Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


METODOLOGIA EXPERTIZARII MARFURILOR FALSIFICATE SI CONTAMINATE

Merceologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BISCUITILOR
METODOLOGIA EXPERTIZARII MARFURILOR FALSIFICATE SI CONTAMINATE
INNOIREA, MODERNIZAREA SI DIVERSIFICAREA SORTIMENTELOR DE MARFURI
Cafea
Metode de cercetare in merceologie
STANDARDIZAREA MARFURILOR - Importanta si definitia standardizarii
ESTETICA MARFURILOR
PROPRIETATILE GENERALE ALE MARFURILOR
Analiza comparativa a calitatii marfurilor ( A.C.Q.M.) - Elemente teoretice si metodologice
ASPECTE GENERALE PRIVIND SITUATIA CONSUMULUI DE PRODUSE DE PANIFICATIE

METODOLOGIA EXPERTIZARII MARFURILOR FALSIFICATE SI CONTAMINATE



1 Expertiza marfurilor falsificate

Obiectul acestor expertize consta in:

-         stabilirea existentei falsului, a modalitatii de falsificare si a etapei circuitului economic in care s-a produs falsificarea

-         stabilirea calitatii reale a produsului falsificat

-         estimarea daunelor provocate consumatorilor si producatorilor de marfuri afectati de falsificare

1.1 Amploarea si implicatiile economico-sociale ale falsificarii produselor

Flasificarea marfurilor este operatia de obtinere si comercializare a acelor produse care reprezinta reproduceri uneori aproape fidele, dar de calitate inferioara, ale unor produse originale existente pe piata, operatie efectuata in scop fraudulos, pentru obtinerea de venituri ilicite.

Fenomenul falsificarii s-a manifestat multa vreme cu preponderenta in domeniul marfurilor alimentare, dar in ultima perioada s-au manifestat cresteri spectaculoase in domeniul marfurilor nealimentare.

Grupa de marfuri cu cea mai mare crestere a contrafacerilor produse in Romania este cea a bauturilor alcoolice si in special a vinurilor.

1.2 Modalitati de falsificare si tipuri de falsificari

Cunoasterea modalitatilor de falsificare si a tipurilor de falsificari prezinta importanta pentru experti, pentru orientarea invetigatiei catre locul probabil al executarii falsuli.

Dintre multiplele modalitati de falsificare practicate in domeniul marfurilor alimentare si industriale, principalele sunt: denaturarea, substituirea, imitarea, destructurarea, reconditionarea, reconstituirea, pirateria, alte modalitati.

·        Denaturara constand, in general, in modificarea materiilor prime si a procedeelor tehnologice, se practica prin:

-         reproducerea unor produse originale, de calitate superioara existente pe piata, prin folosirea partiala sau in totalitate a altor materii prime si operatii tehnologice decat cele specifice produselor respective; de regula se folosesc materii prime si materiale de calitate inferioara, cu costuri reduse si tehnologii simple.

-         Modificarea proportiei normale a unor componente specifice produselor originale autentice pentru obtinerea unui produs si comercializarea acestuia la acelasi pret cu cel original, in detrimentul calitatii

-         Extragerea unor componente naturale valoroase din produse sau materii prime materiale si valorificarea acestora pe alte cai

·        Substituirea consta in:

-         inlocuirea unor componenti cu cost ridicat cu substante inactive sau de umplutura, cu eficacitate scazuta in utilizare, sau chiar daunatoare pentru consumatori

-         inlocuirea unor componenti naturali ai produselor cu componenti obtinuti prin procedee chimice neavizati din punct de vedere igienico-sanitar si prezentarea lor ca fiind naturali

-         incadrarea intentionata a unor produse de calitate inferioara intr-o clasa de calitate superioara, in cazul grupelor de marfuri care se produc, se sorteaza si se comercializeaza pe clase de calitate, cu preturi diferentiate.

·        Imitarea consta in:

-         realizarea unor ambalaje, etichete si marci identice sau asemanatoare cu cel ale unor produse de prestigiu si utilizarea lor pentru produse care nu corespund calitativ cu produsele autentice

-         aplicarea unor etichete continand specificatii ca: produs „natural”, „biologic”, „ecologic”, sau „traditional” pe ambalajele sau etichetele unor produse alimentare ce nu au caracteristici specifice care sa justifice aceste denumiri fiind obtinute din agricultura chimizata, imitand doar denumirile produselor autentice si fiind comercializate la preturile acestora, care sunt de 2 sau de 3 ori mai mari, decat ale produselor agroalimentare similare chimizate

-         folosirea ilegala a unor denumiri de produse care imita indicatiile geografice care se acorda si pot fi folosite numai de catre producatorii pentru care aceste indicatii au fost inregistrate la OSIM.

·        Destructurarea se realizeaza prin:

-         demontarea unor produse in parti componente si comercializarea acestora ca piese de schimb prezentate uneori, drept piese noi

-         dezasamblarea unor produse, prin destructurarea unui sistem in doua sau mai multe componente imbinate sau articulate intr-un subansamblu, care se comercializeaza ca atare.

·        Reconditionarea consta in operatia de remediere a unor produse de folosinta indelungata, cu defecte de fabricatie, sau care au suferit degradari in timpul transportului si readucerea lor in stare de functionare, fiind apoi comercializate la pretul pietei

·        Reconstituirea ca modalitate de falsificare consta in restructurarea materiala a unui produs prin recompunerea partilor componente aflate sub forma unor fragmente, ca de exemplu: obiecte de ceramica fina, mobilier de arta, covoare, tablouri, etc., care sunt comercializate mai apoi ca obiecte originale

·        Produsele „pirat” sunt produse care ofera aparenta unor produse autentice, fara sa posede caracteristicile de calitate si durata specifica de utilizare a produselor originale.Pirateria este folosita in domeniul software.

·        Alte modalitati de falsificare:

-         modificarea termenului de valabilitate real inscris deproducator pe ambalaj si comercializarea produselor cu deprecieri calitative cauzate de expirarea datei limita de consum, la pretul initial al produselor.

-         Modificarea termenului de garantie si comercializarea produselor cu vicii aparente si ascunse

-         Modificarea denumirii unor marci de prestigiu prin suprimarea sau adaugarea unor litere, a unui sufix sau a unei cifre pentru a induce in eroare consumatorii neavizati.

Tipuri de falsificari:

Principalele tipuri de falsificari pot fi grupate astfel:

·        dupa calitatea executiei:

-         falsificarea artizanala, bazata pe indemanarea unui specialist, realizand falsuri prin reproducere sau prin reconstituirea unor obiecte deteriorate

-         falsificarea grosiera, de slaba calitate, realizata din materii prime ieftine, prin operatii simple care nu necesita indemanare deosebita; se practica pe scara larga pentru o serie de marfuri alimentare si industriale

-         falsificare de inalta performanta practicata de specialisti ce poseda cunostinte si abilitati deosebite pentru realizarea unor produse identice sau foarte apropiate de cele originale

·        dupa gradul de falsificare:

-         falsificare totala, insemnand produs falsificat in intregime

-         falsificare partiala, care consta in falsificarea unor componente ale prodsului, celelalte ramanand cele originale

·        dupa regiunea geografica in care se realizeaza si se comercializeaza produsele falsificate

-         falsificari la nivel zonal, practicate in intreprinderi mici dintr-o localitate sau zona geografica prin folosirea ilegala a denumirii geografice originare

-         falsificari la nivel national, practicate de producatori mari, dar si de grupuri mici de falsificatori

-         falsificari la nivel mondial practicate de falsificatori organizati in retele multinationale care utilizeaza toate modalitatile de falsificare si cele mai diferite produse

1.3 Factori favorizanti ai falsificarii; motivatii de achizitionare a falsurilor

Falsificarea marfurilor a fost si este favorizata de o serie de factori intre care:

-         usurinta realizarii falsurilor din punct de vedere tehnic, datorita diversificarii resurselor materiale, evolutiei tehnologiei si sistemelor moderne de ambalare

-         dorinta si posibilitatea de castiguri ilicite

-         dificultati thnice in identificarea si stabilirea rapida a modalitatii si gradului de falsificare

-         delocalizarea, transferul sau externalizarea productiei unor marfuri din tarile de origine ale unor mari companii in alte tari, unde forta de munca este mult mai ieftina

-         decalaj pronuntat intre cerere si oferta pentru unele produse



-         lacune in normativele tehnice si tehnologice, in reglementarile privind calitatea produselor, care faciliteaza acoperirea falsurilor

-         organizare defectuoasa, activitate ineficienta si lipsa de control in diferite compartimente de munca.

Grupe de cumparatori care achizitioneaza marfuri falsificate sau contrafacute:

-         cumparatori care nu pot face distinctie intre produsele falsificate si cele originale

-         cumparatori care achizitioneaza cu buna stiinta produse falsificate, datorita preturilor scazute

-         cumparatori care recunosc falsurile dar le achizitioneaza datorita realizarii reusite ale acestora si dorintei de a avea produse de marca

-         turisti care achizitioneaza produse specifice zonelor geografice in care se gasesc, fara sa realizeze ca acestea sunt falsuri

-         cumparatori care achizitioneaza in graba produsele necesare fiind tentati de anumite marci cu care nu sunt obisnuiti si de ambalajele realizate prin tehnici moderne.

1.4 Exemple de modalitati de falsificare

Produse industriale (nealimentare)

·        Produsele cosmetice in care sunt cuprinse: produse de igiena, produse de parfumerie si cosmetice propriu zise sunt expuse fenomenului de falsificare sub influenta unor factori favorizanti specifici, intre care: usurinta de substituire a componentilor, existenta unor marci de prestigiu si a preturilor ridicate, a faptului ca se adreseaza aproape tuturor segmentelor de consumatori.

Produsele de parfumerie pot fi falsificate prin:

-         inlocuirea unor uleiuri eterice naturale, cu substante chimice de sinteza care imita mirosul uleiurilor eterice naturale

-         inlocuirea unor uleiuri eterice naturale valoroase, cu cost ridicat, cu alte uleiuri naturale cu miros apropiat, mai ieftine

-         eliminarea unor componente valoroase din reteta de fabricare si comercializarea produselor obtinute la acelasi pret

-         contrafacerea ambalajelor de presentare, a flacoanelor si etichetelor prin folosirea unor materiale de calitate inferioara

-         contrafacerea marcilor parfumurilor de lux

-         scaderea concentratiei componentilor prin diluarea cu apa a parfumului si comercializarea in locuri accesibile consumatorilor si la preturi mult mai reduse.

Sapunurile de toaleta se pot falsifica prin utilizarea de ambalaje pentru sapunuri de calitate superioara in care se ambaleaza produse de calitate inferioara, precum si prin mentinerea unui continut ridicat de apa.

·        Produsele din sticla in prezent se pot falsifica prin:

-         modificarea proportiei componentilor din reteta de fabricare sau eliminarea lor, in principal a componentilor cu cost ridicat cum sunt: decolorantii si colorantii(pigmentii)

-         cresterea proportiei de sticla recuperata, peste proportia prevazuta in reteta de fabricare

-         incadrarea intentionata a produselor din sticla de calitate inferioara in clase de calitate superioara

-         realizarea unor reproduceri ale obiectelor dn sticla de arta obtinute prin tehnici speciale

·        Mobila moderna se poate falsifica prin:

-         inlocuirea mobilierului furniruit cu furnire estetice din mahon, cires, nuc, cu mobilier finisat prin baituire cu substante ce imita culoarea si aspectul furnirelor estetice

-         mascarea unor defecte naturale neadmise ale semifabricatelor din lemn folosite ca materii prime pentru obtinerea mobilei, si a defectelor de executie

-         imprimarea de texturi ale unor specii valoroase pe furnire comune

-         comercializarea unor piese de mobilier „second hand” ca fiind piese noi

·        Mobila stil poate fi falsificata prin imitatii si prin aplicarea unor finisaje de antichizare

·        Produsele textile comercializate atat sub forma de materii prime cat si sub forma de materii semifinite si finite sunt supuse in mare masura fenomenului de falsificare si contrafacerii sub influenta favorizanta a unor factori specifici intre care:

-         preferinta cumparatorilor pentru articole de vestimentatie „la moda”

-         dorinta producatorilor de a imita produsele textile de marca, de calitate superioara

-         patrunderea pe piata interna a unor confectii textile din import imitand denumiri si marci de renume, prin consemnarea in documente a altor marfuri decat cele „piratate”

Dintre modalitatile de falsificare practicate, cele mai frecvente sunt:

-         nerespectarea proportiei compozitiei fibroase conform prevederilor din normative

-         imitarea prin contrafacere a produselor textile blue jeans cu marci de renume si comercializarea acestora cu preturi relativ scazute

-         importul in cantitati apreciabile prin retele de contrafacere a ciorapilor si dresurilor cu marca „Lycra” al caror continut real de fibra elasten abia ajunge la 50% din continutul inscris pe ambalaj

-         substituirea covoarelor manuale de tip oriental executate de specialisti dintr-o anumita zona geografica cu covoare mecanice care au unele elemente de ornament specifice covoarelor manuale

·        Echipamentul sportiv format din articole de imbracaminte sport, incaltaminte sport, genti de voiaj de marci recunoscute, sunt contrafacute din materiale de calitate inferioara, falsuri grosiere

·        Obiectele realizate din aliaje cu metale pretioase se falsifica prin:

-         inlocuirea aliajelor metalelor pretioase cu aliaje ale unor metale comune care avand aspect asemanator pot fi utilizate pentru obtinerea unor imitatii ale metalelor pretioase

-         prezentarea si comercializarea unor obiecte din argint, ca fiind aur alb sau chiar platina

-         prezentarea si comercializarea unor obiecte din aliaje comune acoperite cu straturi subtiri de aur, ca fiind obiece realizate in intregime din aur

-         falsificarea marcajelor aplicate pe obiectele din metalele pretioase

·        Uleiurile minerale se contrafac prin adaugare de uleiuri vegetale degradate, emulsie de sapun sau parafina

·        Podoabele de chihlimbar se falsifica prin amestecarea chihlimbaruluinatural din copal sau colofoniu sau prin realizarea ambroidelor din mici bucatele de chihlimbar lipite sub presiune

·        Ceasurile de lux sunt imitate pana la perfectiune si se vand la preturi mult mai reduse

·        Pirateria software detine primul loc intre produsele piratate

Produse alimentare:

·        Preparatele din carne si peste nu pot fi cu usurinta substituite; se fabrica produse din carne continand derivate proteice din soia




·        Grasimile din produse sunt substituite in fct de nivelul preturilor

·        Untul alterat poate fi reconditionat prin topire dupa care se inlatura reziduul

·        Uleiurile

·        Laptele si branzeturile sunt substituite partial in preparatele culinare; laptele se poate falsifica prin diluare cu apa iar branza prin adaugare de grasimi ca margarina, untura, etc.

·        Smantana se falsifica prin adaugare de faina , albus de ou, gelatina

·        Frisca se falsifica prin adaos de albus de ou

·        Vinurile pot fi falsificate in masura in care controlul de calitate pe fluxul tehnologic este slab organizat; procedeele de falsificare sunt diluarea cu apa, etc.

·        Coniacul se falsifica prin diluare cu apa si cu ceaiuri

·        Tuica se poate falsifica prin adaugarea alcoolilor de cereale, cartofi sau melasa

·        Whisky-ul comercializat sub anumite marci se falsifica prin pastrarea ambalajului si a etichetei originale si inlocuirea continutului cu un amestec de apa, alcool etilic si diversi coloranti

·        Cafeaua si ceaiul sunt rar falsificate ca materii prime . Ceaiul se falsifica prin: amestecarea ceaiului de calitate mai buna cu altul; combinarea frunzelor de ceai cu frunzele altor plante

·        Mierea de albine poate fi falsificata prin adaos de apa zaharoza, melasa, faina, glicerina

·        Preparateke de cacao pot fi falsificate prin substituirea unutlui de cacao cu alte grasimi

1.5 Cadrul legislativ si organizational privind protectia impotriva falsificarii marfurilor

A.    Cadrul legislativ reprezentat prin:

-         Codul penal din 1994 care prevede „marirea pedepsei pentru punerea in circulatie a marfurilor contrafacute”

-         Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite

-         Ordonanta de guvern nr 21 din august 1992 privind protectia consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 75 din 23 martie 1994

-         Ordonanta de guvern nr 39 din august 1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii

-         Legea 202 din 2000 cu privire la activitatea autoritatilor vamale

-         Legea 84/1998 privind protectia marcilor

-         Normele de igiena privind alimentele si protectia sanitara a acestora, aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr 611 din aprilie 1995

-         Hotararea de Guvern nr 784/1996 privind etichetarea marfurilor alimentare

-         Hotararea de Guvern nr 189 din 2002 care stabileste procedura de acordare a etichetei ecologice

B.     Cadrul organizational privind protectia impotriva contrafacerilor

In Romania a fost infiintata Alianta Romana pentru Combaterea Contrafacerilor (ARCC) din care fac parte:

-         Asociatia Romana pentru Combaterea Contrafacerilor

-         Reteaua Europeana Anticontrafacere (REACT) International Romania

Asociatia Romana pentru Combaterea Contrafacerilor ofera in acest sens o serie de servicii cum sunt:

·        monitorizarea pe piata prin:

-         retele de investigatori pentru semnalarea contrafacerilor din intreaga tara si centralizarea la sediul ARCC

-         analize de risc privind contrafacerea unei marci pe teritoriul Romaniei

-         informatii privind produsele contrafacute si firmele care le ofera

-         contacte permanente cu autoritatile locale care activeaza impotriva contrafacerilor

-         acordarea de servicii de consultanta, relatii publice si servicii informatice persoanelor fizice si juridice in scopul identificarii contrafacerilor si falsurilor si stoparii acestui fenomen

·        colaborarea si desfasurarea unor actiuni comune si de informare reciproca cu autoritatile ale administratiei centrale si locale si cu organisme cu rol consultativ

·        elaborarea de proiecte de acte normative menite sa protejeze interesele specifice ale titularilor de drepturi de proprietate industriala

·        constituirea unor baze de date cu anumite informatii utile politiei si altor organisme in lupta impotriva contrafacerilor

·        oferirea de date si informatii in scopul expertizarii produselor, prin analize fizico-chimice si analize fizico-mecanice, pentru depistarea modalitatilor de contrafacere

·        realizarea de contacte cu organisme internationale similare in scopul schimbului de date, informatii, imagini care sa conduca la protejarea titularilor de drepturi de proprietate

·        organizarea de cursuri de instruire a angajatilor politiei si lucratorilor vamali si dotarea lor cu instrumente si aparatura adecvate

Organe ale administratiei publice centrale si locale:

-         Directia Generala a Vamilor

-         Politia Romana

-         Garda financiara

-         Agentia Nationala Sanitar Veterinara

-         Organismele pentru Indrumarea si Coordonarea Productiei Viticole

-         Autoritatea Nationala pentru Produse Ecologice

Organisme cu rol consultativ:

-         Comitetul Interministerial pentru Supravegherea pietei Produselor si serviciilor si protectia Consumatorilor

-         Consiliile Consultative pentru Protectia Consumatorilor la nivel national si local

-         Comisia pentru Securitatea Produselor



-         Comisia pentru Securitate Biologica

-         Autoritatea Nationala a Pietei Prouselor Agricole si Alimentare

1.6 Particularitatile expertizelor de marfuri falsificate

In metodologia de efectuare a expertizelor pe spete de falsificari intervin particularitati semnificative in etapa investigatiei de specialitate ce vizeaza atingerea obiectivelor expertizelor de marfuri privind existenta falsului si depistarea modalitatii de falsificare; expertii ca si organismele de control abilitate folosesc in acest scop metode ce difera in fct de grupa de marfuri si de calitatea executiei falsului.

      In cazul unor falsuri de calitate inferioara – reproduceri grosiere – se iau in considerare urmatoarele aspecte:

-         caracteristicile organoleptice (culoare, luciu, textura, gust, aroma) nu sun specifice produselor originale

-         ambalajele sunt realizate din materiale de calitate inferioare, grafica si calitatea imprimarii elementelor de identificare a produselor este inferioara si incompleta

-         absenta unor elemente de siguranta ce atesta originalitatea produsului

-         informatiile oferite de elementele de etichetare ca producator, componentele produselor, termen de valabilitate, etc sunt incomplete sau lipsesc in totalitate

-         pretul la care se comercializeaza produsul este cu 10-15% mai scazut comparativ cu cel al produselor originale

-         produsele falsificate nu sunt insotite de documente ca: certificat de calitate, declaratie sau certificat de conformitate, carte tehnica,etc

-         comercializarea lor se face in unitati comerciale autorizate dar mai des in cele neautorizate

In cazul falsificarii mobilierului modern, detectarea falsului presupune cunoasterea de catre expert sau specialist a:

-         criteriilor de identificare a esentelor lemnoase din care provin semifabricatele utilizate la obtinerea mobilierului, si in special a furnirului si a semifabricatelor innobilate

-         caracteristicilor fizice, fizico-mecanice si estetice ale acestora si a defectelor naturale si de prelucrare admise, conform standardelor in vigoare

-         semifabricatelor nou introduse in fabricarea mobilei susceptibile de a inlocui pe cele clasice

-         multiplelor operatii de finisare si a materialelor folosite pentru finisare transparenta, opaca pentru texturare, decolorare pentru uniformizarea culorii

-         procedeelor de ambalare fixa si demontabila, respectiv a adezivilor naturali si a celor sintetici care au o larga utilizare in domeniu atat pentru asamblari din lemn masiv cat si pentru lemn masiv cu PAL si PFL

-         materialelor de tapitat si a structurilor de tapiterie precum si a posibilitatilor de substituire a acestora

-         multiplelor modalitati de comercializare a mobilierului

Pentru detectarea falsurilor in expertizarea mobilierului stil de arta, expertul va examina minutios:

-         esenta lemnoasa din care provine

-         aspectul exterior al mobilierului: forma culoare, luciu, decoratia

-         cataloagele specializate, documentele de arhiva pentru a stabili stilul original, epoca in care au fost realizate

-         elemente deornament si decoratiile specifice diferitelor stiluri

-         existenta placutelor de identificare a ebenistilor realizatori de mobila de arta

-         feroneria, materialele din care sunt executate.

2 Expertize in materie de contaminanti ai marfurilor

In expertizele avand drept obiect stabilirea calitatii marfurilor alimentare, in ansamblul caracteristicilor care o determina, o atentie sporita trebuie sa se acorde stabilirii masurii in care acestea corespund sub aspectul cerintelor de ordin igienico-sanitar, al inocuitatii.

In acest sens, investigatiile trebuie sa fie orientate pornind de la cerintele de baza ce se impun acestor produse, dintre care se mentioneaza:

- sa nu prezinte semne organoleptice de alterare (modificari de consistenta, culoare sau gust, miros de putrefactie, de fermentare sau de rancezire);

- sa nu fie falsificate;

- sa nu fie contaminate cu agenti bacterieni patogeni si sa nu prezinte un grad de contaminare cu bacterii conditionat patogene peste limitele admise;

- sa nu prezinte miros sau pete de mucegai (cu exceptia mucegaiurilor selectionate admise);

- sa nu contina substante chimice peste limitele admise sau neautorizate de Ministerul Sanatatii;

- sa nu prezinte urme de rozatoare;

- sa nu aiba miros sau gust strain de natura produsului;

- sa nu contina corpi straini peste limitele admise.

Aceste cerinte se refera la produsele alimentare - materii prime, semifabricate si finite - destinate consumului populatiei, in scopul prevenirii efectelor nocive asupra organismului uman si al asigurarii valorii nutritive optime, corespunzatoare compozitiei naturale a produsului.

Rezulta ca necomestibilitatea unor produse alimentare este conditionata nu numai de transformarile naturale pe care acestea le sufera in timpul pastrarii, ci si de contaminarea accidentala cu agenti care provoaca intoxicatii si toxiinfectii alimentare.

2.1 Principalele grupe de contaminanti

Contaminantii si poluantii produselor alimentare se pot clasifica in urmatoarele grupe:

·        pesticide

·        produse chimice industriale

·        metale grele si alte elemente

·        micotoxine

·        alti contaminanti microbiologici

In fct de natura lor, contaminantii pot fi: fizici, chimici, biologici

Contaminantii fizici sunt constituiti din particule metalice, nisip, pietris etc, precum si din reziduuri radioactive ale izotopilor (Co60, Sr89, Cs137, I131, Ba140, Ra226 s.a.). Radiatiile ionizante ale izotopilor radioactivi, depasind doza critica sau acumulandu-se in organism peste doza critica, provoaca stari morbide. Purtatori ai acestor agenti radioactivi pot fi produsele de origine vegetala sau diferite produse de origine animala (lapte, carne, peste sau alte vietati acvatice) contaminate cu deseuri sau emanatii radioactive scapate de sub control. In diverse tari ale lumii exista reglementari care prevad limite de admisibilitate a elementelor radioactive, precum si doza maxim admisa a radiatiilor radioactive.

         Contaminantii chimici cuprind numeroase grupe de substante chimice anorganice si organice care pot patrunde accidental in diferitele etape ale productiei si circulatiei produselor.

Astfel sunt combinatiile arsenului, cadmiului, cuprului, plumbului, mercurului, zincului, staniului si chiar ale fierului.

O pozitie distincta intre contaminantii chimici o au pesticidele care, in conditiile agriculturii moderne, se folosesc pe scara larga (numai in SUA exista mai mult de 900 pesticide de sinteza in peste 60.000 preparate comerciale).

Din punct de vedere chimic, pesticidele cele mai utilizate, respectiv insectofungicidele pot fi: organoclorurate, organofosforice, dinitrofenoli, carbamati.

Unele metale sau combinati ale acestora reprezinta contaminanti cu efecte negative pentru organism

Plumbul si compusii acestuia sunt recunoscuti ca fiind toxici atat ca urmare a ingestiei cat si a respiratiei. Sarurile sau hidroxizii de aluminiu ingerate odata cu unele alimente provoaca tulburari neurologice fiind in acelasi timp si cancerigene.

Zincul ca atare este putin toxic deoarece este absorbit de apartul digestiv.

Staniul, dar mai ales derivatii acestuia, peste anumite limite, prezinta de asemenea un grad ridicat de toxicitate.

Nichelul si comupusii sai provoaca efecte nocive asupra organismului si asupra mediului ambiant.

Contaminanti biologici de origine vegetala sunt, in principal, urmatoarele:

- sclerotii sau pulbere de Claviceps purpurea;

- sclerotii care provoaca ergotismul; varietati toxice din leguminoase: Vicia faba;

- ciuperci salbatice otravitoare din speciile Amanita si altele;

- cartofii inverziti (care acumuleaza solanina).

Asemenea agenti contin alcaloizi si alte substante cu proprietati toxice mai mult sau mai putin pronuntate.

Otravurile de origina animala sunt constituite din icrele unor pesti (mreana etc.), carnea unor specii de peste si alte vietati oceanice.

Toxiinfectiile alimentare caracterizeaza acele stari morbide, cauzate de toxine microbiene elaborate la nivelul alimentului sau la nivelul organismului uman, in urma ingerarii de alimente infectate.

Bioagentii toxiinfectiilor alimentare pot fi grupati in patru categorii:

- coci patogeni enterotoxici (stafilococi si streptococi);

- enterobacteriacee;

- bacterii sporogene (aerobe si anaerobe);

- bacterii care degradeaza anumite substante din alimente, cu formare de substante toxice.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2013
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site