limita superioara a numarului de hematii admis la omul normal le denumim poliglobulie ; aceasta poate fi fiziologica (la nou-nascut, la cei care traiesc la mare altitudine), sau patologica.

Scaderea numarului de hematii sub limita admisa  ca normala- apare in stari de anemie, de obicei asociata cu scaderea incarcarii cu hemoglobina sau cu modificari de forma celulara.

Uneori hematiile pot prezenta resturi nucleare, de exemplu corpi Jolly- 1-3 granule bazofile sau resturi de membrana nucleara , Inelele Cabot, mai numeroase in stari patologice.

Leucocitele (globulele albe)

Aceste elemente figurate prezinta nucleu , deci sunt celule. Pe un frotiu sanguin colorat May Grunwald Gimsa, se pot observa aspecte de structura, numar, s.a

Dupa forma nucleului  si prezenta (sau absenta ) in citoplasma a granulatiilor specifice, leucocitele se clasifica in :

-leucocite polimorfonucleare sau granulocite - neutrofile

                                                               - acidofile

                                                               - bazofile

-leucocite mononucleare sau agranulocite     - limfocite

                                                              - monocite

Polimorfonuclearele neutrofile

Aceste leucocite apar pe frotiul colorat  May Grunwald Gimsa ca celule sferice, de 9-15 microni, cu citoplasma acidofila care contine fine granulatii specifice, colorate in violet.Aceste granulatii au dimensiuni mici, sunt foarte dese si raspandite egal in toata citoplasma. Nucleul lor este format din mai multi lobi uniti intre ei prin filamente de cromatina. Numarul lobilor unui nucleu arata gradul de maturitate al granulocitului. Cu cat sunt mai multi lobi , 5-6, cu atat celula respectiva este mai batrana (formula Arneth).

In sangele recoltat de la femei, 80% din neutrofile prezinta un corpuscul cromatinian, sferic sau oval, atasat printr-un filament de unul din lobii nucleului. Acest corpuscul reprezinta cromatina sexuala si dupa aspect se numeste « drumstick » (betisor de toba).

Numarul neutrofilelor dintr-o suta de leucocite variaza intre 62-68 ; cand aceasta proportie este mai mare, apare neutrofilia- ce caracterizeaza infectiile acute, iar cand numarul lors cade, apare neutropenia.

Polimorfonuclearele neutrofile intervin activ in apararea organismului, in procesele inflamatorii. Rolul lor este fie acela de a excreta fermenti proteolitici in focarul inflamator, ce vor actiona distrugand microbii sau tesuturile alterate, fie prin fagocitarea microorganismelor pe care le distrug apoi cu ajutorul fermentilor. Viata unui polimorfonuclear neutrofil este foarte scurta, se admite ca in sangele circulant ele nu depasesc 3-4 zile.

Fig.2 Polimorfonuclear neutrofil, col MGG, ob X40

Polimorfonuclearul acidofil (eozinofilul)

Apare ca o celula sferica, de12-17 microni. Nucleul este in general bilobat, cei doi lobi fiind legati printr-o fina punte de cromatina (aspect de nucleu in desaga). In citoplasma observam granulatii colorate in rosu viu, egale intre ele, rotunde, uniform raspandite, mai mari decat la neutrofile. Prin forma si culoarea lor, aceste granulatii amintesc de Icrele de Manciuria. Granulatiile contin peroxidaze, diferite de mieloperoxidazele neutrofilelor si hidrolaze acide.

Mobilitatea lui este scazuta si are o slaba capacitate de fagocitoza.

Proportia de eozinofile la suta de leucocite este de 1-3. Cresterea numarului lor poarta denumirea de eozinofilie, intalnita in stari alergice precum astmul, urticaria sau parazitoze, iar scaderea numarului lor, eozinopenie.

Fig.3  Eozinofil, ME. In microscopie electronica, granulatiile

sunt voluminoase, de 0.5-1.5 µmin diametru si contin o matrice granulara.

Aceste celule actioneaza sinergic cu celelalte celule in reactiile de hipersensibilitate de tip imediat si intarziat. Ele au rol esential in distrugerea parazitilor prin intermediul proteinelor (Eosinophil Cationic Protein - ECP si Major Basic Protein - MBP) continute in cistalele din granulatii . Membrana plasmatica are receptori pentru IgE si pentru histamina. Numarul eozinofilelor poate fi influentat hormonal. Granulocitul eozinofil are o                                                                                           

viata mai lunga decat a neutrofilului, considerandu-se ca ajunge pana la 9-12 zile.

    

  Fig. 4 Eozinofil, col MGG,ob. X40

Polimorfonucleatul bazofil.

Este o celula sferica de 10-14 microni. Nucleul bazofilului este ovalar, mai putin lobulat, aparand usor scobit, uneori ca o frunza de trifoi. Citoplasma desi usor acidofila, contine granulatii raspandite in citoplasma de culoare albastra, de forma si marime diferita, deseori suprapuse pe nucleu, mascandu-l.

Aceste granulatii bazofile sunt metacromatice. Bazofilul poate trece prin peretele capilar in tesuturi, transformandu-se in mastocit.                                               

 Fig. 5 Polimorfonucleatul bazofil., col. MGG, ob X40

Proportia bazofilelor la suta de leucocite este de 0.25-0.50. cresterea numarului lor, bazofilie, poate sa ne indice o leucemie mieloida.

Mobilitatea lor este scazuta si nu fagociteaza. Pot trai in sange 12-15 zile.

Fig.6 Polimorfonucleatul bazofil, ME. In microscopia electronica granulatiile apar omogene formate din mici granule dense inconjurate de o membrana. Aceste granulatii bazofile contin histamina si heparina, (glicozaminiglicani sulfatati)

Limfocitul

Este o celula sferica, de 7-16 microni, cu nucleul mare ce ocupa aproape toata celula, sferic, intens colorat cu coloranti bazici, datorita faptului ca prezinta o cromatina bogata dispusa in grunji mari, conglomerati.

Citoplasma este mult redusa, (apare ca o banda ingusta dispusa in jurul nucleului), intens bazofila, colorata in albastru. Obiectivul cu imersie poate detecta inconstant in citoplasma, rare granulatii mici, azurofile, nespecifice.

Dupa dimensiunile lor se clasifica in :

-limfocite mici ( 7-8 microni)             

-limfocite mijlocii ( 8-10 microni)

-limfocite mari (10-14 microni)

Fiecare dintre aceste limfocite prezinta caracteristici morfofunctionale (vezi cursul)




Fig.7 Limfocit, col. MGG, obX40

                                                                                                                                            

Fig. 8 Limfocit, ME. In microscopia electronica se observa ca nucleul prezinta cromatina densa si nu prezinta nucleol. Citoplasma este saraca in organite

Monocitul

Este leucocitul cel mai mare din sange, 16-20 de microni, are forma sferica sau ovalara, cu citoplasma abundenta, slab bazofila, putand prezenta granulatii nespecifice, azurofile. Nucleul este mare, deseori reniform, sarac in cromatina, avand aspect spongios. Cromatina este dispusa sub forma unor retele fine , slab cromatica, nu contine nucleol. Este socotit histiocit sanguin.

Numarul lor este de 6-10 la 100 leucocite. Cresterea numarului lor poarta denumirea de monocitoza, apare in boli infectioase : sifilis, etc.

Fig. 9 Monocit, ME

Fig. 10 Monocit, col MGG, ob.X40

Fig.11  Frotiu sanguin . Schema.

2. SANGELE -HEMATOPOIEZA

Fig. Maduva hematogena.

Fig. Hemomedula. Schema.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4864
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site