Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Dezvoltarea limbajului la prescolari

Logopedie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Elemente de fonetica articulatorie - Vocalele limbii
Aparatul vorbirii
EFICIENTA MUNCII LOGOPEDICE IN PREVENIREA SI CORECTAREA DISLALIEI LA PRESCOLARI SI SCOLARII MICI
PROGRAM LOGOPROFILACTIC SI LOGOTERAPEUTIC
NATURA SI CLASIFICAREA TULBURARILOR DE PRONUNTIE - DISLALIA
EVOLUTIA SI FRECVENTA DISLALIEI - EVOLUTIA DISLALIEI
Familiarizarea cu sunetul „z”
Elemente de fonetica acustica: Inaltimea sunetelor
MAPA LOGOPEDICA - Corectarea literei „Z”
FRECVENTA TULBURARILOR DE LIMBAJ - SONDAJ LOGOPEDIC

Dezvoltarea limbajului la prescolari

In prescolaritate se inregistreaza multe si mari progrese in insusirea limbajului. Abia acum copilul poate comunica relativ usor cu persoane diferite, manifestandu-se independenta, avand chiar si o anumita autonomie.

Dezvoltarea vocabularului

-se dezvolta mult, se tripleaza

-cel pasiv ajunge pana la 3000-3500 de cuv (voc pasiv = cuvinte intelese de catre copil). Constituie o latura importanta a performantei lui lingvistice



-cel activ ajunge la 700-800 de cuv (sunt efectiv fol de catre copil)

-competenta lingvistica = voc pasiv

-performanta lngvistica = voc activ

-calitativ, cuv au sensuri de baza, relative limitate, suficient ca prescolarul sa inteleaga mesajele care ii sunt adresate si sa construiasca raspunsuri. Nu inteleg sensurile figurate ale expresiilor verbale. Daca se fac exercitii si le insusesc usor, sub influenta gradinitei pot fol abil epitete, comparatii (ex: “piele de gaina”)

-sunt f sensibili la termini tehnici si stiintifici, daca domina structurile de comunicare ale celor din jur

-sunt sensibili la aspecte dialectale ale lb – se cere o adaptare la limbajul lor

Creatie de cuvinte

-copiii isi dau seama ca tot ceea ce ii inconjoara poarta o denumire. Cand se afla in fata unor noi obiecte pt care nu au cuv, le transforma sg. Fenomenul trebuie cercetat in fiecare lb

-cuv create de copii: clontesc, cantarici, modrobete (ceva in dezordine), armatist, banana-man, o carare umbrabica

Caracteristicile structurii verbale

-in marea majoritate, in functie de modelele verbale oferite de familie si de grad, cele ale prescolarului sunt corecte daca si in mediul familial sunt corecte

-medelele se preiau si se formeaza clisee verbale (structuri verbale imprumutate de la adulti si fol chiar daca nu intotdeauna se potrivesc)

-aceasta prelucrare e posibil sa creeze dificultati de comunicare copilului (sa nu le poata bine adapta)

-include o gramatica implicita – se formeaza un spirit al lb materne: grad va dezv o atentie speciala pt realizarea acordurilor gram si flexionarea substantivelor, verbelor. Ramane prob cu dativul si genitivul.

-structura verbala care se formeaza masiv in prescolaritate are generalivitate

-oricare noi cuv se pot integra si adapta rapid la structura de comunicare

-vorbirea – copilul dialogheaza bine cu copiii mai mari, cand dialogheaza cu cei mai mici vb scurt. Daca vb cu educatoarea, fol expresii reverentioase

-dialogul cel mai liber este cu mama

-discursul verbal – prezentat destul de larg, lb situativ

-limbajul contextual – formare de prop si fraze care au legatura intre ele

-copilul verbalizeaza tot ce vrea sa comunice. Poate fi deplin inteles

-pronuntia – se perfectioneaza si se rezolva toate dificultatile. Mai raman dificultati de pronuntare a lui “r”,”s” si “s”. Altii au tulburari de vb – interventia logopedului

-aparitia lb interior (4-4 ani si jumatate)

-limbajul egocentric se desfasoara monologal sau in colectiv, consta in faptul ca in timp ce se joaca , prescolarii verbalizeaza ceea ce fac in prezenta altcuiva, fara sa ia in consid persoana respective ca interlocutor si fara sa aiba intentia de a comunica. Limbajul egocentric: “stavila in comunicare cu altii” (J. Piaget), “cale de dezvoltare a comnicarii” (Vagotski)

-instalarea lb egocentric exprima performantele

Particularitati ale memoriei si imaginatiei

1.cotinutul celor memorate e inca legat de aspectele concrete ale realului, de placerile si dorintele copilului, de experienta sa. Dar treptat, se imbogateste asa-numita memorie vb care stocheaza fel de fel de informatii

2.intiparirea este sustinuta de legatura puternica cu concretul dar si de ritmuri interioare, de sintagme caracteristice cu care se incep povestile etc

3.se prod schimbari privind pastrarea in memorie. Daca la inceputul stadiului era de 5-7 luni, acum creste. De la 4 ani si jum, incep sa se constituie amintirile care pot fi reactualizate dupa ani si ani. Dar aceste amintiri sunt f detaliate, in timp ce altele sunt nebuloase. Depind f mult de ceea ce a impresonat pe copil, greu de amplasat in spatiul temporal

4. reproducerea se realizeaza dominant la inceput ca recunoastere, dar apoi din ce in ce mai mult ca reproducere cu ajutorul structurilor verbale. Reproduc legende, povesti, retin numele personajelor, ordinea temporala, retin un mod specific in care vb personajele si le pot recunoaste. Pot retine mici roluri in scenete, cantece, poezii adapatate varstei lor. Apare fen reminiscentei, constand in faptul ca daca prescolarul asista la un eveniment care il impresioneaza, daca este intrebat in aceea zi, aproape nu spune nimic, dar a doua zi reuseste sa reproduce cu detalii (inductia negative data de impresii)



5.la 4ani-4 ani si jumatate se dezvolta memoria voluntara, mai intai in joc, apoi in alte activitati ale copilului. Prescolarul reuseste sa stabileasca un scop si sa regleze efortul

6.la unii prescolari se dezv metamemoria = posibilitatea de a surprinde caracteristici ale propriei memori si apoi de a le folosi pt adaptarea la diferite sarcini. La unii apar spontan ca efect al automodificabiliatii, la altii sub influenta parintilor care au un nivel ridicat cultural

Imaginatia

1.in acest stadiu incepe sa se manifeste cu adevarat, avand premise asigurate si de stadiul anterior si de celelalte transformari psihice din cursul dezvoltari gandirii, largirea experientei, a cunostintelor

2.se exprima in joc, activitate de constructie modelaj, desene, povestiri

3.este puternic dominata de afectivitatea prescolarului. Chiar ajunge sa se manifeste f amplu, apare exuberanta imaginativa

4.imaginatia reproductiva evolueaza evident, daca la inceput mecanismele reproducerii erau inca slabe (copilul cerea ca una si aceeasi povestire sa fie repetata intru totul), la jum stadiului, copilul cere mereu o alta poveste

5.imaginatia creatoare se manifesta la inceputul stadiului in forma care nu implica inca un plan si o pregatire prealabila, ci este impulsionata de orice nou stimul cu care copilul intra in contact. Spre sfarsit va aparea un fel de premeditare a ceea ce va construi imaginativ. Imaginatia creatoare este influentata de afectivitate si sustinuta de miraculosuldin povesti si legende (camp mental pt toate felurile de transformari). Exista un gest al fantasticului care face ca imaginatia creatoare sa cuprinda multe elemente de fantastic, miracol. Prescolaritatea pregateste premisele pt avantul nelimitat al imaginatiei de mai tarziu

Atentia

-este vie, dinamica, favorizata de maturizarile neuro-functionale specifice acestui stadiu

-este sustinuta de curiozitate

-este orientata spre cele mai diverse elemente ale ambiantei (fiinte, obiecte, activitati umane, filme, imagini, povestiri)

-are un vol usor mai mare

-creste stabilitatea de la 15 min la 25-30 min

-la 4 ani-4 ani si jum, apare atentia voluntara

-la prescolarii mijlocii, atentia se centreaza mai ales pe detalii, la cei mari, si  pe ansamblu

Dezvoltarea motricitatii

1.Osterrieth: “prescolaritatea este varsta exuberantei motrice si senzoriale”

2.varsta gratiei motrice, misc sunt fin reglate, sunt armonioase

3.prescolarii dispun de mari capacitate de miscare si energie destula. Se afla intr-un neastampar constant (nu oboseste, ii plac miscarile, sa fie admirat)

4.misc sunt larg transferabile

5.creste eficienta misc

6.pot fi organizate usor in forma deprinderilor – vartsa cand se formeaza deprinderile de baza

7.cele mai imp performante:

-la 3 ani alearga cuviteza, face viraje, merge f bine pe tricicleta, poate arunca mingea

-la 4 ani defasoara multe misc: imbracare, incaltare, descaltare, copiaza figuri/deseneaza, manevreaza instrumente

-la 5 ani misc sunt mai sigure: merge pe rotile, se poate catara

-la 6 ani face misc, incordare musculara mare

Dezvoltarea reglajelor voluntare

-contextul in care apar este jocul – copilul intelege relatia dintre atingerea scopului si ceea ce trebuie sa faca pt a-l atinge




-la 4 ani-4 ani si jum se dezv mecanismele regaltoare = nucleul mecanismelor vointei

-actiunea voluntara nu este inca prezenta la prescolari. Se vede o faza pregtitoare si una executiva dar unitatea dintre acestea este fragila

-la prescolarii mari cele 2 faze formeaza unitatea si aceasta persevereaza

Motivatia

1.cea biologica tinde sa cada pe locul 2 si sa fie amanata in favoarea celorlalte motive

2.cele mai imp structuri secundare sunt:

-interesul pt joc (atinge apogeul)

-interese de cunoastere (chiar daca au o structura elementara). Ei pun intrebari, observa mediul ambiant, actiunile

-interes pt invatare, care se accentueaza la grupa mare (pun intrebari cu privire la scoala, ii place jocul de-a scoala, in joc ii plac rolurile de elv)

-interes pt grup

-interes pt aspecte artistice, estetice

Dezvoltarea personalitatii

A.

a.actiunea specifica a factorilor care contribuie la dezvoltarea semnificativa a personalitaii. Intrarea la grad exercita o influenta sistematica si de durata asupra copilului

b.interactiunea cu grupurile de egali, dezvoltarea unor trasaturi de personalitate ca: sociabilitate, capacitatea de a se percepe pozitiv in relatile cu ceilalti

c.jocul ajunge la apogeu – dezvolta f multe din componentele ulterioare

B. Particularitati de ansamblu

a.manifestarile temperamentale sunt amplificate, incep sa se subordoneze altor componente ale personalitatii

b.se formeaza noi componente (aptitudini si caracterul)

c.se organizeaza o structura propriu-zisa (interactunea si influenta intre structuri)

d.structura de personalitate este inca elementara cu destule instabilitati

Acestea reprezinta bazele constitutive ale personalitatii de mai tarziu

C.Scurta analiza a principalelor componente

a.aptitudinile incep sa-si manifeste efectele dezv lor, astfel:

-prin mare receptivitate asupra multor stimuli

-praguri senzoriale scazute fata de acei stimuli

-inclinatii evidente fata de anumite activ care presupun aptitudini

-domenii de manifestare :muzica, picture, coregrafie, gimnastica, lb straine

b.premisele formarii caracterului sunt:

-deprinderile si obisnuintele

-depasirea crizei afective si dobendirea experinetei subrdonarii la cerintele adultului

-dezv vointei

-constiinta primara: morala

-rolul familiei, climatului familial, modelele parentale

Relatiile din grad:

-sociabilitate, comunicativitate, capacitatea de a empatiza

-se produc mari castiguri privind imaginea de sine, cu privire la eul fizic copilul isi stie numele, prenumele, varsta, are multe date despre parintii sai

-3 ani – isi identifica apartenenta la sex

-4-5 ani – se recunoaste in fotografii, buna perceptie de sine, dar nu neaparat complexa

-eul spiritual – interiorizeaza toate aprecierile parintilor si ale educatoarei dspre el

-tinde sa se supra-aprecieze

-eul social – slab conturat, se exprima in afirmarea apartenentei la grupul prescolarilor, la ceea ce asteapta ceilalti de la el

-aceste achizitii se vor unifica intr-o imagine de sine coerenta (6 ani) = reper imp in alegerea relatiilor cu ceilalti

 

 








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2563
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site