Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


STUDIU DE CAZ PRIVIND CICLUL DE FABRICATIE LA S.C. AVIOANE S.A.

Merceologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BISCUITILOR
RAFINAREA ZAHARULUI BRUT DIN TRESTIE DE ZAHAR
Sisteme de climatizare pentru asigurarea parametrilor de conservare, depozitare de durata
Factori care influenteaza operatia de uscare si metodele de uscare si clasificarea instalatiilor de uscare - deshidratare
ASPECTE GENERALE PRIVIND SITUATIA CONSUMULUI DE PRODUSE DE PANIFICATIE
Observatii asupra activitatii desfasurate in Sectia de Transare din cadrul Supermarketului: “REAL”
Pastrarea marfurilor
AMBALAREA MARFURILOR: Definitia ambalajului, Clasificarea ambalajelor
ANALIZA COMPARATIVA A CALITATII MARFURILOR
Tehnologia de obtinere a berii

Studiu de caz privind CICLUL DE FABRICATIE LA S.C. AVIOANE S.A.



In cadrul acestui capitol vom prezenta modul de calcul a ciclului de fabricatie pentru repere din cadrul nomenclatorului de fabricatie al S.C. Avioane S.A. Craiova. Reperele sunt unele de importanta minora in cadrul portofoliului S.C. Avioane S.A. De asemenea, am urmarit cele trei produse doar in cadrul sectiei de Prelucrari Mecanice. Aceste doua aspecte credem ca nu vor impieta sensibil asupra concluziilor lucrarii noastre. Investigarea atenta a elementelor specifice acestor trei produse consideram ca ne-au permis intelegerea unor probleme cu care se confrunta S.C. Avioane S.A., in special in ceea ce priveste aspectele legate de productie.

In urmatoarele tabele sunt prezentate datele privind procesul tehnologic (numarul de operatii, consumul de timp tehnic pe grupe de masini-unelte), precum si volumul anual din fiecare sortiment solicitat de beneficiari pentru trei repere:

-         Cupla CQL-22;

-         Lock-bolt T8-15;

-         Rulment 10 E2

Tabelul 1.

Nr. crt.

Grupe de masini unelte

Timpii tehnici pentru prelucrarea unui set de repere la fiecare grup de masini

(ore/set)

Date privind reperul Cupla CQL-22

1

Masini de gaurit

50

2

Strunguri

38.50

3

Freze

7.50

4

Masini de rectificat

1.00

Date privind cantitatile fabricate

5

Volumul planificat al productiei (buc/an)

                             5300

6

Lot de fabricatie (bucati)

                               20

                                                           

Tabelul 2.

Nr. crt.

Grupe de masini unelte

Timpii tehnici pentru prelucrarea unui set de repere la fiecare grupa de masini

ore/set

Date privind reperul Lock-bolt T8-15

1

Masini de gaurit

4.02

2

Strunguri

10.20

3

Freze

2.50

4

Masini de rectificat

0.20

Date privind cantitatile fabricate

5

Volumul planificat al productiei (buc/an)

                             1700

6

Lot de fabricatie (productie)

                               10

Tabelul

Nr. crt.

Grupe de masini unelte

Timpii tehnici pentru prelucrarea unui set de repere la fiecare grupa de masini unelte  

ore/set

Date privind reperul Rulment 10 E2

1

Masini de gaurit

80

2

Strunguri

40.25

3

Freze

                               4.90

4



Masini de rectificat

0.00

Date privind cantitatile fabricate

5

Volumul planificat al productiei (buc/an)

                               100

6

Lot de fabricatie (bucati)

                               5

In tabelul 1.4. sunt prezentate date privind structura numarului de masini-unelte si tipul acestora.

Tabelul 4.

Nr. crt.

Tipul masini unelte

(codul)

Numar de masini-unelte

(buc)

1

Masini de gaurit (92)

8

2

Strunguri (102)

60

3

Freze (312)

8

4

Masini de rectificat (508)

2

Total

78

Pentru simplificarea calculelor, vom nota in continuare produsele astfel:

-         cupla CQL-22 – produsul A

-         lock-bolt T8-15 – produsul B

-         rulment 10 E2 – produsul C

In vederea determinarii duratei ciclului de fabricatie este necesara si cunoasterea timpilor privind intreruperile interoperatii si operatiile auxiliare. Acestea sunt prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5.

Produse

 Intreruperi interoperatii

Durata operatilor auxiliare

Produs A

24

4

Produs B

24

6

Produs C

16

4

In continuare vom trece la determinarea duratei ciclului de fabricatie pentru cele trei repere. Mai intai se va calcula durata ciclului tehnologic. Pentru aceasta trebuie mentionat faptul ca imbinarea operatiilor este succesiva, desi productia este una de serie.

In acest caz se va folosi formula:

Si avem pentru produsul A:

       =20 (0,43+0,64+0,93+0,5)

       =50 ore

Rezulta durata ciclului de fabricatie (tinand cont de intreruperile interoperatii si durata operatiilor auxiliare):

 

       =

       =17,44 zile

Pentru intelegerea modului de determinare a ciclului de fabricatie se mai impun cateva precizari:

-    pentru efectuarea calculelor s-a folosit formula de la pagina 14;

-    in cadrul sectiei de Prelucrari Mecanice de la S.C. Avioane S.A. Craiova nu exista procese naturale;

-    intreprinderea traverseaza o perioada mai dificila, de restrangere drastica a activitatii, considerent pentru care la sectia de Prelucrari Mecanice se lucreaza doar 4 zile pe saptamana, intr-un singur schimb de 8 ore;

-    numarul de zile lucratoare la nivelul anului 2008 este de 208.

Pentru produsul B calculele se prezinta astfel:

       =10(0,50+0,17+0,31+0,10)

       =

       =10,8 ore

Rezulta durata ciclului de fabricatie:

        =

        =

        =1,19 zile

In ceea ce priveste produsul C vom avea:

       =5(0,475+0,670+0,612)

       =

       =8,78 ore

Rezulta:




        =

        =

        =6,31 zile

In continuare se pot formula cateva propuneri generice pentru reducerea ciclului de fabricatie, la cele trei repere, din cadrul sectiei de Prelucrari Mecanice, din cadrul S.C. Avioane S.A. Craiova:

-         obtinerea unor paralelisme de executie, prin reconfigurarea proceselor de productie, dar si prin efectuarea unor retehnologizari;

-         efectuarea operatiilor de pregatire-incheiere in perioadele de intreruperi (foarte mari, de altfel, in cadrul S.C. Avioane S.A. Craiova).

Cele doua solutii sunt doar propuneri surogat, care pot produce o rezolvare temporara a problemelor, atata timp cat la nivelul intreprinderii persista confuzii si framantari privind actionariatul.

Clarificarea acestei probleme, urmata de conceperea si initierea implementarii unei strategii coerente la nivelul intreprinderii, ar putea oferi cadrul adecvat si pentru unele solutii durabile privind productia, elementul cheie ramanand probabil o retehnologizare dupa un plan riguros.

Concluzii

Ciclul de productie reprezinta succesiunea operatiilor tehnologice si a activitatilor ce compun procesul de productie prin care trec obiectele muncii in mod organizat pentru a putea fi transformate in produse finite.

In procesul de productie, materiile prime suporta o serie de transformari la diferite locuri de munca, in diferite sectii, intr-o anumita ordine tehnologica.

Stabilirea duratelor componentelor structurale ale ciclului de fabricatie se face in functie de natura acestora prin calcul analitic sau prin determinari experimentale la fata locului, in sectii si ateliere.

Succesiunea operatiilor tehnologice prin care se obtine produsul reprezinta ciclul tehnologic.

Pentru scurtarea duratei ciclului tehnologic este posibil ca, la operatiile cu durate mai mari, piesele sa fie repartizate pe mai multe masini.

La productia in masa si in serii mari la care forma specifica de organizare a productiei o constituie fabricatia in flux pe linii tehnologice, date fiind volumul mare al productiei si, deci, marea repetabilitate (marea frecventa) a unora si acelorasi operatii, forma de imbinare a operatiilor de prelucrare este cea paralela. Ea se caracterizeaza printr-o maxima concomitenta in executia operatiilor si, din aceasta cauza, printr-o durata minima a ciclului tehnologic.

Fiecare piesa, trecuta printr-o operatie, este transmisa imediat la operatia urmatoare, fluxul tehnologic fiind continuu si ritmicitatea productiei maxima, durata ciclului tehnologic va fi hotarata de cantitatea pieselor si de tact, si in mai mica masura de duratele operatiilor.

In conditiile productiei de serie mica si mijlocie, masinile fiind amplasate pe grupe, posibilitatile de paralelism in executarea operatiilor sunt mai reduse decat la productia in flux. Forma specifica de imbinare a operatiilor este imbinarea paralel-succesiva, care se realizeaza dupa urmatoarele reguli:

a) daca operatia care urmeaza este mai lunga sau egala ca durata cu operatia precedenta, ea poate incepe imediat ce prima piesa a trecut prin operatia precedenta;

b) daca, insa, operatia urmatoare este mai scurta, ea nu incepe imediat, ci cu o anumita intarziere (decalaj) fata de operatia precedenta.

In cazul produselor complexe (masini, aparate etc.) care se obtin printr-o asamblare (prin montaj), durata ciclului tehnologic al produsului finit cuprinde durata ciclului tehnologic al componentei principale in fazele de prelucrare (calculata cu una dintre formulele prezentate), la care se adauga durata ciclului de montaj.

Pentru determinarea duratei ciclului de montaj sunt necesare, mai intai, cateva precizari privind modul de organizare a productiei la montaj.

Montajul se poate realiza stationar sau pe conveior. Montajul stationar se poate face nespecializat sau specializat pe operatii.

In primul caz, montajul se executa de echipe nespecializate, in sensul ca toate lucrarile, la unul si acelasi exemplar de produs, se efectueaza de aceeasi echipa. In cazul montajului stationar specializat, montajul se executa de catre echipe specializate pe operatii - echipe care se succed de la un produs la altul potrivit unui tact de lucru.

In ceea ce priveste montajul pe conveior, acesta este intotdeauna un montaj specializat cu tact de lucru.

 In afara operatiilor tehnologice (care alcatuiesc ciclului tehnologic), in componenta acestuia intra si operatiile auxiliare (de C.T.C., de transport intern), procesele naturale, precum si intreruperile normale ale ciclului tehnologic.

Duratele operatiilor de transport intern si de CTC se stabilesc prin metodele de normale a muncii (observare instantanee, cronometrare, fotografierea zilei de lucru etc.).

In general, insa, aceste operatii nu maresc durata totala a ciclului de fabricatie, intrucat ele se executa concomitent cu operatiile tehnologice, in sensul ca, in timp ce unele piese se afla pe masini, in curs de prelucrare, altele deja prelucrate, sunt controlate ori se transporta la operatiile urmatoare.

Fac exceptie incercarile produselor complexe la bancurile de probe sau pe piste (in cazul autovehiculelor) operatii cu durate mari, care afecteaza durata ciclului de fabricatie.

Timpul (durata) acestor operatii se stabileste de tehnolog, inca de la asimilarea produsului (de exemplu, un anumit numar de ore de experimentare a fiecarui produs la banc).

 De asemenea, trebuie luata in calcul durata transportului lotului de semifabricate intre sectii pe baza duratei unei curse a vehiculului intre doua sectii (furnizoare si beneficiare) si a numarului de curse necesare pentru transportarea intregii cantitati.

Duratele proceselor naturale se stabilesc experimental in conditii de laborator sau prin observari la fata locului (unde se desfasoara respectivele procese).

In ceea ce priveste intreruperile, la stabilirea duratei normale, a ciclului de fabricatie, se au in vedere numai intreruperile normale ale ciclului tehnologic.

Evident, pe parcursul procesului de fabricatie pot aparea si intreruperi accidentale datorita unor deficiente tehnico-organizatorice sau de programare a productiei, care vor mari durata efectiva a ciclului de fabricatie, peste cea normata.

Intreruperile interoperatii  sunt intreruperi in cadrul schimbului de lucru, reprezentand asteptari ale pieselor inaintea operatiilor care urmeaza, atunci cand masinile respective sunt indisponibile (incarcate cu alte piese).

Aceste intreruperi nu trebuie confundate cu asteptarile datorita modului de imbinare a operatiilor tehnologice.

Reducerea duratei ciclului de productie prezinta o importanta economica deosebita, intrucat influenteaza principalele laturi ale activitatii economice a intreprinderii industriale, asigurand in mod direct reducerea stocurilor de productie neterminata si imbunatatirea utilizarii mijloacelor circulante.

Activitatea de reducere a duratei ciclului de productie trebuie sa fie indreptata atat in directia reducerii perioadei de productie, cat si in directia lichidarii sau a reducerii la maximum a intreruperilor de orice fel.

Caile de reducere a duratei ciclului de productie, tinand seama de structura si componentele acestuia, pot fi sistematizate astfel:

-       reducerea perioadei de productie, in cadrul acesteia a duratei operatiilor tehnologice, se poate realiza prin: introducerea de tehnicii noi, modernizarea tehnologiei de fabricatie, automatizarea, robotizarea si cibernetizarea proceselor de productie, dotarea intreprinderilor cu sisteme, module si celule flexibile, perfectionarea organizarii spatiale si in timp a productiei, rationalizarea proceselor de munca in lumina cerintelor ergonomice etc.;

-       timpul de pregatire-incheiere poate fi redus sau chiar eliminat efectuand operatiile respective in perioadele de intreruperi – determinate de zilele nelucratoare – sau in schimburile cand nu se lucreaza. De asemenea, introducerea metodei de prelucrare in grup a pieselor si folosirea unor reglari tip si universale pot sa conduca la diminuarea volumului de munca necesar pentru efectuarea lucrarilor de pregatire-incheiere.

-       folosirea unor mijloace mecanizate si automatizate de efectuare a operatiilor de control, fara a se neglija in acest aplicarea metodelor statistice de control al calitatii, bazate pe calculul probabilitatilor, introducerea si extinderea autocontrolului etc.;

-       operatiile de transport intern, de asemenea, pot fi reduse ca durata prin optimizarea fluxurilor de transport in cadrul intreprinderii si a sectiilor de productie, folosirea unor mijloace de transport cu viteze si capacitati sporite, mecanizarea operatiilor de manipulare a incarcaturilor;

-       durata proceselor naturale poate fi redusa prin inlocuirea acestora cu procese tehnologice avansate. Asa, de exemplu, uscarea naturala in procesele de vopsire poate fi inlocuita cu uscarea cu curenti de inalta frecventa in camp de inductie, ceea ce face ca, paralel cu reducerea duratei acestor operatii, sa se realizeze si o imbunatatire a calitatii uscarii;

-       durata intreruperilor interoperatii se poate scurta prin adoptarea unor masuri de imbunatatire a organizarii productiei si a muncii, actionandu-se in special in directia organizarii in flux a fabricatiei, in mod deosebit a liniilor in flux continuu si cu tact reglementat.

Reducerea duratei totale a ciclului de productie pe baza implementarii celor mai noi cuceriri in domeniul tehnicii, tehnologiei si organizarii productiei denota intotdeauna mai buna folosire a fortei de munca, a masinilor, utilajelor si suprafetelor de productie, cresterea productivitatii muncii si sporirea eficientei economice.

Dupa parcurgerea si incheierea ciclului de productie, urmeaza faza de livrare a produsului, incasarea contravalorii acestuia, dupa care se poate relua productia.

AVIOANE CRAIOVA S.A. a fost fondata in 1972 in scopul producerii si furnizarii de avioane militare pentru Fortele Aeriene Romane.

Compania si-a inceput activitatea ca producator de avioane prin cooperarea cu fosta Iugoslavie in dezvoltarea proiectului comun al avionului de bombardament si atac la sol IAR-93 (s-au livrat catre Fortele Aeriene peste 200 de astfel de aparate). Ca urmare a faptului ca Romania a devenit membra a blocului NATO a fost scos din fabricatie si din serviciu.

In perioada anilor 1980, compania a proiectat impreuna cu Institutul National de Constructii Aerospatiale, produs in intregime si calificat impreuna cu Centrul de Cercetari si Incercari in Zbor avionul de antrenament IAR-99; avionul este si in prezent in fabricatie si in serviciul Fortelor Aeriene ale Romaniei in versiunea modernizata - IAR 99 SOIM. Avionul este dovada remarcabila a capabilitatilor companiei ca partener ideal in proiectarea si executia produselor de aviatie, cat si a celor industriale. 

Procesele si serviciile oferite de AVIOANE CRAIOVA S.A. acopera aproape toate ariile de fabricatie:

• prelucrarea pieselor din aliaje de aluminiu si otel;

• procese speciale calificate pentru aviatie: tratamente termice si de protectie a suprafetei (cadmiere, anodizare, fosfatare, nitrurare ionica etc.);

• montaj general, asamblare finala, echipare si testare;

• vopsire finala (inclusiv vopsiri avion) intr-o incinta de marime medie;

• incercari defectoscopice nedistructive, lucrari de laborator pentru testarea materialelor si echipamentelor si masurare pe masini digitale pentru dimensiuni mici, medii si mari (C.M.M.)

Bazandu-se pe capabilitatile de proiectare si procesare existente si pe faptul ca detine Aprobarea ca Organizatie de Productie conform JAR 21 Subpartea G, AVIOANE CRAIOVA S.A. ofera o gama larga de produse si servicii pentru aviatia civila, in special pentru:

• fabricatia componentelor structurale din tabla, din aliaje de aluminiu sau titan;

• fabricatia componentelor structurale uzinate din aliaje de aluminiu si oteluri;

• procesarea CAM si fabricatia dispozitivelor pentru formarea componentelor structurale din tabla;

• fabricatia subansamblelor structurale, cu tehnologii clasice (in principal nituite si insurubate);

• proiectarea si fabricatia dispozitivelor si gabaritelor pentru asamblare.

Pentru aceste servicii AVIOANE CRAIOVA S.A. are capabilitati ,,built to print” mai ales ,,built to file” - pentru piesele din tabla formate prin presare fiind capabila sa proceseze fisiere CATIA sau IGES si sa genereze programele pentru fabricatia calapoadelor pentru formare pe freze cu comanda numerica NC, si sa genereze programele pentru uzinarea NC componentelor frezate.

La fabricatia dispozitivelor si gabaritelor pentru asamblare AVIOANE CRAIOVA S.A. foloseste extensiv, pentru reglajul si calibrarea acestora, gama larga de masini de masurare 3D asistate de calculator, de care dispune.

AVIOANE CRAIOVA S.A. a asigurat servicii de service si reparatii pentru avionul IAR 93 si asigura, in mod curent, aceste servicii pentru avionul IAR 99 aflat in dotarea Fortelor Aeriene ale Romaniei.

Experienta castigata in activitatea de reparatii a avioanelor militare livrate Fortelor Aeriene ale Romaniei poate fi utilizata in activitatile de Reparatii si Intretinere pentru Avioane Civile. Hangarele si facilitatile de parcare sunt potrivite avioanelor civile mici si mijlocii (prin mijlocii intelegand similar cu MD-80), iar accesul la pista Aeroportului International Craiova este extrem de facil (circa 1200m). De aceea societatea a facut primii pasi pentru obtinerea Aprobarii ca Organizatie de Mentenanta conform EASA 145 incercand sa patrunda si in acest domeniu.

In plus, AVIOANE CRAIOVA S.A. ofera un tip de serviciu care nu se gaseste usor. Reparatia incidentala a avioanelor civile si militare mai vechi. Societatea are avantajul unui compartiment de proiectare, experienta si dotarile necesare de a aplica metoda ,,reverse engineering” mai ales pentru:

• Reparatii structurale;

• Inlocuiri ale elementelor transparente optic;

• Refaceri tubulaturi pentru fluide;

• Refaceri cablaje electrice si electronice;

• Revopsire;

Pentru intelegerea modului de determinare a ciclului de fabricatie se mai impun cateva precizari:

-    pentru efectuarea calculelor s-a folosit formula de la pagina 14;

-    in cadrul sectiei de Prelucrari Mecanice de la S.C. Avioane S.A. Craiova nu exista procese naturale;

-    intreprinderea traverseaza o perioada mai dificila, de restrangere drastica a activitatii, considerent pentru care la sectia de Prelucrari Mecanice se lucreaza doar 4 zile pe saptamana, intr-un singur schimb de 8 ore;

-    numarul de zile lucratoare la nivelul anului 2008 este de 208.

Cateva propuneri generice pentru reducerea ciclului de fabricatie, la cele trei repere, din cadrul sectiei de Prelucrari Mecanice, din cadrul S.C. Avioane S.A. Craiova:

-         obtinerea unor paralelisme de executie, prin reconfigurarea proceselor de productie, dar si prin efectuarea unor retehnologizari;

-         efectuarea operatiilor de pregatire-incheiere in perioadele de intreruperi (foarte mari, de altfel, in cadrul S.C. Avioane S.A. Craiova).



Clarificarea acestei probleme, urmata de conceperea si initierea implementarii unei strategii coerente la nivelul intreprinderii, ar putea oferi cadrul adecvat si pentru unele solutii durabile privind productia, elementul cheie ramanand probabil o retehnologizare dupa un plan riguros.

In 2-3 fraze mai pui aici cateva dintre concluziile capitolului 3

Faci cuprinsul pe care il pui, de preferat, la inceputul lucrarii

La bibliografie mai adaugi cartile pe care le ai citate la notele de subsol

Atentie! Bibliografie este ordonata alfabetic, dupa numele de familie


BIBLIOGRAFIE

1.           

Badea F.,

Managementul productiei, Editura ASE, Bucuresti, 2004

2.           

Badea F.,

Bagu C.,

Deac V.,

Managementul productiei, Editura All, Bucuresti, 2000

3.           

Cazan E. (coordonator),

Managementul productiei, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2002

4.           

Constantinescu D.,

(coordonator)

Managementul intreprinderii, Editura Sitech, Craiova, 2005

5.           

Constantinescu D.,

Nistorescu T.

Economia intreprinderii, Editura Universitaria, Craiova, 2008

6.           

Nicolescu, O.

Verboncu, I.

Management, Editura Economica, Bucuresti, 1997

7.           

Nicolescu, O.

(coordonator)

Sistemul decizional al organizatiei, Ed. Economica, Bucuresti, 1998

8.           

Nicolescu, O.

Verboncu, I

Managementul pe baza centrelor de profit, Tribuna Economica, 1998

9.           

Nistorescu T.

Strategia intreprinderii, Editura Universitaria, Craiova 2003

10.       

Plumb I.,

Ratiu-Suciu I.

Economie industriala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2006

11.        1

Ronald E.,

Everett E. A.

Managementul productiei si al operatiunilor, Editura Teora Bucuresti, 2001

12.        1

Tumbar C.,

Craciun L.

Managementul productiei industriale, Editura Sitech, Craiova, 2006

13.        1

Verboncu I.,

Manageri & Management, Editura Economica, Bucuresti, 2000

14.        1

****

Colectia revistei Tribuna Economica, 2006-2008








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 783
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site