Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


PROIECT COMUNICATII OPTICE

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT COMUNICATII OPTICE
DEFORMARE MAGNETICA - PROIECT
Transformatorul de retea
Proiect - Schema electrica de comanda, protectie si semnalizare a unui motor electric asincron cu rotorul in scurtcircuit, cu pornire stea-triunghi (c
PROBLEMA LABORATOR ILUMINAT
Functionarea transformatorelor

       

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII



  

PROIECT

COMUNICATII OPTICE

 TEMA PROIECTULUI:

Se va proiecta un o linie de transmisie punct la punct pe fibra optica cu urmatorii parametrii:

-viteza de transmisie:   vT=10m/7 Mbps, cu m-pozitia in semigrupa

-distanta de transmisie: L=l*N (km), cu N=[5+36/m], l=500 m

-rata erorii pe bit:  BER=10-9

Dispunem de urmatoarele componente:

            Sunt disponibile urmatoarele componente electronice si optoelectronice:

*LED1: GaAlAs, cu parametrii:

-l0=850nm, lungimea centrala de emisie

-Ps=40mW,  puterea sursei de emisie

-σl=40nm, largimea de banda

-Cd=150*K1pF, capacitatea spatiala a LED-ului

-pret 3/K1 $;

 *LED2: InGaAS, cu parametrii:

-l0=1300nm, lungimea centrala de emisie

-Ps=40mW,  puterea sursei de emisie

l=100nm, largimea de banda

-Cd=75*K1pF, capacitatea spatiala a LED-ului

-Pretul, 6/K1 $;     K1=

Putem folosi urmatoarele tipuri de fibre optice:

-FO multimod:

-apertura numerica: NA=0.05*K1

-atenuarea FO:  aFO=4*K1 dB/Km

-banda /Km:  B0=400/K1 MHz*Km

-dispersia materiala: s2mat=0.07 (ns/nm)*Km, pentru lo=850nm

        s2mat=0.005(ns/nm)*Km, pentru lo=1300nm

            -pretul  1/K1  $/m

  -FO monomod, cu parametrii:

-apertura numerica: AN=0.002*K1

-atenuarea FO:  aFO= K1 dB/Km

-banda /Km:  B0=1500/K1 MHz*Km

-dispersia materiala:  s2mat=0.001 (ns/nm)*Km, pentru lo=850nm

     s2mat=0  (ns/nm)*Km, pentru lo=1300nm

-pret  5/K1 $/m

Pentru receptie putem alege o fotodioda in avalansa, care are:

            -responsivitatea           R0=0.07*K2   A/W

            -capacitatea echivalenta Cd=5pF

            -pret 50*K2 $, unde K2=

     Constante si valori utile prioectarii folosite:

-sarcina electrica elementara:  q=1.6*10-19  C

-constanta lui Boltzmann:        KB=1.38*10-23 J/K

-factor de interferenta intersimbol: g=(2*nr.grupei+nr.subgrupei)/100+0.7

-lungimea de echilibrare: x=0.5 (luata pentru trasee sub 50 km)

-constanta Planck: h=6.625*10-34 J*s

-temperatura de lucru T=300 K

    Mai cunoastem:

-atenuarea pe sudura: as=0.1dB

-atenuarea pe conector: ac=1dB

-pret conectori: -10 $- monomod

         -2,5 $- multimod      

-pret sudura: 1$

           

In cazul nostru avem:

 

   Pentru calculele care vor urma alegem K1=1, K2=9. Alegerea pentru K2 ,desi nu este cea mai economica am s-a facut pe considerentul de sensibilitate sporita areceptorului, dat fiind ca distanta pe care se transmite este mai mare decat in exemplul prezentat

-viteza de transmisie:   vT=1012/7 Mbps,

-distanta de transmisie: L=4 Km

-rata erorii pe bit:  BER=10-9

Dispunem de urmatoarele componente:

            Sunt disponibile urmatoarele componente electronice si optoelectronice:

Surse :

*LED1: GaAlAs, cu parametrii:

-l0=850 nm, lungimea centrala de emisie

-Ps=40 mW,  puterea sursei de emisie

-σl=40 nm, largimea de banda

-Cd=150 pF, capacitatea spatiala a LED-ului

-pret 3 $;

 *LED2: InGaAS, cu parametrii:

-l0=1300nm, lungimea centrala de emisie

-Ps=40mW,  puterea sursei de emisie

l=100nm, largimea de banda

-Cd=75 pF, capacitatea spatiala a LED-ului

-Pretul, 6 $

Putem folosi urmatoarele tipuri de fibre optice:

-FO multimod:

-apertura numerica:AN=0.05

-atenuarea FO:  aFO=4 dB/Km

-banda /K1:  B0=400 MHz*Km



-dispersia materiala: s2mat=0.07 (ns/nm)*Km, pentru lo=850nm

        s2mat=0.005(ns/nm)*Km, pentru lo=1300nm

            -pretul  1 $/m

  -FO monomod, cu parametrii:

-apertura numerica: AN=0.002

-atenuarea FO:  aFO= 1 dB/Km

-banda /K1:  B0=1500 MHz*Km

-dispersia materiala:  s2mat=0.001 (ns/nm)*Km, pentru lo=850nm

     s2mat=0  (ns/nm)*Km, pentru lo=1300nm

-pret  5 $/m

Pentru receptie putem alege o fotodioda in avalansa, care are:

            -responsivitatea           R0=0.7   A/W

            -capacitatea echivalenta Cd=5pF

            -pret 450$,

     Constante si valori utile prioectarii folosite:

-sarcina electrica elementara:  q=1.6*10-19  C

-constanta lui Boltzmann:        KB=1.38*10-23 J/K

-factor de interferenta intersimbol: g=0.74

-lungimea de echilibrare: x=0.5 (luata pentru trasee sub 50 km)

-constanta Planck: h=6.625*10-34 J*s

-temperatura de lucru T=300 K

    Mai cunoastem:

-atenuarea pe sudura: as=0.1dB

-atenuarea pe conector: ac=1dB

-pret conectori: -10 $- monomod

         -2,5 $- multimod      

-pret sudura: 1$  

 De asemenea calculam pentru :   vT=51.79Mb/s; Tb=19.31ns; N=8 tronsoane

1.  PROIECTAREA EMITOARELOR

   Pentru comanda  ambelor surse se poate folosi curentul furnizat  de iesirea unei porti TTL, cu valoarea de  Id= 60 mA.

    Poarta folosita este de un SI-NU inversat, cu patru intrari, comandate de o sursa de tensiune  continua Vcc=5V.  Pentru C alegem valoarea C=68 pF.

Stim ca :

-Cd=150 pF pentru  LED GaAlAs

-Cd=75 pF pentru LED InGaAsP

    

      Aplicand legea a II-a a lui Kirchoff, avem relatia:   R=( Vcc-Ud-Uol)/ Id

In care Uol=0.4V. Pentru avem Ud  din catalog valorile de catalog LED GaAlAs si InGaAsP Ud=2V si => R=43.33Ω (alegem 45Ω). Alegem pentru C valoarea C=68 pF. 

  Timpii de crestere pentru circuitele RLC in cele doua scheme sunt:

   tRLC=R(C+Cd)

 -pentru LED GaAlAs rezulta valoarea de 9.98 ns

 -pentru LED InGaAsP rezulta valoarea de 4.64 ns

   Timpii totali de crestere ai celor doua emitoare sunt rezultatul relatiei:

           ttx=

 

-pentru emitor cu LED GaAlAs      ttx=14.13 ns

-pentru emitor cu LED InGaAsP     ttx=11.3ns

2.PROIECTAREA RECEPTOARELOR

 Vom prezenta patru variante de receptor sub forma de amplificatoare cu impedanta ridicata, doua cu schema continand tranzistoare bipolare a doua diferind de prima prin existenta unei reactii in schema si doua cu scheme continand tranzistoare FET, deosebirea intre acestea fiind aceeasi ca si in cazul anterior.

 O prima parte a calculelor este comuna tuturor celor patru receptoare, de aceea va fi realizata o singura data, rezultatele fiind apoi doar adaugate in calculele ulterioare.

  Se pleaca de la relatia   BER=, cu valoarea BER impusa de 10-9

Se ajunge la valoarea Q=6.

  Pentru  factorul de ISI calculat, g=0.74, stiind ca ά=(1/2.828)*erfinv(g) rezulta pentru ά valoarea de 0.5.

  Aceasta valoare a fost obtinuta folosind mediul de programare MATLAB, ca si valorile pentru I2 siI3. Relatiile pentru acestea se implementeaza sub formele:

Y=(exp(16*(a^2)*(x^2)))*(cos(x)^4);

z=trapz(x,Y);

I2=(4/pi)*z;

respectiv:

Y=(x^2)*(exp(16*(a^2)*(x^2)))*(cos(x)^4);

z=trapz(x,Y);

I3=2*((2/pi)^3)*z;

    Unde am notat ά=a;

In urma rularii aplicatiilor au rezultat valorile:

  I2=5,124

  I3=2,003

Pentru a calcula puterea minima la receptie pentru tipurile de receptor analizate  va trebui sa utilizam valorile comune pentru K si L, parametri ce depind esential de tipul FO si de factorul de interfernta intersimbol  conform relatiilor

K=-1+sqrt[1+16((1+x)/x^2)*(1-g)/((2-g)^2], prin sqrt s-a notat radicalul expresiei ce urmeaza, iar x=0.5, din datele de proiectare.

 A rezultat din calcule K=3,089

 

L=*^((2+x)/(1+x))}

 A rezultat din calcule  L=3.36

 Aceste rezultate vor fi referite ca atare pentru toate cele patru tipuri de receptoare.

2.1 AMPLIFICATOR CU IMPEDANTA RIDICATA CU TRANZISTOR BIPOLAR

 Schema electrica a acestui receptor este :

Am folosit un tranzistor bipolar BFY90 cu datele de catalog:

β=100 , Ic=1 mA, UCE=5V.

Tensiunea de alimentare a montajului este Up=15V, iar tensiunde de deschidere a jonctiunii baza-emitor UBE=0.6V.

 Am considerat R1=25 k, vom calcula R2

Ib=Ic/b=10 mA




                 IR1=UBE/R1=24 mA

                 IR2= IR1+Ib=34 mA

              R2=( Up -UBE)/IR2=423.5 KW, il alegem 422 kW

.                                                           

 

Am calculat Rin=h11e=2.5k.

 Rezistenta de intrare a amplificatorului este RinA= R1||R2|| Rin .

Cum R1,R2>> Rin rezulta RinA= Rin=2,5k

Pentru R3 avem relatia R3=( Up -UCE)/Ic din care rezulta valoarea10 KW

Alegem acum Rb1=Rb2=50kW si Cc=0.1uF

Rezistenta de intrare a intrgului etaj este:

R=Rb||RinA= RinA=2,5kW, pentru ca  Rb>>RinA.

Capacitatea de intrare a amplificatorului Cin este formata din doua capacitati in paralel, respectiv Cparazit si CinTB,  astfel ca Cin=10 pF.

In aceste  conditii, pentru caracteristica de zgomot a receptorului (WHZTB)considerat, avand data formula

WHZTB=(2*Kb*T)/q^2[Tb/RinA*(( β+1)/ β)*I2+ (((2IIC)^2)/Tb*β)*RinA*I3]

In urma calculelor se obtine o valoare de WHZTB=13,91*(10^6) a factorului de zgomot pentru acest tip de amplificator.

Puterea minima receptionata se calculeaza cu expresia:

Bonmin=Q^((2+x)/(1+x)) *(h*ν)/η *W^(x/(2+2x) *I2^1/(1+x)) *L

(h*ν)/η=q/R0=2,285* 10.^-19, astfel

bonmin=0

Prmin=0,56*10.^-9

Prmin[dBm]=-42,511 dBm

Banda acestui receptor este de:

BHZTB=10MHz

Timpul de crestere:  trx=350/B[MHz]=35nS

2.2 AMPLIFICATOR CU IMPEDANTA RIDICATA CU FET

 Am ales un FET BF245 un Uprag=-3V; Ig=5mA; gm=5 mA/V;  Id=1mA;

Ugs=-1,5V. Pentru sunt folosim Rs=10M

calculam Rs1=(-Ugs/Id)=1,5 KW

Alimentarea montajului se face la Up=15V

Tensiunea de saturatie a drenei : Udsat= Up+Ugs= -16,5V

 Pentru ca tranzistorul sa lucreze in zona activa alegem Uds>Udssat.

Fie Uds=3,5V, atunci, alpcand Kirchoff II obtinem:

Rd=(Up-Uds+Ugs)/Id=10K

Rezistenta de intrare a amplificatorului este Ra>>Rb, rezulta, ca rezistenta echivalenta este data de relatia:

                 1/R=1/ Ra+1/ Rb@1/ Rb, deci R=Rb. Pe acesta il alegem 2,5K.

Pentru a calcula factorul de zgomot, folosim valorile pentru L=3,36 si K=3,089 si I2=5,124 si I3=2,003 calculate la inceputul paragrafului si atunci:


WHZFET=(2*Kb*T)/q^2[Tb/RinA*((β+1)/β)*I2+ (((2IIC)^2)/Tb*β)*RinA*I3]

WHZTB=1,087*10^10.

 Atunci:

bonmin= Q^((2+x)/(1+x)) *(h*ν)/η *W^(x/(2+2x) *I2^1/(1+x)) *L

 (h*ν)/η=q/R0=2,285* 10.^-19, astfel

bonmin=2,365*10^-15

Prmin=1,702*10^-7

Prmin[dBm]=-37,69 dBm

Banda acestui tip de amplificator este de 10MHz

trx=350/B[MHz]=35nS

2.3AMPLIFICATOR CU TRANSIMPEDANTA  CU TRANZISTOR BIPOLAR

Fata de schema pentru amplificator HZTB apare o rezistenta conectata intre iesirea amplificatorului operational si condensatorul de cuplaj.  Pentru Rf s-a ales valoarea de 2,5 M.

In cazul acestei scheme factorul de zgomot se calculeaza dupa relatia:

WHZTBR= WHZTB+(Tb/q^2)*(2*KB*T)*I2/Rf.

 Al doilea termen , in cazul particular al alegerii Rf de valoarea considerata este nesemnificativ in raport cu primul. Astfel ca valoarea este aproximativ aceeasi ca si la punctul 2.1.

WHZTBR= WHZTB= WHZTB=(2*Kb*T)/q^2[Tb/RinA*((β+1)/β)*I2+ +(((2IIC)^2)/Tb*β)*RinA*I3]

WHZTBR =13,91*(10^6)

Si valorile pentru energia minima si puterea minima receptionata  avem( aproximativ) aceleasi valori:

bonmin =Q^((2+x)/(1+x)) *(h*ν)/η *W^(x/(2+2x) *I2^1/(1+x)) *L

 

(h*ν)/η=q/R0=2,285* 10^-19, astfel

bonmin=0

Prmin=1.816*10^-8

Prmin[dBm]=-47.41 dBm

Banda de fracventa este BHZTBR=400* BHZTB=4GHz

trx=350/B[MHz]=0.9 ns

2.4 AMPLIFICATOR CU TRANSIMPENDANTA CU TRANZISTOR FET

Schema este asemantoare cu aceea de la punctul 2.2, doar ca intre iesirea AO si conensatorul de cuplaj apare o rezistenta in reactie aleasa tot la valoarea de  Rf=2,5M

WHZTBR= WHZTB+(Tb/q^2)*(2*KB*T)*I2/Rf.

 

Al doilea termen , in cazul particular al alegerii Rf de valoarea considerata este nesemnificativ in raport cu primul. Astfel ca valoarea este aproximativ aceeasi ca si la punctul 2.2.

WHZTBR= WHZTB= WHZTB=(2*Kb*T)/q^2[Tb/RinA*((β+1)/β)*I2+ (((2IIC)^2)/Tb*β)*RinA*I3]


WHZTBR =1,087*10^10.

Atunci, energia minima, respectiv puterea minima receptionata de catre acest tip de receptor se vor pastra aproximativ aceleasi ca si la schema din paragraful 2.2:

bonmin= Q^((2+x)/(1+x))*(h*ν)/η *W^(x/(2+2x) *I2^1/(1+x))*L

(h*ν)/η=q/R0=2,285* 10.^-19, astfel



bonmin=2,365*10^-15

Prmin=1,8477*10^-8

Prmin[dBm]=-47.33 dBm

B=4*BHZFET=4G

Timpul de crestere la acest tip de receptor este :

trx=350/B[MHz]=0.9nS

3.BILANTUL TIMPILOR DE CRESTERE PENTRU TIPURILE DE SISTEME CARE POT FI  ASAMBLATE DIN PARTILE PREZENTATE

3.1Calculul timpilor  t material pentru urmatoarele cazuri:

  Tinem cont de faptul ca se va lucra la 850 nm si vom alege , corespunzator disperia materialului, pentru multimod 0.07, iar pentru monomod 0.001.

  Distanta la care se face transmisia este de 4 km, iar largimile de banda s-au ales din datele de proiectare.

-fibra optica multimod si LED GaAsP:

tmat=sl*Dmat*L=40*0.07*4=11.2ns;

-fibra optica monomod si LED GaAsP:

            tmat=sl*Dmat*L=40*0.001*4=0.16ns;

pt lungimea de unda 1300nm:

-fibra optica multimod si LED InGaAsP:

tmat=sl*Dmat*L=100*0.05*4=20ns;

-fibra optica monomod  si LED InGaAsP:

            tmat=sl*Dmat*L=100*0*4=0ns;

         

3.2Calculul   tmod                             

 

 Astfel pentru fibra multimod se obtine valoarea de 2.9 ns, tinand cont de distanta la care se  tranmite.

   Stim ca pentru monomod valoarea este de 0 s.

3.3 Bilantul propriu zis al timpilor de crestere pentru diferitele tipuri de sisteme considerate:

  Forma generala a ecuatiei  timpilor de crestere este:

tsist=(t2rx+t2mod+t2mat+t2tx)1/2

 Considerand timpii calculati pentru receptoarele si emitatoarele date spre proiectare obtinem:

1.Emitator LED GaAlAs si fibra optica multimod:

-receptor HZTB   :  tsist=39.48 ns

-receptor HZFET :  tsist=39.48 ns

-receptor HZTBR:  tsist=18.26 ns

-receptor HZFETR: tsist=18.26 ns

2.Emitator LED InGaAsP si fibra optica multimod:

-receptor HZTB   :  tsist=41.89.ns

-receptor HZFET :  tsist=41.89ns

-receptor HZTBR:  tsist= 23.02 ns

-receptor HZFETR: tsist=23.02 ns

3.Emitator LED GaAlAs si fibra optica monomod:

-receptor HZTB   :  tsist=37.74 ns

-receptor HZFET :  tsist=37.74 ns

-receptor HZTBR:   tsist=14 .13ns

-receptor HZFETR: tsist=14.13 ns

4.Emitator LED InGaAsP si fibra optica monomod:

-receptor HZTB   :  tsist= 36.7 ns

-receptor HZFET :  tsist=36.7ns

-receptor HZTBR:  tsist=11.3 ns

-receptor HZFETR: tsist=111.3 ns

   Evaluarea tuturor acestor timpi de crestere  se va face in raport cu timpii de crestre maximi ai sistemelor pentru coduri NRZ si RZ.Cei din urma timpi au fost calculati din relatiile:

       Tsist<70%*Tb=13.51 pentru coduri NRZ

Respectiv

       Tsist<35%*Tb=6.76 pentru coduri RZ

Observam ca din punctul de vedere al timpilor de crestere doar emitatorul LED InGaAsP cu fibra optica  monomod si receptoare HZTBR si HZFETR se incadreaza  in cerinte pentru codul NRZ. Alegerea se va face tinand cont de bilantul puterilor si pretul total al sistemelor.

           

4.CALCULUL PUTERILOR IN SISTEMUL PROIECTAT

    Tinand cont de puterea sursei, putem calcula puterea optica, cuplata in fibra din relatia:

                   Pfo=Ps*(NA)2,

    Unde :-Ps-puterea sursei

              -NA- apertura numerica

 

 

Se va calcula puterea pierduta in intreg lantul de transmisiune, respectiv suma puterilor pierdute pe: conectori, suduri, fibra optica propriu zisa, la care se adauga si rezerva care se cere pentru a compensa puterea de penalizare si a asigura functionarea sistemului in cazul unor cresteri temporare ale unora dintre pierderi pe componentele expuse mai sus.

 

Formula de calcul este:

PT=m*άc +n*άs+aF*L+arez      

 Unde:

-prin Pt intelegem  puterea optica totala pierduta

-m-numarul de cuplori

-άc-atenuarea pe un cuplor(1 dB)

-n-numarul de suduri

s-atenuarea pe o sudura(0.1dB)

            -aF atenuarea fibrei(k1 dB/km –fibra monomod sau 4*k1 dB/km )

            -arez-rezerva de atenuare

pentru LED GaAlAs cu fibra multimod avem:

            HiZ cu Tb:                    Pfo= -10.00 dBm, Pt=24.70 dBm, Pr=-47.41 dBm

            HiZ cu FET:                 Pfo= -10.00 dBm, Pt=24.70 dBm, Pr=-47.33 dBm

            TransZ cu Tb:               Pfo= -10.00 dBm, Pt=24.70 dBm, Pr=-47.41 dBm

            TransZ cu FET:            Pfo= -10.00 dBm, Pt=24.70 dBm, Pr=-47.33 dBm

  pentru LED GaAlAs cu fibra monomod avem :

HiZ cu Tb:                    Pfo=-37.96 dBm, Pt=12.70 dBm, Pr=-47.41 dBm

            HiZ cu FET:                 Pfo=-37.96 dBm, Pt=12.70 dBm, Pr=-47.33 dBm

            TransZ cu Tb:               Pfo=-37.96 dBm, Pt=12.70 dBm, Pr=-47.41 dBm

            TransZ cu FET:            Pfo=-37.96 dBm, Pt=12.70 dBm, Pr=-47.33 dBm

pentru LED InGaAsP cu fibra multimod avem:

HiZ cu Tb:                    Pfo= -10.00 dBm, Pt=24.70 dBm, Pr=-47.41 dBm

            HiZ cu FET:                 Pfo= -10.00 dBm, Pt=24.70 dBm, Pr=-47.33 dBm

            TransZ cu Tb:               Pfo= -10.00 dBm, Pt=24.70 dBm, Pr=-47.41 dBm

            TransZ cu FET:            Pfo= -10.00 dBm, Pt=24.70 dBm, Pr=-47.33 dBm

pentru LED InGaAsP cu fibra monomod avem:

HiZ cu Tb:                    Pfo=-37.96 dBm, Pt=12.70 dBm, Pr=-47.41 dBm

            HiZ cu FET:                 Pfo=-37.96 dBm, Pt=12.70 dBm, Pr=-47.33 dBm

            TransZ cu Tb:               Pfo=-37.96 dBm, Pt=12.70 dBm, Pr=-47.41 dBm

            TransZ cu FET:            Pfo=-37.96 dBm, Pt=12.70 dBm, Pr=-47.33 dBm

5.CONSIDERATII   FINALE

Pentru toate cele patru tipuri de receptoare  prezentate puterea minima la receptie era in jurul valorii de -47.5 dBm. In cazul folosirii fibrei monomod , niciununl dintre sisteme nu este viabil. Aceasta in ciuda faptului ca am folosit o dioda la receptie cu sensibilitate maxima si pret ridicat. Chiar daca se va renunta la rezerva de 6 dBm (acesta este desigur un caz ipotetic) tot nu se va ajunge ca receptorul sa poata sesiza nivelul de putere ajuns la el din linie.

  Pentru cazul in care folosim fibra multimod  sistemel  sunt functionale conform bilantului puteri.conform bilantului timpilor de crestere pot functiona doar sistemele cu LEDInGaAsP cu FO monomod si amplificatoare  transimpedanta cu transistor bipolar sau FET.

 

5.1CALCUL DE PRET PENTRU SISTEMELE CU FIBRA OPTICA MONOMOD SI MULTIMOD   

 

 Desi nu indeplinesc conditiile de receptie, fiind mai  aproape de a le indelpini vom face o comparatie intre sistemele cu fibra monomod, alegerea  unuia facandu-se in functie de pretul rezultat pentru fiecare.

Pentru liniile cu fibra multimod  vom  face calculul de pret,  desi ele prezinta o diferenta mai mare intre cerintele de putere la  intrarea receptorului si ceea ce  ajunge la el, au un pret mult mai scazut decat sistemele cu fibra optica monomod.

 Componente:                                                   Pret:

-LED InGaAsP                                                6$

-LED GaAlAs :                                                3$

-poarta TTL 74LS140                                       1,5$

-FO monomod(4 km)                                       20000$

-FO multimod(4 km)                                         4000$

-conectoare pentru monomod(2 buc)                20$

-suduri(8)                                                         6$

-tranzistor bipolar                                              0.4$

-tranzistor FET                                     0.5$

-rezistoare                                                        2$

-capacitoare                                                     1.5$

-fotodioda PIN                                     450$

-amplificator operational                                   5$

   Avand in vedere pretul foarte ridicat al fibrei optice in raport cu celelalte componente, este aproape indiferent cum alegem celelalte componente.

Optam pentru o varianta cu tranzistor bipolar cu transimpedanta in receptor si pretul unui astfel de sistem este de:   20507$.

   Pentru acelasi sistem , insa folosind FO multimod  ajungem la un pret de 4522$.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 695
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site