Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Sindromul extrapiramidal

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Fracturi – TEST GRILA
PROCESE REDOX IN ORGANISMUL UMAN
PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI INSTITUTIILOR DE SANATATE PUBLICA LA SPITALUL FILANTROPIA CRAIOVA
TRAUMATISME DE PARTI MOI - PLAGI
STANDARDE PENTRU EVALUAREA FARMACIILOR
Boli profesionale prin expunere la ambianta termica profesionala calda
OSTEOPOROZA
POLIMORFISMUL GENETIC - Polimorfismul si markerii genetici
TULBURARILE METABOLISMULUI BILIRUBINEI
MEDICINA LEGALA

Sindromul extrapiramidal

Date anatomo-functionale:



1.      Etajul cortical: scoarta fronto-prefrontala (arii 4, 6, 8 Brodman)

2.      Etaj subcortical:

-         nucleul lenticular:

·        globul palid (paleostriat)

·        putamen (neostriat)

§         nucleul caudat (neostriat)

§         Etaj diencefalo-mezencefalic:

·        Substanta neagra Soemmering (locus niger)->limita dintre piciorul si calota mezencefalica

·        Nucleul rosu->regiunea de frontiera diencefalo-mezencefalica

·        Nucleul Luys->lentila biconvexa situata in regiunea sublenticulara;prin lezare->hemibalism

Roluri:

·        Asigura postura si tonusul de baza pe care si prin care se executa miscarile voluntare.

·        Asigura executarea miscarilor automate->balansarea bratelor pe langa corp in timpul mersului,clipit, vorbire,ras

·        Inhiba miscarile involuntare

Activitatea sa este asigurata de conexiuni cu:

·        Scoarta cerebrala

·        Hipotalamusul

·        Substanta reticulata

·        Formatiuni mezencefalice

·        Maduva

Manifestarile clinice apar sub forma a trei mari sindroame:

§         Sdr. hipertonico-hipokinetic (palido-nigric): caracterizeaza leziunile paleostriatului si formatiunilor subiacente (esp.substanta neagra) si este manifestarea bolii Parkinson si a sindroamelor parkinsoniene.Apar:

I)                   Tulburari ale staticii, atitudinii si dinamicii:

A)    Atitudine rigida, sudata, statuificata

B)     Trunchi inclinat anterior, bratele lipite de trunchi, antebrate flectate

C)    Maini in pronatie si usoara flexie

D)    Membre inferioare usor flectate

E)     Facies imobil, aspect fixat intr-o atitudine (“figé”,”de masca”)

F)     Clipit absent sau rar

G)    Mers incetinit (bradikinetic), cu pasi mici,cu trunchiul inclinat

H)    Miscari active incetinite (bradi- sau akinezie)

I)       Aceste modificari se datoreaza hipertoniei si pierderii automatismului kinetic datorita proceselor inhibitorii care actioneaza asupra mecanismelor dopaminergice neostriate

II)                Tulburari ale tonusului muscular: apare rigiditatea (contractura, hipertonia extrapiramidala):

1.      Mai exprimata la trunchi si rizomielic,la muschii cu actiune antigravifica (muschii paravertebrali si ai cefei)

2.      Globala

3.      Intereseaza egal agonistii si antagonistii ( nu este electiva)

4.      Cedeaza discontinuu la mobilizare: fenomenul rotii dintate (v. semnul Negro, semnul Noica)

5.      Plastica,ceroasa->membrul isi pastreaza pozitia imprimata

6.      Se accentueaza daca pacientul inchide ochii sau se plaseaza in situatie critica de echilibru

7.      Accentuata de frig, oboseala, mers,emotii

8.      Diminua la atropina, scopolamina, antiparkinsoniene

9.      Se datoreaza scaderii actiunii inhibitorii dopaminergice asupra reflexelor miotatice

III)             Tremuratura extrapiramidala:

1.      Oscilatii mai mult sau mai putin regulate, cu frecventa de4-8/secunda

2.      Statica si posturala

3.      Diminua sau dispare in miscarile active

4.      Mai accentuata distal (ectromielic)

5.      Extremitate cefalica->miscari de afirmatie,negatie;poate interesa buzele,limba,musculatura vestibulului

6.      Se datoreaza blocarii inhibitiei corticale la nivelul substantei reticulate mezencefalice, ceea ce duce la deblocarea mecanismului de facilitare supraspinala ce actioneaza asupra neuronilor motori α spinali.

IV)             Tulburari de reflexe: exagerarea reflexelor de postura.

V)                Tulburari vegetative: hipersalivatie, hipersudoratie,sialoree,bufeuri de caldura,exagerarea secretiei sebacee

VI)             Tulburari de vorbire: vorbire lenta, monotona,intrerupta de pauze (bradilalie), cu tendinta de stingere, pana la mutism.

§         Sdr. hipotonico-hiperkinetic (sdr. de striat): apare in leziunile neostriatului

Hipotonie musculara

Miscari involuntare (diskinezii): hiperkinezii de tip coreic, atetozic, mioclonic, hemibalic.

-apare in :

-coreea acuta Sydenham

-coreea cronica Huntington

-coreea senila

-atetoza dubla (sdr.Vogt)

§         Sdr.strio-palidal: apare in leziuni mixte, manifestarile fiind o combinatie in proportie variabila a celor de la I) si II). Este caracteristic bolii Wilson si bolii Wesphall-Strümpell, care merg ambele cu degenerescenta hepatolenticulara.

- Boala Parkinson –

Este o afectiune neurologica progresiva cauzata de degenerarea neuronilor dopaminergici.

 

Epidemiologie:

-         Cea mai frecventa afectiune neurologica dupa bolile cerebrovasculare si epilepsie.

-         Cea mai frecventa boala neuro-degenerativa dupa boala Alzheimer.

-         Raspandita pe tot globul, in toate regiunile geografice, in toate populatiile.

-         Prevalenta: in populatia generala 1‰; peste 65 ani, 1%; peste 85 ani,2%

-         Incidenta: 20 / 100 000 de persoane

-         Predominanta:

-rasa alba

1.      barbati

2.      populatia din regiunile nordice

3.      mediul rural (pesticide?)

·        Este o afectiune sporadica.

·        Nu prezinta in general tendinta familiala. Incidenta familiala este de 1-2%. Formele familiale prezinta caractere de transmitere de tip autosomal dominant si autosomal recesiv. Nu s-a identificat nici un tip mendelian de transmitere. Gena responsabila s-ar gasi pe bratul lung (q) al cromosomului 4, locusurile 21-23. In aria linkage-ului se gaseste gena a synnucleinei (proteina presinaptica ce se gaseste in bulb,tract olfactiv,hipotalamus,substanta neagra si este o componenta abundenta a corpilor Levy)

Patogenie:

·        Anomaliile raspunzatoare sunt la nivelul circuitelor motorii extrapiramidale.

·        Rol important au ganglionii bazali:



4.      striatum: nucleul caudat, putamen, nucleul acumbes septi

5.      palidum: segment intern si extern

6.      nucleii subtalamici

7.      substanta neagra->pars compacta (dopaminergica) si pars reticulata

·        De asemenea cu rol important:

8.      ariile corticale motorii, premotorii,somatomotorii

9.      regiunea ventrala talamica

10.  segmentul pedunculo-pontin

·        Circuitele ganglionilor bazali

-direct->globus palidus intern si substanta neagra reticulata

-indirect->globus palidus extern si nucleii subtalamici

-bucle de feed-back de la cortex la substanta neagraa

-neurotransmitatori excitatori->acetilcolina,glutamat

-neurotransmitatori inhibitori->GABA

-neurotransmitatori excitatori si inhibitori->dopamina

·        Striosomii:

11.  cele mai studiate molecule din striat

12.  nivele crescute de receptori opiacei si receptori D1 pentru dopamina

13.  neuropeptide: dinorfina si substanta P

·        Matricea extrastriosomala: bogata in receptori D2, markeri colinergici,enkefaline

Histopatologie:

·        Degenerarea neuronilor dopaminergici din sistemul nervos central, cu o pondere de peste 60%.

·        Degenerarea se produce in: locus caeruleus, talamus, cortex cerebral, sistemul nervos autonom (vegetativ).

·        Prezenta corpilor Lewy, markeri genuini (veritabili) ai bolii Parkinson; sunt incluziuni intracitoplasmatice eozinofile.

Factori implicati in lezarea neuronala:

14.  productia de radicali liberi

15.  stressul oxidativ

16.  productia de glutation disulfid

17.  eliberare de aminoacizi excitatori

18.  oxizii nitrici

Date neurochimice:

19.  ↓ concentratia de dopamina.

20.  Dopamina si alte catecolamine se sintetizeaza din tirozina.

21.  Dopamina se metabolizeaza:

·                    MAO (70%)

·                    Catecol O-metil transferaza (10%)

·                    Repreluare de catre neuroni prin intermediul unui transportor specializat (20%)

22.  Confirmarea importantei sistemului dopaminergic apare din observatiile asupra intoxicatiilor accidentale la drogati cu 1 metil 4 fenil 1, 2, 3, 6 tetrahidroxipiridina (MPTP), cand este distrus neuronul dopaminergic->boala Parkinson

Clinic:

Debut insidios, in general in decada a 6-a, cu o medie in jurul varstei de 55 ani, cu manifestari asimetrice, printr-o tremuratura usoara sau o akinezie mai mult sau mai putin globala.

§                     Tremor:

23.  semnul cel mai frecvent

24.  este postural

25.  frecventa de cca. 4-6 / secunda

26.  predomina la maini, dar poate afecta si m.i., trunchi, buze, limba

27.  diminua in miscarile voluntare,dispare in somn

28.  accentuat de emotii,frig,daca pacientul se concentreaza

§                     Rigiditate:

29.  domina la musculatura tronculara si a gatului

30.  atitudine particulara->trunchi usor aplecat inainte,coatele si genunchii usor flectati,degete in flexie,articulatiile mainii in extensie

§                     Akinezia/hipokinezia:

31.  miscarile se fac cu intarziere

32.  facies imobil, de masca,fijat,de poker

§                     Tulburari de postura:

33.  pierdere particulara a miscarilor mici spontane, normale, de adaptare posturala

34.  bolnavul are tendinta de cadere in fata sau in spate

§                     Tulburari psihice:

35.  anxietate

36.  depresie

37.  dementa (pana la 1/3 din pacienti)

§                     Tulburari in sfera sistemului nervos autonom:

38.  hipercrinie sebacee

39.  hiperhidroza palmara si plantara

40.  hipersudoratie

41.  incetinirea tranzitului intestinal

42.  tulburari urinare

§                     Examen obiectiv neurologic

-tremor

-rigiditate

-akinezie

-tulburari de postura

-reflectivitate normala (cu exceptia reflexelor de postura)

-sensibilitate normala

Forme clinice:

I)       Generalizata: se intalnesc toate elementele

II)     Hemiparkinsonism

III)  Parkinsonism:

43.  tremulant

44.  akinetic

45.  akinetic-hipertonic

Evolutie: dependenta de forma clinica, de conditiile de viata si tratament.

Investigatii complementare:

·        CT cerebrala:

46.  nu se evidentiaza modificari specifice ale substantei negre

47.  poate totusi arata atrofia cerebrala in evolutie

·        RMN: poate releva diminuarea de volum a substantei negre (pars compacta)

·        PET: se utilizeaza fluoro dezoxiglucoza, evidentiindu-se o scadere cu peste 50% a captarii in nucleii bazali.

Diagnostic pozitiv: pe baza criteriilor Societatii Britanice de Studiu al Bolii Parkinson.

·        Prezenta a cel putin 2 din urmatoarele: tremor, rigiditate, bradikinezie, tulburari posturale.

·        Debut unilateral.

·        Asimetria manifestarilor este persistenta.

·        Raspuns bun la L-Dopa.

·        Absenta unor semne care pot exclude diagnosticul de boala Parkinson:

48.  antecedente de encefalita, AVC, tratamente cu antagonisti dopaminergici

49.  crize oculogire

50.  semn Babinski

51.  semne cerebeloase

52.  paralizii supranucleare




53.  disautonomii severe si precoce

54.  dementa severa si precoce

55.  raspuns negativ la L-Dopa

56.  remisiuni persistente ale simptomelor

57.  modificari particulare la CT,RMN,PET

Definitii:

Boala Parkinson: tablou clinic datorat unei degenerari primare.

Sdr. parkinsonian: grup de manifestari similare celor din boala Parkinson, care apar in afectiuni sau conditii determinante (in mod secundar).

Parkinson plus: afectiuni neurologice care, ca si boala Parkinson, sunt degenerative, idiopatice, dar sunt acompaniate de leziuni la nivelul altor centri, cai nervoase, nuclei, cortex cerebral, cerebel.

Diagnostic diferential:

1.      Sdr. parkinsonian postencefalitic.

2.      Sdr. parkinsonian toxic, in intoxicatii cu disulfit de carbon, alcool metilic, CO, MPTP.

3.      Sdr. parkinsonian medicamentos (iatrogen):

58.  Fenotiazine (tioridazin, prometazin, clorpromazin)

59.  Depletive de dopamina->rezerpina

60.  Substante care actioneaza ca falsi transmitatori (a metildopa, Dopegyt)

61.  Alte preparate: antagonisti de calciu, metoclopramid, Haloperidol,amfotericina

·        Sdr. parkinsonian vascular.

·        Sdr. parkinsonian posttraumatic.

·        Sdr. parkinsonian posttumoral.

·        Sdr. parkinsonian metabolic: pancreatita acuta, disfunctii paratiroidiene, tulburari ale metabolismului acidului folic.

·        Sdr. parkinsonian prin degenerari sistemice neuronale.

62.  paralizii supranucleare progresive

63.  degenerescenta striato-nigrala

64.  atrofia olivo-ponto-cerebeloasa

65.  degenerescenta cortico-bazala

66.  sdr.Shy-Dräger

·        Sdr. dementiale.

·        Eredoataxii.

·        Boala Wilson.

·        Coreea Huntington.

·        Boala Halleborden-Spatz

·        Atrofia palidala primara

·        Atrofii multisistemice

Tratament:

67.  individualizat

68.  trebuie sa tina cont de profesie, varsta, angrenare sociala si starea emotionala

69.  in principiu, terapia trebuie sa fie ghidata de severitatea simptomelor si de gradul de disabilitate functionala

70.  sa se controleze adecvat simptomele si semnele

71.  sa se evite cat mai bine efectele secundare

72.  sa fie eficient un timp cat mai indelungat

·        Dieta: sa fie bogata in legume, fructe; aminoacizii de origine animala, resorbiti intestinal in cantitate mare, pot inhiba competitiv L-Dopa.

·        Activitate fizica:adaptata posibilitatilor dar constanta.

·        Medicamentos:

·        Agenti dopaminergici:

L-Dopa , precursor dopaminic:

73.  cel mai eficient, dar nu reuseste sa compenseze pierderea neuronala.

74.  strabate bariera hematoencefalica

75.  in timp apar efecte secundare: fluctuatii sau variatii in raspunsul farmacologic (de sfarsit de doza,on-off,paradoxale,circadiene,paroxostice,”freezing”), miscari involuntare (diskinezii, distonii), halucinatii

76.  se asociaza cu medicamente care ii inhiba metabolizarea in afara neuronului: inhibitori de decarboxilaza (carbidopa-Sinemet, benserazida-Medopar), care favorizeaza trecerea L-Dopa prin bariera hematoencefalica; inhibitori de COMT (Entacapone, Tolcapone); agonisti ai dopaminei (Bromcriptina, Pergolid, Lisurid, Apomorphina, Pramipexole); eliberatori de dopamina (Amantadina); blocanti ai receptorilor de dopamina (Dromperidone); IMAO (Selegilina, Lazabemide, Rasagiline)

2.Agenti nondopaminergici:

77.  anticolinergice->trihexifenidil,benztropina,biperiden,ethopropazine

78.  antihistaminice->difenhidramina,orfenadina,clorfenozamina

79.  antidepresive triciclice->amitriptilina

80.  antipsihotice

81.  antistress->BZD

82.  miorelaxante

83.  vitamine

84.  antioxidante

In timp, terapia cu L-Dopa isi pierde eficienta, ceea ce duce la reaparitia progresiva a manifestarilor. Din acest motiv sunt incurajate cercetarile asupra unor substante trofice, care sa stopeze degradarea neuronala:

-efect neuroprotector->selegilina

-factor neurotrofic ce deriva din linia celulara gliala (GDNF)->refacerea sistemului nigrostriat

  1. Chirurgical:

85.  chirurgie stereotaxica: talamotomie, palidotomie

86.  talamostimulare

87.  implante neuronale cu tesut fetal potential dopaminergic

  1. Altele:

88.  kineziterapia

89.  psihoterapia

- Sindromul cerebelos –

Date anatomo-functionale:

  1. Cerebelul: situat in loja posterioara, subtentorial (semne de loja posterioara, semne subtentoriale)
  2. Alcatuit din vermis (portiunea mediana) si emisferele cerebeloase
  3. Alcatuit din substanta alba si substanta cenusie
  4. Fata superioara este acoperita de emisferele cerebrale iar fata inferioara vine in contact cu trunchiul cerebral
  5. Trei perechi de pedunculi, care fac legatura cu mezencefalul, puntea, respectiv maduva
  6. Nuclei->dintat,emboliform,globiform,fastigii
  7. Arhicerebel: conexiuni vestibulare
  8. Paleocerebel: aferente spinale
  9. Neocerebel: aferente corticale

Rolul cerebelului:

-         Mare centru reflex spre care converg impulsuri proprioceptive si labirintice si de la care pleaca impulsuri reglatorii pentru tonus, functiile echilibrului, actiunile voluntare ale trunchiului si membrelor.

-         Importanta influenta asupra musculaturii, distribuind tonusul, asigurand ajustarile finesi precise ale miscarilor care fac grupele musculare sa lucreze armonios; reglarea contractiei agonistilor si antagonistilor participanti la o anumita actiune motorie; moduleaza intensitatea, forta, viteza, amplitudinea, continuitatea unei miscari.

Manifestari clinice:

·        Ataxia cerebeloasa:

I)             Dismetria: dimensionarea gresita a miscarilor, cu depasirea tintei propuse (dismetrie cu hipermetrie) sau neajungand la ea (dismetrie cu hipometrie). Se poate evidentia prin:

A)    Proba indice-nas

B)     Proba indice-indice

C)    Proba gatului sticlei (Grigorescu)

D)    Proba liniilor paralele

E)     Proba punctului

F)     Proba prehensiunii

G)    Proba scrisului->scris diform,dezordonat,linii mari neregulate,inegale

H)    Proba calcai-genunchi

I)       Proba calcai-creasta tibiei

II)          Adiadocokinezia (disdiadocokinezia): incapacitatea de a executa miscari alternative succesive. Evidentiata prin:

1.      Proba marionetelor

2.      Proba flexiei si extensiei degetelor mainii

3.      Proba baterii tobei cu degetele

4.      Proba flexiei plantare si dorsale a picioarelor



III)       Asinergia: imposibilitatea coordonarii diverselor grupe musculare in vederea realizarii unor actiuni motorii complexe, care astfel se descompun in miscarile componente elementare. Evidentiata prin:

1.      Proba rasturnarii pe spate->cerebelosul cade pe spate

2.      Proba flexiei gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin (calcai-fesa)

3.      Proba depunerii piciorului pe scaun

4.      Proba indice-nas

5.      Proba mersului

IV)       Modificari de vorbire: vorbirea devine sacadata, scandata, expansiva datorita tulburarilor de coordonare ce intereseaza musculatura fonatorie

V)          Tremuratura intentionala (este kinetica, de actiune nu de postura): apare in cursul executiei miscarilor, alterandu-le.Lipseste in repaus. Se datoreaza lipsei actiunii frenatoare a antagonistilor.Contribuie la alterarea mersului

·        Simptome cerebelo-vestibulare:

1.    Astazia: imposibilitatea mentinerii ortostatiunii.

2.    Mers modificat:

-         ebrios, ezitant, titubant

-         nu poate mentine linia dreapta

-         cu baza larga de sustinere

3.    Vertij si nistagmus

4.    Proba devierii bratelor: daca seintind bratele si se inchid ochii se observa devieri spre partea leziunii; se poate sensibiliza prin pendularea verticala a bratelor.

·        Tulburari datorate alterarii aferentelor proprioceptive:

A)    Hipotonia: se remarca la palpare (flasciditatea musculaturii); miscarile pasive au amplitudine exagerata, iar reflexele miotatice sunt pendulare.

-la mobilizarea pasiva a m.s.->se atinge cu usurinta umarul cu articulatia radio-carpiana

-flexii pasive m.i.->se atinge fesa cu calcaiul;flexia coapsei pe bazin se face cu usurinta cu amplitudine exagerata

-extensia mainii peste limitele fiziologice

-proba pasivitatii Barany->la miscari de rasucire a trunchiului se produce extensia ampla a m.s. din articulatia scapulo-humerala

-proba rezistentei Holmes-Stewart->flexia antebratelor pe brat si opunere;daca se da drumul antebratului pacientul loveste umarul cu mana

-proba reflexelor pendulare->reflex rotulian pendular (serie de miscari mai ample si pendulare de partea bolnava)

-proba simetriei tonice dinamice->pacientul ridica ambele brate si le opreste brusc->pe partea lezata bratul se ridica mai mult

B)     Tulburari in aprecierea pozitiilor.

-un membru se ridica la orizontala iar celalalt membru trebuie ridicat la acelasi nivel->membrul de partea afectata se ridica mai sus

IV)Crizele cerebeloase: crize de opistotonus, cu hiperextensia membrelor, care seamana cu cele din decerebrare, dar acestea apar in leziuni cerebeloase masive, acute.

Probleme etiopatogenetice:

-tumorile cerebeloase

-afectiuni infectioase (cerebelite): in cadrul encefalitelor sau independente;pot apare abcese.; determinari tuberculoase.

-boli demielinizante (e.g. scleroza multipla)

-afectiuni vasculare (hemoragii, hematoame, ischemii)

-atrofii cerebeloase

-ataxii toxice (alcool, plumb, mercur, hidantoina)

-sdr. cerebeloase posttraumatice

-ataxia teleangiectazica familiala: sdr. cerebelos + teleangiectazii conjunctivale, cutanate etc. + deficit de IgA.

- Sindroame diencefalice –

·        Sindroame talamice:

Date anatomo-functionale:

A)    Raporturi cu planseul ventriculilor laterali, hipotalamus, capsula alba interna

B)     Nuclei de releu (popas pt.impulsurile senzitivo-senzoriale->corpi geniculati interni/externi, nucleul ventral posterior/intern,nucleul anterior,primeste si aferente de la scoarta

C)    Nuclei de asociatie->nucleul lateral posterior/anterior,nucleu dorso-median

D)    Nuclei cu conexiuni subcorticale->nucleu paraventricular,nuclei intralaminari

Tabloul clinic e dominat net de tulburari senzitive. Pot apare:

·        Sindromul senzitiv talamic: durere foarte intensa, aspect cauzalgic, rasunet afectiv neplacut (hiperpatie talamica) pe hemicorpul opus leziunii.

·        Tulburari obiective de sensibilitate: mai ales de sensibilitate profunda, cea superficiala avand reprezentare bilaterala.

·        Hemiataxie opusa leziunii

·        Miscari involuntare (coreice, atetozice) de partea opusa

·        Hemianopsie omonima laterala de partea opusa

·        Hemipareza

·        Tulburari vegetative: cianoza, edeme, tulburari vasomotorii

·        Sdr.vasculare talamice:

-Sdr. talamic prin lezarea pediculului talamo-geniculat: tulburari de sensibilitate predominand la membre,esp.m.i.cu respectarea fetei si hemianopsie

-Sdr. talamic prin lezarea pediculului talamo-perforat: tulburarile de sensibilitate afecteaza predominant fata, mai putin m.s. si deloc m.i..

-Sdr. talamic prin lezarea pediculului lenticulo-optic: tulburari de sensibilitate ce intereseaza esp.m.i.si m.s.si nu sunt insotite de tonalitate afectiva

·        Sindroame hipotalamice:

Date anatomo-functionale:

·pe fata inferioara a creierului, in spatiul optopeduncular

·delimitat de chiasma optica, bandeletele optice,spatiul perforat posterior

·cuprinde: lama terminala, tija pituitara, corpii mamilari, tuber cinereum

-importante conexiuni:

-aferente->scoarta cerebrala,rinencefalul,caile optice,formatiuni extrapiramidale,talamus

-eferente->scoarta,hipofiza,mezencefal (calea hipotalamo-mezencefalo-bulbara)

·Rol:

-         mecanisme de reglare a alternantei veghe-somn

-         reglarea secretiei hipofizare

-         termoreglare

-         reglarea functiei sexuale

-         reglarea metabolismului grasimilor, glucidelor

-         reglarea activitatii gastrointestinale

-         reglarea tensiunii arteriale

-         reglarea unor cai biochimice

-         reglarea unor functii psihice

Manifestari clinice:

A)    Diabet insipid->lezarea nucleilor supratalamici si a tractului hipotalamo-hipofizar-> poliurie, polidipsie.

B)     Distrofia adipozo-genitala (Babinski-Frölich):

-         obezitate

-         insuficienta sexuala

-         nanism

-         in raport cu varsta la care apare:

-tip infantil (prepuberal)

-tip adolescent sau adult

C)    Sdr. Lawrence-Bardet-Moon-Biedle:

-         caracter familial

-         obezitate

-         infantilism sexual

-         retinita pigmentara

-         polidactilie

-         deficit intelectual

D)    Sdr. Stewart-Morgagni-Morel (numai la femei):

-         obezitate

-         tulburari menstruale

-         virilism pilar

-         tulburari psihice

-         cefalalgie

-         hiperostoza frontala interna

E)     Tulburari ale functiei veghe-somn:

-         hipersomnii (paroxistice sau continue)

-         insomnii

-         sdr. Kleine-Levine-Critchley: hipersomnie periodica, cu dipsomanie (sete de nestapanit, cu necesitatea de a consuma lichide) si hiperfagie

F)     Tulburari de reglare termica

G)    Tulburari respiratorii si cardiovasculare

H)    Tulburari metabolice

I)       Tulburari ale hematopoezei

J)       Tulburari sexuale

K)    Tulburari psihice:

-         caracteriale

-         perversiuni

-         impulsuri

-         accese maniacale/melancolice

Epilepsia diencefalica (Penfield): crizele sunt vegetative (vasodilatatie, hipersecretielacrimala, sudorala, bradipnee, midriaza etc.)



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1408
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site